Defendant's cassation appeal rejected; embezzlement conviction and civil award upheld for fuel depot manager.

Deliberând asupra recursului în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 375 din data de 09 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2015,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe:

Prin Sentinţa penală nr. 1282 din data de 02 octombrie 2020 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 295 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate; în baza art. 67 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani; în baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii; s-a dedus din durata pedepsei perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 2.06.2015 până la data de 22.06.2015.

S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC N. SA - Sucursala O. şi a fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă a sumei de 738.921,38 RON (din care, bonuri BCF în sumă de 44.322,86).

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanţa din data de 25.06.2015 asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpatul A..

S-a reţinut că, în baza Deciziei nr. 296 din 10.04.1995, inculpatul A. a fost încadrat ca şef depozit carburanţi la Biroul Depozite pe o perioadă de 6 luni. Ulterior, prin Decizia nr. 813 din 18.12.1995 a fost definitivat în funcţie.

Conform fişei postului, acesta avea ca principale atribuţii de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea bunurilor materiale (carburanţi, uleiuri), întocmirea Notei de recepţie, informarea cu privire la stocuri, depozitare şi conservare pentru gestiunea 08 - carburanţi, gestiunile 28, 28.5, 29, 29.6 - uleiuri import, raportarea superiorului despre orice neconcordanţă între stocul fizic şi cel scriptic cu explicitarea în scris a acestei neconcordanţe.

A rezultat că, în perioada 2007 - octombrie 2013, inculpatul A. nu a informat verbal sau scris conducerea unităţii privind pierderi sau sustrageri de combustibil, lipsuri de combustibil la cântăriri sau recepţii sau alte situaţii de natură să prejudicieze unitatea şi nici cu privire la faptul că stocul de motorină a fost contaminat cu ulei. La inventarierile efectuate pe parcursul anilor 2008 - 2012 nu s-au constatat diferenţe, iar corpul de control al SC N. SA a realizat un control de fond în data de 06.06.2013 şi a constatat o diferenţă de 7 kg, diferenţă admisă conform legii, ceea ce denotă că, în realitate, aceste verificări nu au fost făcute.

Activitatea infracţională a inculpatului A. a fost depistată la data de 11.10.2013, când acesta a informat verbal pe martorul B., director achiziţii din cadrul Sucursalei O. cu privire la faptul că stocul de motorină deţinut în gestiune ar fi contaminat cu ulei, solicitând aprovizionarea cu carburant, aceasta după ce martorul C. şi-a manifestat intenţia de a transfera combustibil din gestiunea inculpatului la o altă unitate din subordinea SC N. SA.

Urmare a acestei situaţii, s-a constituit o comisie de inventariere cantitativă şi calitativă a stocului de motorină din gestiunea lui A.. Conform procesului-verbal nr. x din 22.10.2013 încheiat cu ocazia finalizării inventarierii stocului de motorină s-a constatat o lipsă de carburant motorină lichidă de 103653 kg.

Activitatea de inventariere a vizat întreaga gestiune a inculpatului A., constatându-se că nu există motorină contaminată cu ulei în niciun rezervor de stocare din cadrul gestiunii, stocurile de uleiuri şi vaseline sunt conforme şi corespund cu evidenţele din contabilitatea de gestiune, iar pe lângă lipsa celor 103.653 kg motorină lichidă, cu valoarea de 709.215,43 RON (inclusiv TVA), s-a constatat şi o lipsă de bonuri pentru carburant auto BCF în valoare totală de 53.072,86 RON.

II. Hotărârea instanţei de apel

Prin Decizia penală nr. 375 din 09 martie 2021 a Curţii de Apel Alba Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost respinse apelurile declarate de inculpaţii A., D., E., F., G. împotriva Sentinţei penale nr. 1282 din data de 02 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2015, ca nefondate.

Prin aceeaşi decizie, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu împotriva Sentinţei penale nr. 1282 din data de 02 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2015, a fost desfiinţată în parte Sentinţa penală nr. 1282/2020 a Judecătoriei Târgu Jiu şi, rejudecând, s-a constatat că, prin încheierea de şedinţă din data de 23.02.2021, s-a dispus schimbarea încadrării juridice faţă de inculpaţii:

- G. din infracţiunea de neglijenţă în serviciu în formă continuată, prev. de dispoziţiile art. 298 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. - 3 acte materiale - în 3 infracţiuni de neglijenţă în serviciu prev. de art. 298 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

- E. din infracţiunea de neglijenţă în serviciu în formă continuată, prev. de dispoziţiile art. 298 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. - 2 acte materiale - în 2 infracţiuni de neglijenţă în serviciu prev. de art. 298 C. pen. cu apl. art. 5 C. pen.;

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul G. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 298 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. (comisia de inventariere din 2010).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G. pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 298 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. (comisiile de inventariere din 2011 şi 2012).

În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 298 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. (comisiile de inventariere din 2011 şi 2012).

A fost schimbat temeiul achitării pentru inculpaţii H. şi I. din art. 16 lit. a) din C. proc. pen. în art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen.

În baza art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă în raport de inculpaţii G. (faptele din 2011 şi 2012), E., J., K., F., H., I., D. şi L..

În baza art. 397 din C. proc. pen., a fost respinsă acţiunea civilă formulată împotriva inculpaţilor M. şi G. (fapta din 2010).

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare aferente soluţiilor de achitare faţă de inculpaţii G., E., J., K., F., H., I., D. L., M., au rămas în sarcina statului.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei decizii.

III. Hotărârea atacată cu recurs în casaţie

Împotriva Deciziei penale nr. 375 din 09 martie 2021 a Curţii de Apel Alba Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, inculpatul A. a declarat recurs în casaţie.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată de recurent, a fost invocat temeiul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., solicitându-se admiterea în principiu a recursului în casaţie, admiterea acestuia şi pe fond, achitarea sa.

În motivele scrise, a susţinut că în prezenta cale de atac criticile recursului vizează greşita interpretare a probelor de către instanţele de fond şi de apel în reţinerea tipicităţii faptelor care au dus la condamnarea sa. Din analiza situaţiei de fapt reale, rezultă faptul că cea reţinută de Curtea de Apel Craiova nu corespunde infracţiunii pentru care s-a pronunţat hotărârea de condamnare.

Activităţile comise, în condiţiile date, respectiv concluziile clare stabilite prin expertiza tehnică de specialitate, care precizează procentele de pierdere de 0,2% la intrări şi de 0,5% la ieşiri care nu au fost luate în calcul de instanţele de judecată, iar dacă ar fi ţinut cont de acest aspect, ar fi constatat că nu există prejudiciu şi, prin urmare, nu se realizează conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen.. Astfel, activităţile comise, în condiţiile date, nu realizează conţinutul vreunei infracţiuni prevăzute de legea penală. Fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea (delapidarea în condiţiile lipsei prejudiciului nu este prevăzută de legea penală) nu poate fi încadrată în conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 295 C. pen., întrucât nu a fost comisă.

IV. Examinând recursul în casaţie, se constată că acesta este nefondat.

Examinând recursul în casaţie din perspectiva cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a dispus condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), se constată următoarele:

Cazul de casare invocat de inculpat are în vedere situaţia în care s-a săvârşit o faptă pe care în mod greşit instanţa a considerat-o infracţiune, întrucât în realitate, fapta nu se găseşte în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracţiune. Este situaţia faptelor care au un caracter civil, comercial, ş.a. ori situaţia dezincriminării unei fapte prevăzute de legea penală.

În analiza acestui caz de recurs în casaţie se pot supune verificării instanţei critici cu privire la corespondenţa dintre fapta concretă cu descrierea conţinută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, din perspectiva cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, întrucât statuările în fapt ale instanţei de apel nu pot fi cenzurate în niciun fel.

În cauză, criticile formulate de recurentul inculpat A. se referă, în esenţă, la concluziile stabilite prin expertiza tehnică de specialitate, care nu au fost luate în calcul de instanţele de judecată, iar dacă ar fi ţinut cont de acest aspect, ar fi constatat că nu există prejudiciu şi, prin urmare, nu se realizează conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen., pentru toate argumentele expuse în motivele scrise, susţinute oral.

Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menţionate şi în raport cu situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de delapidare reţinută în sarcina inculpatului corespund faptei reţinute în concret în sarcina inculpatului.

În sarcina inculpatului, s-a reţinut că, în perioada 17.11.2010 - 22.10.2013, în calitate de gestionar în cadrul N. - Sucursala O., având în gestiune şi administrare gestiunea 08 - motorină, locaţia depozit de combustibil, şi-a însuşit cantitatea de 103.653 kg motorină şi 1769 bonuri BCF carburant.

Critica referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii, în sensul că nu sunt îndeplinite condiţiile privind urmarea imediată a infracţiunii de delapidare, anume existenţa unui prejudiciu, nu este întemeiată.

Se constată că urmarea imediată a fost reţinută de instanţele ordinare, pe baza raportului de expertiză tehnică contabilă şi a fost analizată detaliat în considerentele deciziei instanţei de apel, astfel cum s-a expus în analiza situaţiei de fapt.

Înalta Curte reţine că fondul criticilor invocate de recurentul inculpat nu vizează, în realitate, nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei, cu consecinţa stabilirii unei eventuale alte situaţii de fapt decât cea avută în vedere de instanţa de apel.

În actualul cadru procesual instanţa de casaţie analizează doar dacă situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţele ordinare, corespunde infracţiunii pentru care s-a pronunţat hotărârea de condamnare, însă nu poate proceda la o reevaluare a materialului probator sau la stabilirea unei alte situaţii de fapt.

Or, existenţa prejudiciului presupune o analiză şi evaluare a probatoriului, cu consecinţa stabilirii unei eventuale alte situaţii de fapt decât cea avută în vedere de instanţa de apel, aspect care nu poate fi cenzurat în această cale extraordinară de atac.

Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Starea de fapt reţinută în cauză nu poate fi modificată pe calea recursului în casaţie, astfel că o eventuală reevaluare a conţinutului mijloacelor de probă nu ar putea fi valorificată în contextul niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute în art. 438 din C. proc. pen., în condiţiile în care recursul în casaţie nu are drept scop soluţionarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor, ci doar sancţionarea deciziilor neconforme cu legea materială şi procesuală.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză nu este incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., instanţa va respinge ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 375 din data de 09 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2015.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 375 din data de 09 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2015.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2021.

GGC - GV