Conflict of negative jurisdiction over fraud and forgery offenses: territorial competence based on location of false document drafting

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 15.09.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov în Dosarul nr. x/2021, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, invocată de inculpatul A., în procedura de cameră preliminară.

S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B. şi C. S.R.L., în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Analizând excepţia invocată, s-au reţinut următoarele:

La data de 6.07.2021, pe rolul Tribunalului Braşov s-a înregistrat cauza privind pe inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În sarcina inculpaţilor, s-au reţinut următoarele:

În perioada 2018 - 2019 inculpatul A., a acţionat împreună cu soţia sa, B., ambii în numele C. S.R.L. (în continuare C., la acel moment D. SRL), unde inculpatul a îndeplinit calităţile de asociat (25%) şi administrator (începând din 23.04.2019), au indus în eroare pe reprezentanţii persoanei vătămate E. S.A., prin încheierea contractului de vânzare cumpărare având ca obiect 9 autorulote F., cu seriile de caroserie x şi a contractului de leasing financiar referitor tot la aceste autorulote între C. şi E. S.A., cu ocazia obţinerii unei finanţări similare afacerii de tipul "sell and leaseback" de către C. de la E., în valoare totală de 3.001.002,03 RON, iar în acest context A. a folosit 12 înscrisuri false, respectiv 9 facturi de livrare a autorulotelor de la C. către E., 1 Contract de vânzare nr. x/25.03.2019, adresa datată 26.03.2019 şi protocolul de recepţie datat 25.03.2019 privind intrarea în posesia efectivă a autorulotelor de către C. prin care se atesta în fals că C. deţinea în proprietate şi posesie efectivă cele 9 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietăţii şi preluării în leasing, în scopul obţinerii pentru sine a folosului patrimonial injust, şi pricinuind o pagubă totală de 3.001.002,03 RON persoanei vătămate E. S.A.

Referitor la inculpata C. S.R.L. (în continuare C., la acel moment D. SRL), prin intermediul lui A. şi B. care au acţionat în numele său, a indus în eroare pe persoana vătămată E. S.A., prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect 9 autorulote F. şi a contractului de leasing financiar referitor tot la aceste autorulote între C. şi E. S.A., cu ocazia obţinerii unei finanţări similare afacerii de tipul "sell and leaseback" de către C. de la E., în valoare totală de 3.001.002,03 RON, iar în acest context C. a folosit 14 de înscrisuri false, respectiv 9 facturi de livrare a autorulotelor de la C. către E., 1 Contract de vânzare nr. x/25.03.2019, 1 contract de leasing din 25.03.2019, adresa datată 26.03.2019, Anexa B la contractul de leasing financiar - procesul-verbal de predare-primire bun din data de 25.03.2019 şi protocolul de recepţie din data de 25.03.2019 privind intrarea în posesia efectivă a autorulotelor de către C. prin care se atesta în fals că C. deţinea în proprietate şi posesie efectivă cele 9 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietăţii şi preluării în leasing, în scopul obţinerii pentru sine a folosului patrimonial injust, şi pricinuind o pagubă totală de 3.001.002,03 RON persoanei vătămate E. S.A.

În procedura de cameră preliminară au fost invocate de inculpatul A. cereri şi excepţii, una dintre acestea referindu-se în mod expres la competenţa materială şi teritorială a Tribunalului Braşov, care nu a fost respectată în faza de urmărire penală şi, în mod greşit, a fost sesizat Tribunalul Braşov cu rechizitoriu, în condiţiile în care faptele au fost comise în Bucureşti, locuinţa inculpaţilor era în Bucureşti, sediul persoanei vătămate fiind tot în Bucureşti

Art. 41 alin. (5) din C. proc. pen. prevede că, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

În cazul de faţă, s-a reţinut că, locul săvârşirii infracţiunii este mun. Bucureşti, atât pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cât şi pentru infracţiunea de înşelăciune (locul în care s-a încheiat contractul de prestări servicii la data de 7.05.2013, dată la care s-a realizat şi inducerea în eroare a părţii civile), locul unde a fost prins suspectul- mun. Bucureşti, locuinţa suspectului persoană fizică, ori după caz, sediul persoanei juridice, la momentul la care a săvârşit fapta - mun. Bucureşti.

S-a constatat că, potrivit art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., în condiţiile în care activitatea infracţională dedusă judecăţii, conform actului de sesizare, s-a desfăşurat şi pe raza de competenţă a acestei instanţe, fiind astfel inutilă o analiză a criteriului de competenţă din perspectiva dispoziţiilor art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen. (urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea ordinii prev. la art. 41 alin. (1) lit. a) - d).

Prin încheierea penală din 8 octombrie 2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în Dosar nr. x/2020, în temeiul art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., art. 50 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. rap. la art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., cu referire la la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.

În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., s-a declinat în favoarea instanţei competente material şi teritorial, respectiv Tribunalul Braşov cauza privind pe inculpaţii A., B. şi C. S.R.L. trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

S-au reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 342 din C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Conform dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa după teritoriu se determină, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

De asemenea, s-a reţinut de către Tribunalului Braşov că activitatea infracţională de inducere în eroare a persoanei vătămate E. şi de plăsmuire a contractului de leasing s-au realizat în parte pe raza de competenţă a Tribunalului Braşov, fiind vorba aici de acţiunea de semnare a contractului de leasing, acţiune urmată de trimiterea contractului astfel semnat în mun. Bucureşti, la sediul societăţii de leasing unde a fost ulterior semnat de reprezentanţii acestei entităţi. Aceeaşi stare de fapt s-a reţinut şi în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 25.03.2019 între aceleaşi părţi.

Mai mult, judecătorul de cameră preliminară a constatat că celelalte documente pretins plăsmuite de către inculpaţi au fost întocmite în materialitatea lor (concepere, semnare) tot pe raza de competenţă a Tribunalului Braşov.

Astfel, în vederea încheierii contractului de leasing, conform actului de sesizare, inculpaţii au pus la dispoziţia persoanei vătămate E. o serie de înscrisuri, acţiune care a precedat semnarea contractului de leasing în condiţiile arătate mai sus, fiind vorba aici de facturi proforme, proces-verbal de predare primire bun, protocol de recepţie etc.

Ori, este lesne de observat faptul că aceste înscrisuri, precum factura proformă, semnate de inc. B. şi A. la data de 07.03.2019, sunt emise de furnizorul S.C. D.

Mai mult, procesul-verbal de predare primire a vehiculelor care au făcut ulterior obiectul contractului de leasing, precum şi protocolul de recepţie au fost semnate de inc. B. la data de 25.03.2019 în localitatea Braşov, aspect inserat chiar în cuprinsul acestor înscrisuri aflate la dosar.

Este adevărat că în rechizitoriu nu s-a menţionat faptul că factura proformă, procesul-verbal de predare primire şi protocolul de recepţie au fost întocmite în jud. Braşov, însă acest lucru rezultă cu prisosinţă nu numai modul de lucru prezentat de martori (documentele erau întocmite de reprezentanţii D. în Braşov, după care le expediau la Bucureşti societăţii de leasing), ci din chiar cuprinsul acestor înscrisuri în care se menţionează că au fost întocmite la sediul societăţii D. de pe raza jud. Braşov.

Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că activitatea infracţională constând în conceperea şi semnarea înscrisurilor precum facturi proforme, proces-verbal de predare primire şi protocolul de recepţie, precum şi semnarea efectivă a contractului de leasing şi a contractului de vânzare cumpărare, înscrisuri cu privire la care procurorul afirmă că au fost plăsmuite, s-a desfăşurat pe raza jud. Braşov.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Braşov.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. instituie o ordine de preferinţă din raţiuni de ordin organizatoric, dar şi pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal, stabilind următoarele criterii pentru determinarea competenţei teritoriale a instanţelor judecătoreşti:

a) locul unde a fost săvârşită infracţiunea;

b) locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul săvârşirii faptei;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin "locul săvârşirii infracţiunii" se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia (art. 41 alin. (2) din C. proc. pen.).

În cauză, inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul din 01.07.2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. x/2021, care a sesizat Tribunalul Braşov cu faptele săvârşite de inculpaţii:

- A., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (12 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,

- B., trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., şi

C. S.R.L., trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Din perspectiva primului criteriu enumerat de legiuitor, se constată, din examinarea actelor de urmărire penală că, sub aspectul locului săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, şi fals în înscrisuri sub semnătură privată este şi locul în care facturile pro forma/procesul-verbal de primire-predare bunuri/protocol de recepţie au fost întocmite ori locul în care au fost semnate contractele de vânzare cumpărare şi de leasing cu persoana vătămată E. S.A., fiind evident vorba de sediul societăţii inculpate, care, potrivit actului de sesizare, s-a aflat în perioada 2009 - 2019, adică perioada faptelor comise împotriva E. S.A., în com. Prejmer, str. x, Braşov.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale (martorii G. şi H.) a rezultat cu evidenţă faptul că semnarea documentelor de către reprezentanţii societăţii inculpate S.C. D. (cum ar fi contractele de leasing şi de vânzare-cumpărare) nu se realiza la sediul E. S.A. din Bucureşti, ci pe raza mun. Braşov, ulterior aceste documente fiind preluate de martori şi predate societăţii de leasing care, prin reprezentanţii săi, proceda la semnarea acestor contracte.

Prin urmare, raportat la primul criteriu de stabilire a competenţei teritoriale, reglementat de art. 41 alin. (1) cu referire la art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., Tribunalul Braşov este instanţa în a cărei circumscripţie teritorială au fost săvârşite infracţiunile.

Înalta Curte reţine că cele patru criterii determinative de competenţă, stabilite de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., au o valoare similară, enumerarea lor indicând doar o ordine de preferinţă în situaţia în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan (art. 41 alin. (5) din C. proc. pen.); dacă nu există o sesizare simultană, ceea ce stabileşte competenţa teritorială este prioritatea, adică prima sesizare.

Prin urmare, în raport de criteriile legale reglementate de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. rezultă că, în cauză, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B. şi C. S.R.L. revine instanţei în raza căreia se află locul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută în sarcina acestora, respectiv Tribunalul Braşov, care este şi organ judiciar prim sesizat.

Faţă de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii B., A., C. S.R.L. în favoarea Tribunalului Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii B., A., C. S.R.L. în favoarea Tribunalului Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2021.

GGC - NN