Judicial recusal based on opposing party’s administrative rank: absence of reasonable suspicion of partiality under ECHR and procedural codes

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus înaintarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 1354/P/2018 din data de 19.01.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 340 C. proc. pen., la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării cererii de abţinere formulate de judecătorii din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi.

Instanţa a dispus această soluţie prin raportare la art. 68 alin. (8) C. proc. pen., având în vedere cererea de abţinere formulată de toţi judecătorii din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi, în a participa la soluţionarea cauzei, dată fiind calitatea de vicepreşedinţi ai Curţii de Apel Galaţi a celor doi intimaţi, B. şi C., urmând ca, în măsura admiterii cererii, să se procedeze conform dispoziţiilor art. 68 alin. (91) C. proc. pen.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 20 septembrie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind stabilit, în mod aleatoriu, pentru data de 23 septembrie 2021.

Potrivit art. 68 alin. (8) C. proc. pen., când pentru soluţionarea abţinerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiaşi instanţe sau, în cazul instanţelor organizate pe secţii, din cadrul aceleiaşi secţii şi nici din cadrul unei secţii cu aceeaşi specializare, cererea se soluţionează de un judecător de la instanţa ierarhic superioară.

Prevederile alin. (91) ale aceluiaşi articol stabilesc că, în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

În speţă, Înalta Curte a fost învestită, în baza dispoziţiilor art. 68 alin. (8) C. proc. pen., cu soluţionarea cererii de abţinere formulate de toţi judecătorii din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi, în Dosarul nr. x/2021, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. şi art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, motivul invocat în susţinerea acesteia vizând împrejurarea că intimaţii din dosarul menţionat sunt vicepreşedinţi ai instanţei pe rolul căreia se află înregistrată cauza.

Examinând cererea de abţinere formulată, prin raportare la motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este întemeiată, pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea acestuia este afectată.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială.

Imparţialitatea instanţei presupune, conceptual, lipsa oricărei prejudecăţi sau idei preconcepute cu privire la soluţia ce trebuie pronunţată în cadrul unui proces.

Jurisprudenţa instanţei europene relevă, însă, că imparţialitatea magistratului trebuie evaluată atât sub aspect subiectiv, cât şi sub aspect obiectiv.

Astfel, din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina dacă convingerile personale ale unui judecător pot influenţa soluţionarea unei anumite cauze, statuându-se, de principiu, că "imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară".

Din perspectiva criteriului obiectiv, trebuie determinat dacă judecătorul oferă garanţii suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privinţa sa. În acest din urmă sens, aparenţele prezintă o anumită importanţă în raport cu încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului, într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal. Optica unei părţi în proces trebuie luată în considerare, chiar dacă aceasta nu are caracter decisiv, esenţial fiind ca temerile celui interesat să fie nu doar invocate, ci şi justificate în mod obiectiv.

Înalta Curte constată că Dosarul nr. x/2021, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, are ca obiect plângerea formulată de petentul A., în conformitate cu dispoziţiile art. 340 C. proc. pen., împotriva Ordonanţei nr. 1354/P/2018 din data de 19.01.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

În contextul concret al cauzei, argumentul invocat în susţinerea declaraţiei de abţinere formulate de judecătorii din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi se referă la calitatea celor doi intimaţi, B. şi C., respectiv vicepreşedinţi ai acestei instanţe.

Din perspectiva criteriilor anterior menţionate, impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în analiza criteriului subiectiv al conceptului de imparţialitate a instanţei, se constată însă că argumentul invocat în susţinerea cererii supuse examinării nu este de natură să creeze o suspiciune rezonabilă cu privire la imparţialitatea judecătorilor secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2021, în condiţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Prin urmare, constatându-se că motivul invocat prin declaraţia de abţinere nu susţine existenţa unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor secţiei penale a Curţii de Apel Galaţi, se apreciază că nu sunt incidente dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

În considerarea acestor argumente, cererea de abţinere formulată de judecătorii din cadrul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, urmează a fi respinsă, context în care nu se impune a se face aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin. (91) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge cererea de abţinere formulată de judecătorii din cadrul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 1354/P/2018 din data de 19 ianuarie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2021.

GGC - NN