Decizia nr. 374/A/2020 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând, asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 105 din data de 7 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în temeiul art. 404 din C. proc. pen. raportat la art. 5 din C. pen., a stabilit vechiul C. pen. ca lege penală mai favorabilă în prezenta cauză.

1. În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpata A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. b) şi a) art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) din C. pen. 1969, a interzis inculpatei exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile sau în funcţii elective publice prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969.

În temeiul art. 64 alin. (1) teza a II-a din C. pen. 1969, a interzis inculpatei pe o durată de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile sau în funcţii elective publice.

În temeiul art. 862 din C. pen. 1969, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 86 alin. (1) din C. pen. 1969, instanţa a stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpata A. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de probaţiune Sălaj, la datele fixate de consilierul de probaţiune responsabil de caz;

2. să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

3. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul articolului 16 din Legea nr. 187/2012, a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

2. În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 711 alin. (3) din C. pen. 1969, a condamnat pe inculpata S.C. B. S.R.L., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 30.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. b) şi a) art. 76 alin. (4) lit. a) din C. pen. 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 181 alin. (1) teza finală din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 531 alin. (3) lit. d) din C. pen. 1969, a interzis inculpatei pe o perioadă de 2 ani dreptul de a participa la procedurile de achiziţii publice.

3. În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 26 din C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. b) şi a) art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) din C. pen. 1969, a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile sau în funcţii elective publice prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969.

În temeiul art. 64 alin. (1) teza a II-a din C. pen. 1969, a interzis inculpatului pe o durată de 2 ani exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile sau în funcţii elective publice.

În temeiul art. 862 din C. pen. 1969, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. 1969, instanţa a stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpatul C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de probaţiune Sălaj, la datele fixate de consilierul de probaţiune responsabil de caz;

2. să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

3. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul articolului 16 din Legea nr. 187/2012, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

4. În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută de art. 26 din C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. c) şi a) art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) din C. pen. 1969, a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile sau în funcţii elective publice prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969.

În temeiul art. 862 din C. pen. 1969, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. 1969, instanţa a stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpatul D. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de probaţiune Sălaj, la datele fixate de consilierul de probaţiune responsabil de caz;

2. să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

3. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul articolului 16 din Legea nr. 187/2012, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolului 864 din C. pen. 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

5. În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 711 alin. (3) din C. pen. 1969, a condamnat pe inculpata S.C. E. S.R.L., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 15.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 26 din C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. c) şi a) art. 76 alin. (4) lit. a) din C. pen. 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 181 alin. (1) teza finală din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 531 alin. (3) lit. d) din C. pen. 1969, a interzis inculpatei pe o perioadă de 1 an 6 luni dreptul de a participa la procedurile de achiziţii publice.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen., a constatat că a fost recuperat prejudiciul produs părţii civile Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei publice şi Fondurilor Europene.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 25.05.2017 din Dosarul penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- oferta emisă pe numele S.C. F. S.R.L., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- oferta emisă pe numele S.C. G. S.A., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- Procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. x/25.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Procesul-verbal de evaluare a ofertelor nr. x/30.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L..

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 14 decembrie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic, art. 5 alin. (1) C. pen.

- S.C. B. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

- C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

- D. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

- S.C. E. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:

- declaraţiile inculpaţilor A., C., D.;

- declaraţiile martorilor H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., martor T.;

- Adresa nr. x/6.09.2017 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj;

- Adresa nr. x/17.02.2016 emisă de ADR Nord Vest prin care au fost înaintate documentele legate de Amenajarea Centrului de Afaceri "U.": cereri de prefinanţare, cereri plată, cereri rambursare; contract de finanţare nr. x/12.11.2012 şi anexe; actele adiţionale nr. x -5; bugetul proiectului;

- Adresa nr. x/10.04.2017 a ADR Nord Vest prin care a fost înaintat dosarul cererii de prefinanţare şi propunerea de reziliere a contractului de finanţare nr. x/12.11.2012;

- Nota justificativă nr. x/21.12.2012 întocmită de S.C. B. S.R.L. pentru determinarea valorii estimate a contractului de achiziţie de lucrări de construcţii din cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." şi invitaţie de participare, fişă de achiziţii, caiet de sarcini pentru achiziţia de lucrări de construcţii

- Invitaţie de participare nr. x/4.01.2013 către S.C. V. S.R.L., nr. 7/4.01.2013 către inculpata S.C. E. S.R.L., nr. 8/4.01.2013 către S.C. G. S.A.., nr. 9/4.01.2013 către S.C. F. S.R.L. emise de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- scrisoarea de înaintare şi oferta întocmită de inculpata S.C. E. S.R.L. înregistrate la sub nr. x/25.01.2013 la inculpata S.C. B. S.R.L.;

- scrisoarea de înaintare şi oferta întocmită pe numele S.C. F. S.R.L. înregistrate sub nr. x/25.01.2013 la inculpata S.C. B. S.R.L.;

- scrisoarea de înaintare şi oferta întocmită pe numele S.C. G. S.A. înregistrate sub nr. x/25.01.2013 la inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Decizia nr. 5/3.01.2013 privind numirea comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de atribuire a lucrărilor de construcţii, emisă de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- declaraţiile privind confidenţialitatea, imparţialitatea şi conflictul de interese pe numele L., H., Q.;

- procesul-verbal nr. x/25.01.2013 privind şedinţa de deschidere a ofertelor emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- procesul-verbal al şedinţei de evaluare a ofertelor nr. x/30.01.2013 emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013 emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- comunicarea rezultatului procedurii nr. 18/31.01.2013 emisă de inculpata S.C. B. S.R.L. către S.C. G. S.A..;

- comunicarea rezultatului procedurii nr. 19/31.01.2013 emisă de inculpata S.C. B. S.R.L. către S.C. F. S.R.L.;

- comunicarea acceptării ofertei câştigătoare nr. 17/31.01.2013 emisă de e inculpata S.C. B. S.R.L. către inculpata S.C. E. S.R.L.;

- Contractul de lucrări nr. x/6.02.2013 şi actul adiţional nr. x/1.08.2013 la contractul de lucrări cu nr. x/6.02.2013 încheiate între inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L.;

- Autorizaţia de construire nr. x/7.12.2010 emisă de Primăria Municipiului Zalău referitoare la executarea lucrărilor de construire pentru Amenajarea Centrului de Afaceri "U." comunicarea către Direcţia Regională în Construcţii Nord Vest referitoare la începerea lucrărilor din data de 4.12.2012 şi procesul-verbal de începere a lucrărilor înregistrat la Primăria Municipiului Zalău sub nr. x/6.12.2012;

- proces-verbal de predare primire amplasament încheiat la 16.08.2013 între inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L.;

- documentaţia aferentă cererii de prefinanţare şi a cererilor de rambursare;

- documentaţia înaintată de inculpata S.C. E. S.R.L. prin Adresa nr. x/9.05.2017 referitoare la facturile emise de inculpata S.C. B. S.R.L. în cadrul contractului de lucrări nr. x/6.02.2013; documentaţia referitoare la operaţiunile comerciale dintre inculpata S.C. E. S.R.L. şi S.C. V. S.R.L..;

- Adresa nr. x/12.05.2017 emisă de inculpata S.C. E. S.R.L. referitoare la persoanele din cadrul acesteia care s-a ocupat în perioada 2012-2013 cu întocmirea ofertelor;

- documentaţia înaintată de S.C. W. S.A. referitoare la situaţiile de lucrări şi facturile întocmite către inculpata S.C. E. S.R.L. în baza contractului de lucrări nr. x/1.10.2013;

- Contractul de lucrări nr. x/1.10.2013 şi actul adiţional nr. x/28.04.2014 la contractul nr. x/1.10.2013 încheiate între inculpata S.C. E. S.R.L. şi S.C. W. S.A.;

- Adresa nr. x/28.09.2017 emisă de S.C. W. S.A.;

- documentaţia aferentă ofertei întocmite de către S.C. W. S.A. înaintată către inculpata S.C. E. S.R.L., şi care a stat la baza încheierii contractului nr. x/1.10.2013;

- facturile emise de inculpata S.C. E. S.R.L. în cadrul Contractului de lucrări nr. x/6.02.2013, documentele de plată emisă de inculpata S.C. B. S.R.L. către S.C. E. S.R.L., extrase de cont puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către inculpata S.C. B. S.R.L. prin Adresa nr. x/21.04.2017;

- înscrisuri depuse în apărare de către inculpatul D.;

- informaţiile referitoare la istoricul inculpatei S.C. B. S.R.L. emise de ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj prin Adresa nr. x/4.05.2017;

- Certificat constatator nr. x/3.08.2015 emis de ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru inculpata S.C. E. S.R.L.;

- alte acte.

În urma probelor administrate în cursul urmăririi penale, s-a reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 19.04.2010, inculpata S.C. B. S.R.L. a depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), cererea de finanţare înregistrată sub numărul x/19.04.2010 pentru Proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj. Cererea este semnată de X., în calitate de reprezentant legal al societăţii. În cerere, ca persoană de contact, este trecută inculpata A., aceasta fiind desemnată ca împuternicit al reprezentantului legal al inculpatei S.C. B. S.R.L.. Persoana responsabilă cu operaţiunile financiare a fost desemnată martora H.

La data de 12.11.2012, între Autoritatea Contractantă - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), pe de o parte, şi inculpata S.C. B. S.R.L., reprezentată de administratorul X., pe de altă parte, s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală".

Obiectul contractului l-a reprezentat acordarea finanţării nerambursabile de către AM POR, pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat: Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj.

Conform contractului, Beneficiarul "se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere", în conformitate cu prevederile cuprinse în contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare.

Valoarea totală a Proiectului este de 3.880.667,48 RON, din care valoarea totală eligibilă este de 2.654.222 RON, fără TVA (finanţare nerambursabilă şi contribuţia Beneficiarului la valoarea eligibilă a Proiectului).

Prin contract, AM POR s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 1.857.955,40 RON, echivalând cu maxim 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Perioada de implementare a proiectului era de 17 luni .

Potrivit art. 7 lit. A), alin. (24) din Contract "Beneficiarul este obligat să respecte prevederile cuprinse în Anexa IV- Cererea de finanţare, referitoare la asigurarea conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi naţionale, privind achiziţiile publice, ajutorul de stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea".

În alin. (25) al aceluiaşi articol din Contract se prevede că, "în scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuţie de lucrări necesare pentru implementarea Proiectului care face obiectul prezentului Contract, Beneficiarul, în calitate de Autoritate Contractantă, are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei naţionale. În cazul în care pentru atribuirea contractelor de servicii, furnizare, execuţie de lucrări necesare pentru implementarea proiectului nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006, Beneficiarul, în calitate de Autoritate Contractantă, are obligaţia de a respecta prevederile Anexei VI - Instrucţiuni privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii a prezentului contract".

Conform Anexei VI- Instrucţiuni privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii aplicabile în cazul operatorilor economici care au primit finanţare în cadrul domeniului major de intervenţie 4.1 al P. O.R. 2007 - 2013 - prezentele instrucţiuni sunt obligatorii pentru beneficiarii proiectelor depuse spre cofinanţare în cadrul POR, operatori economici, atunci când aceştia atribuie, în cadrul operaţiunilor finanţate prin domeniul de intervenţie menţionat, contracte de servicii, de furnizare sau de lucrări care se încadrează în următoarele situaţii: ..."Contract de lucrări, de furnizare sau de servicii, contractul respectiv este cofinanţat în proporţie de mai puţin de 50% prin POR şi valoarea estimată a contractului este mai mare decât echivalentul în RON a 15.000 euro".

În Anexă se menţionează că pe parcursul întregului proces de achiziţie (atribuire a contractelor) trebuie respectate mai multe principii şi reguli, printre care eficienţa utilizării fondurilor publice ce reprezintă "aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică a ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de protecţie a mediului

În Anexă este definită şi prezentată procedura de achiziţie şi explicate etapele ce trebuie parcurse în vederea atribuirii contractelor de lucrări/furnizare/servicii.

În cazul invitaţiilor de participare se precizează că "Beneficiarul va elabora şi transmite invitaţie de participare la cel puţin 3 operatori economici, împreună cu documentaţia de atribuire. în termenele prevăzute în documentaţia de atribuire, operatorii economici invitaţi pot solicita clarificări, iar beneficiarul este obligat să răspundă. Termenul limită pentru depunerea ofertelor va fi stabilit astfel încât să permită întocmirea de oferte fundamentate tehnic şi financiar. Ofertanţii sunt obligaţi să-şi menţină ofertele valabile pe perioada specificată în documentaţia de atribuire. Această perioadă trebuie să fie suficientă pentru a permite beneficiarului să examineze ofertele, să aprobe propunerea de adjudecare, să anunţe ofertantul câştigător şi să semneze contractul".

Conform celor menţionate în Anexa VI, "Ofertele primite vor fi considerate conforme dacă sunt compatibile din punct de vedere al valorii, performanţelor tehnice şi al obiectului acestora"... "Beneficiarul va alege acea ofertă care permite cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului propus prin cererea de finanţare. După alegerea ofertei câştigătoare, beneficiarul cofinanţării întocmeşte procesul-verbal de adjudecare a contractului prin care va argumenta alegerea făcută pe baza criteriilor de performanţă tehnică, calitate servicii, garanţii, preţ etc, aşa cum sunt menţionate în documentaţia de atribuire " .

Inculpata S.C. B. S.R.L. nu a putut implementa proiectul în termenul stabilit prin contract, motiv pentru care, prin mai multe acte adiţionale s-a prelungit perioada de implementare a acestuia la 37 de luni 19 zile, dar nu mai târziu de 31.12.2015 (Actul adiţional nr. 4/11.12.2015). Prin Actul adiţional nr. x/30.12.2015 s-a stabilit că "în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor proiectului şi în vederea funcţionalităţii acestuia, Beneficiarul are obligaţia să realizeze din bugetul propriu toate activităţile proiectului în termen de 6 luni de la data finalizării perioadei de eligibilitate a cheltuielilor, dar nu mai târziu de 30.06.2016".

În vederea achiziţiei de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U." inculpata S.C. B. S.R.L. a urmat procedura cererii de oferte, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai mic. În acest sens, la data de 04.01.2013, a emis invitaţii de participare către S.C. V. S.R.L. (Invitaţia nr. 6/04.01.2013), S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.A. şi către inculpata S.C. E. S.R.L. (Invitaţia nr. 7/04.01.2013). Toate cele patru invitaţii apar ca fiind înregistrate la beneficiarii invitaţiilor la data de 04.01.2013.

Pe invitaţia adresată către S.C. V. S.R.L. (înregistrată la această societate comercială sub nr. x/04.01.2013) reprezentantul acestei societăţi comerciale a consemnat olograf că a primit invitaţia, însă nu intenţionează să participe la procedură . Reprezentantul S.C. F. S.R.L., martora I., a consemnat olograf pe invitaţia de participare (fără număr de înregistrare la această societate comercială) că a primit un exemplar şi că intenţionează să participe la procedura de achiziţie de lucrări . Aceeaşi menţiune a făcut pe invitaţia de participare (înregistrată la S.C. G. S.A. sub numărul x/04.01.2013) şi martorul J., reprezentantul S.C. G. S.A.

Pentru inculpata S.C. E. S.R.L. invitaţia de participare a fost primită de inculpatul D., care a menţionat pe documentul în cauză că intenţionează să participe la procedura de achiziţie publică.

Din documentele aflate la dosar rezultă că au depus oferte S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.A. şi inculpata S.C. E. S.R.L.

În cazul S.C. F. S.R.L. scrisoarea de înaintare a ofertei apare ca fiind "emisă" de această societate comercială la data de 18.01.2013 şi înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x la data de 25.01.2013, ora 08:40. Majoritatea documentelor din cadrul ofertei apar completate la data de 18.01.2013 . Formularul nr. 2 "Formular de ofertă" apare completat la data de 19.01.2013, iar listele cu cantităţi de materiale, etc., apar emise la data de 14.01.2013, deşi în conţinutul acestora se face referire la cursul BNR leu-euro din data de 18.01.2013 .

SC G. S.A. "a emis" scrisoarea de înaintare la data de 23.01.2013, documentaţia fiind înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013, ora 08:45.

Documentaţia "depusă" de S.C. G. S.A. apare ca fiind emisă atât în data de 23.01.2013 (formularele 1, 3, 4, 5 şi propunerea tehnică), cât şi în data de 18.01.2013 (formularul nr. 2, formularele centralizatoare FI şi F2).

Inculpata S.C. E. S.R.L. a emis scrisoarea de înaintare a ofertei la data de 22.01.2013, documentaţia fiind înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub numărul x, la data de 25.01.2013, ora 08:30. Scrisoarea de înaintare a ofertei este înregistrată la inculpata S.C. E. S.R.L. sub numărul x/25.01.2013 .

În cazul documentaţiei emise de inculpata S.C. E. S.R.L. formularele 1,3,4,5,8 apar ca fiind emise la data de 22.01.2013 . Propunerea tehnică, declaraţiile privind respectarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi de mediu sunt emise la data de 24.01.2013 . De asemenea, formularul 2 privind oferta financiară este emis tot în data de 24.01.2013 . Deşi devizele de ofertă apar emise cu data de 24.01.2013, pe Formularul F4 (Lista cu cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice) cursul de referinţă leu-euro este cel din data de 17.01.2013 .

Prin Decizia nr. 5/03.01.2013, inculpata S.C. B. S.R.L. a "numit" comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie a lucrărilor de construcţii, document semnat pentru administratorul X., de inculpata A., în calitate de împuternicit . În comisie au fost numiţii martorii L. (preşedinte), H. şi Q. (membri).

Cu data de 25.01.2013 apar semnate declaraţiile privind confidenţialitatea, imparţialitatea şi conflictul de interese de către membrii comisiei de evaluare .

Conform Procesului-verbal nr. x, la data de 25.01.2013, a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor, iar la data de 30.01.2013, potrivit Procesului-verbal nr. x, a avut loc şedinţa de evaluare a ofertelor . La aceeaşi dată s-a încheiat şi Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013, câştigătoare fiind declarată inculpata S.C. E. S.R.L. cu o ofertă de 2.459.230 RON . Procesul-verbal de adjudecare este aprobat din partea inculpatei S.C. B. S.R.L. de către inculpata A.

La data de 31.01.2013, inculpata S.C. B. S.R.L., prin reprezentantul legal, inculpata A., a emis comunicări către cei trei ofertanţi cu privire la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie de lucrări .

La data de 06.02.2013, a fost încheiat de către inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. contractul privind execuţia de lucrări în cadrul Proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj. Contractul înregistrat sub nr. x/06.02.2013 a fost semnat din partea inculpatei S.C. B. S.R.L. de inculpata A., iar din partea inculpatei S.C. E. S.R.L. de inculpatul D.

La data de 01.03.2013, inculpata S.C. B. S.R.L. a formulat o cerere de pre-finanţare solicitând suma de 650.284,39 RON. Cererea de pre-finanţare a fost înregistrată la OI ADR Nord Vest la data de 04.03.2013 sub nr. x.

Din documentele depuse la dosar rezultă că cererea iniţială de pre-finanţare, înregistrată la OI ADR NV, a fost depusă/semnată de inculpata A., care însă nu a ataşat la dosar procura specială autentificată la BNP Y. sub nr. x/2010, ce făcea dovada calităţii de împuternicit al administratorului X.. Ulterior, cererea de prefinanţare înregistrată sub acelaşi număr la OI ADR Nord Vest a fost semnată de către X., celelalte documente ale dosarului depus de inculpata S.C. B. S.R.L. au fost semnate de către inculpata A., în calitate de împuternicit al reprezentantului legal X. .

Prin Avizul nr. x/12.04.2013, OI ADR Nord Vest a avizat cererea de prefinanţare formulată de inculpata S.C. B. S.R.L., pentru suma de 650.284,39 RON, reprezentând maxim 35% din valoarea totală eligibilă a finanţării nerambursabile de 1.867.955,40 RON .

La data de 01.08.2013, s-a încheiat între inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. Actul adiţional nr. x la Contractul nr. x/06.02.2013. Documentul este semnat de inculpata A. şi inculpatul D.. S-a modificat contractul în sensul că achizitorul va acorda executantului un avans de 524.193,55 RON plus TVA, iar restul până la finalizarea contractului . Iniţial în contract se prevăzuse ca plata să se efectueze către executant în termen de 60 de zile de la data emiterii facturii.

La data de 01.10.2013, inculpata S.C. E. S.R.L., în calitate de achizitor, a încheiat cu S.C. W. S.A., în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/01.10.2013, având ca obiect executarea/finalizarea în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj . Inculpata S.C. E. S.R.L. urma să-i plătească executantului suma de 1.400.000 RON.

Ulterior, la data de 28.04.2014, între cele două părţi s-a încheiat Actul adiţional nr. x la Contractul nr. x/01.10.2013, prin care s-a stabilit ca executantul să efectueze/finalizeze lucrările în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a contractului, respectiv de la semnarea acestuia .

Din documentele aflate la dosar rezultă că inculpata S.C. B. S.R.L. a formulat mai multe cereri de rambursare, primind în afară de suma acordată prin cererea de prefinanţare, suma de 347.636,92 RON.

Inculpata S.C. B. S.R.L. a încasat în total de la Autoritatea contractantă suma de 997.921,31 RON.

Prin Decizia nr. 1/8.03.2017, AM POR a reziliat Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 încheiat cu inculpata S.C. B. S.R.L..

Organele de urmărire penală au apreciat că din probele administrate în cauză ar rezulta că procedura de achiziţie de lucrări de construcţie ar fi fost fraudată. S-a apreciat că ofertele "depuse" de S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L. nu au fost întocmite în fapt de aceste societăţi comerciale, chiar dacă au fost semnate de reprezentanţii acestora. Cele două oferte au fost întocmite de reprezentanţii inculpatei S.C. B. S.R.L., scopul fiind acela ca inculpata S.C. E. S.R.L. să fie declarată câştigătoarea procedurii.

SC F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. nu aveau capacitatea tehnică şi logistică să realizeze lucrările de construcţie.

Conform certificatelor constatatoare emise de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj, S.C. G. S.A. are ca obiect principal de activitate "Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare", iar S.C. F. S.R.L. are ca obiect principal de activitate "Creşterea altor bovine" .

De asemenea, din probele administrate în cauză ar rezulta că a existat o înţelegere frauduloasă între inculpata A. şi administratorul inculpatei S.C. E. S.R.L., inculpatul D., în ceea ce priveşte oferta "depusă" de inculpata S.C. E. S.R.L. pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U.", scopul fiind obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Oferta financiară nu a fost întocmită de către reprezentanţii S.C. E. S.R.L., ci de către martora K., la solicitarea inculpatei A. Martora era angajată la S.C. Z. S.R.L., administrată de AA., cumnatul inculpatei A. De altfel, probele administrate în cauză au relevat faptul că nici oferta tehnică pe partea de construcţii nu a fost întocmită de către inculpata S.C. E. S.R.L., ci de către beneficiar. Cel mai probabil, şi în cazul ofertei tehnice pe partea de construcţii, documentaţia a fost întocmită de o persoană din afara S.C. B. S.R.L., la solicitarea inculpatei A.. Inculpata S.C. B. S.R.L. nu avea personal specializat pentru întocmirea ofertei tehnice pe partea de construcţii.

Practic, preţul ofertei depuse de inculpata S.C. E. S.R.L. a fost stabilit de către beneficiar, fraudându-se procedura de achiziţie în ansamblul său, având în vedere că şi celelalte două oferte "depuse" de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. au fost întocmite tot de către beneficiar.

În urma probelor administrate în cauză s-a stabilit că în activitatea infracţională a fost implicat şi inculpatul C., soţul inculpatei A. Astfel, a reieşit că acesta ar fi sprijinit-o pe inculpata A. să fraudeze procedura pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U.". Inculpatul C. a fost cel care s-a înţeles iniţial cu inculpatul D. în ceea ce priveşte emiterea ofertei de către inculpata S.C. E. S.R.L. către inculpata S.C. B. S.R.L. De asemenea, inculpatul C. a susţinut-o moral pe inculpata A. să "emită" invitaţii de participare pe numele S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A., fiind în cunoştinţă de cauză că aceste oferte nu sunt reale, fiind emise în fapt tot de inculpata S.C. B. SRL

Probele administrate în cauză au relevat faptul că implicarea inculpatului C. a fost una mai mult decât "indirectă", acesta fiind preocupat în "a purta interesul binelui şi al patrimoniului" inculpatei S.C. B. S.R.L..

Aşa cum s-a arătat mai sus, oferta financiară a fost pusă la dispoziţia inculpatului D. de inculpatul C., cu ştiinţa inculpatei A., care a participat împreună cu soţul său la o parte din negocierile cu reprezentantul S.C. E. S.R.L.. De asemenea, partea de construcţii din oferta tehnică a fost întocmită tot de către iniţiatorul procedurii de achiziţie de lucrări de construcţii.

Din probele aflate la dosar rezultă că inculpata S.C. E. S.R.L. nu avea capacitatea tehnică să efectueze lucrările de construcţii, ci doar lucrările de instalaţii electrice. Doar pentru lucrările de instalaţii electrice oferta tehnică a fost întocmită de către reprezentanţii inculpatei S.C. E. S.R.L. Conform certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj, inculpata S.C. E. S.R.L. are ca obiect principal de activitate "lucrări de instalaţii electrice"

Lipsa capacităţii tehnice şi logistice de efectuare a lucrărilor de construcţie rezidă şi din faptul că inculpata S.C. E. S.R.L. a încheiat, la data de 01.10.2013, cu S.C. W. S.A., Contractul de lucrări nr. x/01.10.2013. De asemenea, lipsa capacităţii tehnice şi logistice a inculpatei S.C. E. S.R.L. de efectuare a lucrărilor de construcţii este confirmată şi de Adresa nr. x/6.09.2017 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj, prin care a înaintat organelor de urmărire penală lista cu angajaţii S.C. E. S.R.L. pentru perioada ianuarie 2013- decembrie 2015. În proporţie de peste 90%, angajaţii inculpatei S.C. E. S.R.L. au pregătire conformă obiectului principal de activitate al societăţii .

A., în calitate de suspect, a uzat de dreptul la tăcere. Această poziţie procesuală şi-a menţinut-o şi cu ocazia aducerii la cunoştinţă a calităţii de inculpată. Ulterior, la solicitarea sa, a fost audiată în cauză.

Cu ocazia audierii, inculpata A. a recunoscut că ofertele "depuse" de S.C. F. S.R.L. şi de S.C. G. S.A. au fost întocmite în fapt de inculpata S.C. B. S.R.L., ea fiind cea care a stabilit preţul menţionat în cele două oferte "în funcţie de listele de cantităţi şi devizul de la proiectant" ("Ofertele depuse de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. au fost întocmite de S.C. B. S.R.L., aceştia au semnat ofertele, fiind de acord să semneze documentele în cauză, nu i-am obligat în acest sens"- declaraţie inculpată A. verso-29).

Sus-numita a recunoscut că i-a adus la cunoştinţă inculpatului C. că ea a întocmit ofertele pe numele S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A.

În ceea ce priveşte oferta "emisă" de inculpata S.C. E. S.R.L., inculpata A. a precizat că, iniţial, subscrisa societate comercială a înaintat o ofertă a cărei valoare era mai mare decât bugetul proiectului şi, întrucât cunoştea că aceasta are mai multă experienţă în domeniul construcţiilor, au negociat oferta iniţială. În acest sens i-a solicitat martorei K. să întocmească o ofertă financiară comparativă pe baza documentaţiei întocmite de proiectant, iar ulterior, atât ea cât şi inculpatul C. au negociat cu reprezentanţii inculpatei S.C. E. S.R.L. solicitându-le să diminueze preţul pentru ca inculpata S.C. B. S.R.L. să se încadreze în bugetul proiectului. Totodată, inculpata A. a declarat că ea sau soţul său i-au înmânat inculpatului D. oferta financiară, precizând însă că nu cunoaşte dacă inculpata S.C. E. S.R.L. a depus oferta financiară întocmită de K. sau a modificat-o ("atât eu cât şi soţul meu am purtat discuţii cu D., reprezentantul S.C. E. S.R.L. (...) I-am spus preţul în urma analizei pe care am făcut-o şi i-am dat şi oferta financiară, nu mai reţin dacă oferta financiară i-am dat-o eu sau soţul meu. Nu ştiu dacă S.C. E. S.R.L. şi-a refăcut oferta financiară sau aceasta a fost cea pe care am făcut-o noi. Nu ştiu dacă preţul din oferta financiară depusă de S.C. E. S.R.L. a fost cel avut în vedere de noi în oferta financiară sau el şi-a modificat preţul " - declaraţie inculpată A. verso).

Inculpata a negat că ar fi pus la dispoziţia inculpatei S.C. E. S.R.L. şi oferta tehnică pe partea de construcţii sau că ar mai fi întocmit alte documente aferente ofertei depuse de subscrisa societate comercială. Totodată, a negat că i-ar fi spus inculpatului D. că lucrările sunt finanţate din fonduri europene.

Motivul invocat de inculpata A., care ar fi determinat-o să apeleze la întocmirea de către ea a cererilor de ofertă, a fost cel al urgenţei efectuării lucrărilor şi al expirării autorizaţiei de construire, precum şi faptul că în urma discuţiilor cu mai multe societăţi comerciale acestea nu s-ar fi arătat interesate de a efectua lucrările de construcţie datorită complexităţii acestora.

În ceea ce priveşte administrarea inculpatei S.C. B. S.R.L., inculpata A. a recunoscut că ea era administratorul de fapt al societăţii şi nu X.

C., ca şi soţia sa, iniţial, atât în calitate de suspect, cât şi de inculpat, a uzat de dreptul la tăcere, însă ulterior a solicitat să fie audiat în cauză. Acesta a negat acuzaţia ce i se aduce. Referitor la implicarea sa în procedura de achiziţie de lucrări iniţiată de inculpata S.C. B. S.R.L., inculpatul C. a declarat că indirect a fost implicat, deoarece societatea comercială în cauză fiind a familiei sale era interesat de "a purta interesul binelui şi al patrimoniului acesteia". De asemenea, acesta a susţinut că implicarea sa "a fost de a promova proiectul şi de a găsi un constructor serios, cu experienţă şi disponibil pentru realizarea lucrărilor la proiect" .

În legătură cu ofertele "depuse" de S.C. G. S.A. şi de S.C. F. S.R.L., inculpatul a afirmat că au fost întocmite, probabil, de colaboratori ai inculpatei S.C. B. S.R.L. şi de persoane din afară, deoarece inculpata nu avea departament de ofertare . Totodată, a precizat că inculpata A. s-a sfătuit cu el în legătură cu alegerea celor două societăţi comerciale ca posibili ofertanţi ("Nu pot da un răspuns exact la această întrebare, dar pot afirma că în cadrul familiei mele avem un dialog continuu, începând cu probleme de familie şi cele de serviciu. Arăt că răspunsul este da"- fila x).

Inculpatul C. a recunoscut că a purtat "discuţii cu caracter general" cu inculpatul D. în legătură cu depunerea unei oferte de către S.C. E. S.R.L. în cadrul procedurii organizate de inculpata S.C. B. S.R.L., însă nu au dezbătut detalii tehnice, ci doar l-a asigurat "de faptul că în cazul în care lucrările vor avea costuri mai mari decât cele prevăzute în proiect, se vor găsi soluţii" şi vor "avea un dialog deschis pentru susţinerea acestor costuri de către societate, în caz contrar S.C. E. S.R.L. urmând să renunţe la lucrare" .

Inculpatul C. a avut o poziţie oscilantă în legătură cu răspunsul dat faţă de înmânarea ofertei financiare inculpatului D.. Iniţial a negat, precizând că după ce inculpatul D. i-a comunicat "un preţ care se poate încadra în ofertă", el i-a spus "care este bugetul lucrării". Ulterior, după ce i s-a comunicat poziţia avută de inculpatul D. în legătură cu acest aspect, inculpatul C. a declarat că nu reţine să-i fi pus la dispoziţie acestuia oferta financiară sau devizul de lucrări, dar "dacă a existat această situaţie, a fost doar în scopul realizării proiectului şi încadrării lui S.C. E. S.R.L. în bugetul lucrării" .

Inculpatul C. nu a negat că şi anterior demarării procedurii de achiziţie de lucrări de către inculpata S.C. B. S.R.L. a purtat discuţii cu inculpatul D. în legătură cu renovarea imobilului ("discuţiile cu D. au fost unele cu caracter general şi nu unele particularizate pe anumite aspecte. Aspectele legate de alimentarea cu energie electrică a clădirii le-am purtat în anul 2007, după ce am achiziţionat imobilul. Precizez că şi în intervalul 2007-2012 am mai purtat discuţii cu D. în legătură cu problemele de natură tehnică, electrică şi de construcţii, atât la clădirea în cauză, cât şi la alte imobile. D. cunoştea de intenţia mea de a renova clădirea înainte ca S.C. B. S.R.L. să acceseze fonduri europene" verso).

D., în calitate de suspect a dat declaraţii în cauză, declaraţii pe care şi le-a menţinut cu ocazia aducerii la cunoştinţă a calităţii de inculpat. Acesta a încercat să acrediteze ideea că nu a avut cunoştinţă de faptul că inculpata S.C. B. S.R.L. a organizat o procedură de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U." şi că negocierile dintre respectiva societate comercială şi inculpata S.C. E. S.R.L. au avut caracterul unor negocieri între două entităţi private, necondiţionate de urmarea unei anumite proceduri reglementate de norme aferente accesării unor fonduri publice sau din bugetul general al Uniunii Europene.

Sus-numitul a negat că ar fi avut cunoştinţă de faptul că inculpata S.C. B. S.R.L. semnase anterior un contract având ca obiect accesarea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene pentru proiectul mai sus menţionat, afirmând că ştia doar că inculpata urma să ceară fonduri europene pentru proiectul în cauză .

Inculpatul D. a declarat că, în urma unor discuţii pe care le-a avut cu inculpatul C., care reprezenta atât pe inculpata S.C. B. S.R.L. cât şi pe S.C. V. S.R.L., a aflat că acesta a achiziţionat un imobil în municipiul Zalău pe care dorea să-l renoveze, sens în care, ulterior, a primit din partea S.C. V. S.R.L. o cerere pentru efectuarea instalaţiei electrice.

Conform celor susţinute de inculpat, angajaţii din cadrul inculpatei S.C. E. S.R.L. au întocmit o ofertă pe care au înaintat-o către S.C. V. S.R.L., însă, ulterior, inculpatul C. i-a cerut să facă o ofertă şi pentru partea de construcţii. Pentru partea de construcţii a purtat discuţii cu martorul O., reprezentantul S.C. W. S.A., care i-a făcut iniţial o ofertă generală, pe care a cumulat-o cu oferta pe partea electrică, transmiţându-i verbal solicitantului valoarea ofertei.

Inculpatul D. a afirmat că inculpatul C. ar fi fost nemulţumit de valoarea mare a ofertei, fapt pentru care i-ar fi pus la dispoziţie un deviz cu solicitarea de a analiza dacă se poate încadra cu oferta conform devizului. În urma analizei devizului, atât de către inculpata S.C. E. S.R.L., cât şi de S.C. W. S.A., a ajuns la o înţelegere cu inculpatul C., care i-a pus la dispoziţie un contract în care beneficiar figura inculpata S.C. B. S.R.L.

Inculpatul D. a recunoscut că oferta financiară i-a fost pusă la dispoziţie de inculpatul C., afirmând însă că oferta tehnică a fost tehnoredactată de reprezentanţii S.C. E. S.R.L., iar partea tehnică pentru construcţii din ofertă i-a fost pusă la dispoziţie de reprezentanţii S.C. W. S.A.

Referitor la participarea inculpatei A. la negocieri, inculpatul D. a precizat că a purtat discuţii cu aceasta doar în preajma începerii lucrărilor la imobil (declaraţie inculpat D.).

Inculpatul D. a negat că avea cunoştinţă la momentul întocmirii ofertei şi al încheierii contractului de lucrări, de faptul că finanţarea proiectului se face şi din fonduri europene. Declaraţia sus-numitului este susţinută şi de inculpaţii C. şi A..

Organele de urmărire penală au apreciat că poziţia celor trei inculpaţi, raportat la acest aspect, este neconformă realităţii. Faptul că inculpatul D. cunoştea încă de la momentul primirii invitaţiei de participare că proiectul este finanţat din fonduri europene rezidă din documentaţia pusă la dispoziţie de inculpata S.C. B. S.R.L. la momentul înaintării invitaţiei de participare, din declaraţiile şi celelalte documente semnate de inculpat.

Astfel, în fişa de date de achiziţii la Secţiunea II - Obiectul contractului, pct. II. 1.1. - Denumirea contractului se menţionează următoarele:

"Execuţia de lucrări de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

În caietul de sarcini pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul proiectului mai sus menţionat la punctul 3 FINANŢARE se precizează explicit sursa de finanţare, respectiv:

"Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

Inculpatul D. a completat şi semnat "Declaraţia privind neîncadrarea în situaţiile de conflict de interese prevăzute la art. 14 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 66/2011" în care menţionează că nu se află "în situaţiile prevăzute de O.U.G. nr. 66 din 29.06.2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, art. 14 la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie de lucrări de construcţie în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." lansată de S.C. B. SRL".

De asemenea, a completat şi semnat declaraţia privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute de art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006.

În Declaraţia privind însuşirea cerinţelor tehnice cuprinse în documentaţia de atribuire, Declaraţia privind garanţia acordată lucrărilor şi în Declaraţia privind respectarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, documente semnate de inculpatul D., se face referire la faptul că proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

Declaraţiile şi documentele semnate de inculpatul D. relevă faptul că acesta cunoştea că proiectul menţionat mai sus este finanţat din fonduri europene. Declaraţiile la care s-a făcut referire anterior nu sunt specifice unei negocieri între două entităţi private neimplicate într-o procedură de achiziţie reglementată de o dispoziţie legală internă sau o normă europeană, fapt pentru care în situaţia expusă de inculpatul D. nu s-ar fi justificat întocmirea unor astfel de înscrisuri. Din declaraţiile inculpatului D. reiese că inculpata S.C. E. S.R.L. a participat la proceduri de achiziţie publică, ceea ce conduce la concluzia că acesta era familiarizat cu documentaţia care se întocmeşte în astfel de situaţii. Chiar şi modalitatea de transmitere a ofertei către beneficiar nu este specifică unei proceduri de ofertare/negociere între două persoane juridice neimplicate într-o procedură de achiziţie publică.

Deşi nu există probe certe cu privire la existenţa unei înţelegeri între inculpaţii D. şi C. în sensul ca inculpata S.C. E. S.R.L. să efectueze lucrările pe partea electrică, iar S.C. V. S.R.L. să efectueze lucrările pe partea de construcţii, există o suspiciune plauzibilă în acest sens, suspiciune bazată pe faptul că, pe de o parte, contractul între inculpata S.C. E. S.R.L. şi inculpata S.C. B. S.R.L. s-a încheiat la începutul lunii februarie 2013, iar lucrările au demarat abia în cursul lunii noiembrie 2013, după ce s-a încheiat contractul cu S.C. W. S.A. Pe de altă parte, suma primită cu titlul de prefinanţare de la AM POR a fost remisă de către inculpata S.C. B. S.R.L., cu titlu de avans, inculpatei S.C. E. S.R.L. (după modificarea printr-un act adiţional a contractului de lucrări) şi, deşi s-a invocat urgenţa efectuării de lucrări de renovare la imobilul în cauză, la data de 23.08.2013, imediat după virarea sumei de 650.000 RON în contul inculpatei S.C. E. S.R.L., aceasta, în baza unui contract de prestări de servicii cu S.C. V. S.R.L. (Contract nr. x/12.08.2013-având ca obiect livrare de nisip, sort balast; lucrări de construcţii - în special săpături), a virat cu titlu de avans acestei societăţi comerciale suma de 450.000 RON.

Din cele declarate de inculpatul D. şi de martorul R., Contractul nr. x/2013 nu a fost executat de S.C. V. S.R.L. şi nici nu s-a restituit avansul acordat.

Organele de urmărire penală apreciază că fraudarea procedurii de achiziţie de lucrări ar fi confirmată şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Cu ocazia audierii, martora I. a declarat că, la solicitarea inculpatului C., a înfiinţat mai multe societăţi comerciale, respectiv S.C. BB. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. CC. S.R.L. şi S.C. DD. S.R.L., scopul înfiinţării al acestor firme fiind acela de a constitui ferme de animale cu circuit închis pentru accesarea unor fonduri europene. Ea a fost administrator şi asociat unic la S.C. F. S.R.L. Zalău.

Referitor la amenajarea Centrului de Afaceri "U." din municipiul Zalău, martora a arătat că nu-şi aminteşte în ce împrejurări şi de către cine i s-a prezentat invitaţia de participare întocmită de inculpata S.C. B. S.R.L., recunoscând că ea a făcut menţiunile olografe de pe invitaţie.

Sus-numita a arătat că ştampila şi actele aparţinând S.C. F. S.R.L. Zalău le-a lăsat la sediul firmei din municipiul Zalău, la solicitarea inculpatului C., spaţiul aparţinându-i acestuia sau soţiei sale.

În ceea ce priveşte oferta, martora I. a arătat că ea nu a întocmit niciun act, precizând că la un moment dat i s-au adus la semnat nişte acte, spunându-i-se că sunt o ofertă de preţ, pentru amenajarea centrului de afaceri. Prezentându-i-se documentaţia, martora a arătat că semnăturile îi aparţin, însă ştampila nu a fost aplicată de ea, deoarece nu se mai afla la aceasta ("le-am semnat dar nu le-am ştampilat deoarece ştampila nu se afla la mine. Nu-mi amintesc unde am semnat aceste acte sau cine mi le-a prezentat pentru a le semna. Nu am întocmit aceste acte, nu am făcut nicio ofertă de preţ pentru a participa la licitaţia organizată pentru atribuirea contractului "Amenajarea Centrului de Afaceri U. din jud. Sălaj". S.C. F. S.R.L. Zalău nu ştiu să fi avut vreodată angajaţi şi nu cunosc să fi derulat vreo tranzacţie comercială" (declaraţie martoră I. verso).

Martora I. a afirmat că inculpatul C. cunoştea că oferta depusă de S.C. F. S.R.L. este fictivă, deoarece ei au întocmit oferta. Totodată, a precizat că bănuieşte că oferta S.C. F. S.R.L. ar fi fost întocmită de angajaţi din cadrul S.C. V. S.R.L. Sus-numita a afirmat că, în săptămâna anterioară sărbătorilor de Paşte, inculpatul C. a venit la ea acasă, transmiţându-i că "este un dosar pe rol" şi că ar putea fi citată (declaraţie martoră I.).

Fiind audiat în cauză, martorul J., administrator la S.C. G. S.A. (societate care "avea relaţii comerciale cu o altă firmă din grupul familiei PPP., respectiv cu S.C. V. S.A.") a declarat că a purtat discuţii cu inculpata A. în legătură cu intenţia inculpatei S.C. B. S.R.L. de accesare a unor fonduri europene pentru realizarea unui proiect. Inculpata i-a comunicat că are nevoie de acceptul S.C. G. S.A., de a depune o ofertă de participare la o procedură de atribuire a contractului de achiziţie, precizându-i că documentaţia urma să fie întocmită de angajaţii din cadrul firmei acesteia, iar el trebuia doar să fie de acord şi să o semneze ("îmi amintesc că au fost 3 întâlniri între mine şi A. în cadrul cărora am discutat despre acest subiect. La prima întâlnire i-am spus că sunt de acord, la cea de-a doua întâlnire mi-a adus o invitaţie de participare, iar pe un exemplar am scris faptul că am primit un exemplar, am notat data, am semnat şi ştampilat. La următoarea întâlnire A. mi-a adus o documentaţie referitoare la proiectul respectiv pe care eu am semnat-o fără să o citesc" - declaraţie martor J.).

Martorul J. a confirmat faptul că oferta "emisă" de S.C. G. S.A. nu era reală, societatea nefiind interesată să participe la procedura de achiziţie de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U.".

Martora K., inginer constructor cu specialitatea inginerie economică, care în perioada aprilie 2011 - iunie 2013 a fost angajată la S.C. Z. S.R.L. Zalău, a declarat că, în cursul anului 2013, a fost contactată de către inculpata A., care a rugat-o să introducă în programul de devizare (EE.) listele de cantităţi din proiectul tehnic depus la ADR Nord Vest de inculpata S.C. B. S.R.L. "în vederea întocmirii unei oferte financiare pentru execuţia acelui proiect". Conform celor susţinute de martoră, inculpata A. i-a solicitat să listeze oferta financiară pe care a întocmit-o şi să menţioneze în antet numele inculpatei S.C. E. S.R.L., astfel încât ca această ofertă să pară a fi întocmită de societatea în cauză, însă înainte de a lista oferta, inculpata A. i-a indicat un preţ în care să se încadreze această ofertă financiară.

Martora K. a declarat că oferta financiară, listată de ea în numele inculpatei S.C. E. S.R.L, a fost întocmită pentru ca această societate comercială să participe la licitaţia organizată de inculpata S.C. B. S.R.L. pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U." ("(...) arăt faptul că doamna A. mi-a cerut să fac o evaluare financiară, iar înainte de a lista oferta A. mi-a indicat un preţ în care să se încadreze această ofertă financiară. Am listat această ofertă financiară în numele S.C. E. S.R.L. la preţul indicat de doamna A., fără să-mi amintesc în câte exemplare. Nu-mi amintesc dacă i-am remis oferta respectivă doamnei A. şi în format electronic (...). Oferta financiară listată de mine în numele S.C. E. S.R.L. Zalău a fost pentru a participa la licitaţia organizată de S.C. B. S.R.L. Zalău în vederea desemnării unui câştigător pentru execuţia proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." din municipiul Zalău" - declaraţie martor K.).

Punându-i-se la dispoziţie oferta financiară "emisă" de inculpata S.C. E. S.R.L, martora K. a declarat că aceasta este întocmită de ea în numele societăţii comerciale, recunoscând-o după "formatul în pagină". Totodată, a afirmat că ofertele pe partea de instalaţii electrice şi pe partea de branşament nu au fost întocmite de ea. În ceea ce priveşte oferta financiară, sus-numita a precizat că a întocmit-o în baza listelor de cantităţi din proiectul tehnic, care i-a fost pus la dispoziţie de către inculpata A. (declaraţie martor K.).

Conform declaraţiei martorei, inculpatul D. cunoştea că ea a întocmit oferta financiară, iar pe perioada de execuţie acesta îi aducea categoriile de lucrări executate pe care ea le introducea în program, întrucât deţinea oferta financiară în format electronic ("din discuţiile pe care le-am avut cu dl. D., administratorul firmei, am înţeles că acesta cunoştea faptul că eu am întocmit oferta financiară. Şi pe perioada de execuţie dl. D. îmi aducea categoriile de lucrări executate pe care eu le introduceam în program în condiţiile în care aveam oferta financiară în program"- declaraţie martor K.).

Martora K. a declarat că inculpatul C. cunoştea că ea a întocmit oferta respectivă, deoarece a purtat discuţii cu acesta în legătură cu întocmirea ofertei financiare în cauză ("(...) dl. C. cunoştea că eu am întocmit oferta respectivă. Afirm acest lucru deoarece am avut discuţii cu dl. C. de tot ceea ce a ţinut legat de întocmirea ofertei financiare în cauză).

Cu ocazia audierii, martora H. (angajată din 2008 la S.C. B. S.R.L. în calitate de contabil/economist, iar din 2013 la S.C. V. SRL) a declarat că nu a făcut parte din comisia de analizare a ofertelor şi de desemnare a ofertei câştigătoare, iar referitor la Proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." inculpata A. i-a spus că doreşte să atribuie contractul de execuţie de lucrări către inculpata S.C. E. S.R.L., deoarece îl cunoaşte pe administratorul acestei firme.

Conform declaraţiei martorei, inculpata A. împreună cu soţul său, inculpatul C., "au dat dispoziţie unor angajaţi din cadrul S.C. Z. S.R.L. sau S.C. V. S.R.L, să întocmească un caiet de sarcini pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări, iar, ulterior, le-au dat dispoziţie să redacteze trei oferte şi documentaţii în vederea participării la licitaţie, oferte care au fost atribuite lui S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A." .

Martora H. a afirmat că la întocmirea celor trei oferte a lucrat K., angajată la acel moment la S.C. Z. S.R.L.. Totodată, a precizat că îşi aminteşte că inculpata A. sau K., i-au dat la un moment dat 4 oferte (n.n. - invitaţii de participare) către S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.A. şi S.C. V. S.R.L., oferte pe care le-a dus la administratorii acestor societăţi comerciale, aceştia semnând de primire.

În ce priveşte Decizia nr. 5/3.01.2013, emisă de inculpata S.C. B. S.R.L., referitoare la numirea membrilor comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie de lucrări, martora H. a declarat că era "o chestie fictivă, trecută în acte, deoarece era necesară îndeplinirea unor condiţii de forma", "toată documentaţia a fost întocmită la S.C. V. S.R.L sau S.C Z. S.R.L., iar ulterior a fost prezentată persoanelor menţionate în acte pentru a fi semnată". Martora a recunoscut că semnăturile de pe declaraţia de confidenţialitate, imparţialitate şi conflict de interese din 25.01.2013, de pe Procesele-verbale nr. x/25.01.2013, nr. y/30.01.2013 şi nr. z.01.2013 îi aparţine, însă a precizat că nu a avut loc nicio şedinţă a comisiei de evaluare şi că a semnat documentele la solicitarea inculpatei A. ("le-am semnat pentru că trebuiau semnate, aşa cerea procedura, ştiam că nu sunt documente reale, ci sunt fictive, le-am semnat deoarece mi s-a cerut să le semnez de către doamna A. - declaraţie martoră H./128 verso).

Conform celor susţinute de martora H., inculpaţii C. şi A. deţineau mai multe societăţi comerciale, respectiv S.C. B. S.RL., S.C. FF. S.R.L., S.C GG. S.R.L, S.C. HH. S.R.L., S.C. II. S.R.L., S.C. JJ. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. BB. S.R.L., S.C. Z. S.R.L., S.C. DD. S.R.L., S.C. CC. S.R.L. şi S.C. V. S.R.L., unde la o parte din acestea apar ca asociaţi, iar în cazul celorlalte, asociaţi sunt persoane apropiate lor, însă în fapt, toate firmele menţionate mai sus sunt controlate de cei doi inculpaţi .

Martora L., manager de proiect, angajată la S.C. KK. S.R.L., a declarat că în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor nu s-a întâlnit şi nu a discutat cu ceilalţi doi membri ai comisiei de evaluare, respectiv H. şi Q.. În urma evaluării celor trei oferte a semnat procesul-verbal de adjudecare, ceilalţi doi membri semnând separat documentul în cauză.

Conform propriei declaraţii, ofertele "depuse" de inculpata S.C. E. S.R.L. şi de S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L. i-au fost aduse de inculpata A., aceasta fiind şi cea care i-a comunicat numele celor doi membri ai comisiei de evaluare.

Martora L. a declarat că Decizia nr. 5/03.01.2013, declaraţiile privind confidenţialitatea, imparţialitatea şi conflictul de interese pentru cei trei membrii ai comisiei, Procesul-verbal de evaluare a Ofertelor nr. x/30.01.2013, Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013, comunicarea rezultatului procedurii, comunicarea acceptării ofertei câştigătoare, Contractul de lucrări nr. x/06.02.2013, Actul adiţional nr. x/01.08.2013 la Contractul de lucrări nr. x/06.02.2013, declaraţia pe propria răspundere a lui X., prin împuternicit, inculpata A., şi declaraţia privind conflictul de interese din 06.02.2013 a lui X., prin împuternicit, inculpata A., au fost redactate de angajaţii S.C. KK. S.R.L., având în vedere că aceasta era consultant în implementarea proiectului (declaraţie martor L.).

Martorul Q., cu ocazia audierii, a declarat că nu a fost implicat în Proiectul "Amenajarea Centrului de Afaceri U.", aducându-şi însă aminte că, la solicitarea inculpatei A., a semnat "ceva documentaţie de licitaţie", fără a putea preciza ce anume ("probabil documentaţie tehnică pentru licitaţie").

Martorul a afirmat că nu a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor, neamintindu-şi ca cineva să-i fi spus că este membru în această comisie.

Deşi a declarat că semnăturile de pe procesul-verbal încheiat cu ocazia deschiderii ofertelor, de pe procesul-verbal de adjudecare şi de pe declaraţia privind confidenţialitatea, imparţialitatea şi conflictul de interese îi aparţin, martorul a afirmat că nu participat la nicio şedinţă de evaluare a ofertelor şi nu mai ştie unde şi în ce împrejurări a semnat documentele în cauză. Motivul invocat de martor pentru semnarea documentelor respective a fost acela că a vrut să facă "un bine pentru firma V." (M-am gândit că dacă semnez aceste acte şi LL. va oferi consultanţă juridică familiei mele pentru recuperarea a 6, 7 ha de pădure situate în com. Creaca" - declaraţie martor Q.).

Martora T., angajată la S.C. E. S.R.L. în funcţia de inginer din anul 2012, a declarat că această societate comercială se ocupă cu proiectarea şi execuţia de lucrări electrice de la 0,4 până la 400 KV. Martora a declarat că, ea personal, nu a întocmit niciun document aferent ofertei depuse de inculpata S.C. E. S.R.L. pentru procedura de achiziţie de lucrări, organizată de inculpata S.C. B. S.R.L., şi nici nu cunoaşte dacă colegii săi au întocmit documente aferente cererii de ofertă (declaraţie martoră T.).

Fiind audiat în cauză, martorul S., şef departament Proiectare-ofertare achiziţii în cadrul inculpatei S.C. E. S.R.L., a declarat că oferta depusă de această societate comercială a fost "întocmită" de angajatul MM. împreună cu un reprezentant de la S.C. W. S.A. Conform celor susţinute de martor, MM. (care s-ar fi stabilit în Germania din perioada 2013 - 2014) a întocmit oferta financiară cu un program NN., partea de construcţii fiindu-le pusă la dispoziţiei de reprezentanţii S.C. W. S.A.

După ce în timpul audierii i s-a adus la cunoştinţă declaraţia martorei K., martorul S. a precizat că a purtat discuţii telefonice o dată sau de două ori cu o doamnă K., care i-a cerut o consultare pe marginea acestui proiect, fără a putea preciza dacă pe partea tehnică sau financiară, posibil să-i fi trimis şi unele documente.

Conform celor susţinute de martor, unul dintre directorii inculpatei S.C. E. S.R.L., R. sau inculpatul D., i-a transmis că va fi contactat de o doamnă K. pentru a-i cere informaţii referitoare la ofertă sau la proiect, solicitându-i să o ajute ("Tot ce pot să spun este că am avut o convorbire telefonică cu o doamna K., o dată sau de două ori, care mi-a cerut o consultare pe marginea acestui proiect, fără să pot preciza dacă pe parte tehnică sau financiară, dar i-am oferit răspuns la întrebările adresate sau i-am transmit ceva document. Posibil să-mi fi cerut ceva document pe care i l-am transmis. Îmi amintesc faptul că în acea perioadă unul dintre directorii firmei, dl. R. sau D., fără să pot preciza care dintre ei, mi-a spus că voi fi contactat de o doamnă care îmi va cere informaţii referitoare la oferta sau proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." din municipiul Zalău şi mi-a cerut să o ajut. Am fost sunat, am discutat cu doamna K. şi am lămurit-o. K. nu mi-a spus numele său şi nici nu mi-a spus la ce firmă lucrează".- declaraţie martor S.).

Fiindu-i prezentată propunerea tehnică de la oferta "depusă" de inculpata S.C. E. S.R.L., martorul S. a precizat că fişele tehnice din cadrul ofertei nu au fost întocmite de el, iar în ceea ce priveşte partea de construcţii din cadrul propunerii tehnice, aceasta nu a fost întocmită de angajaţii inculpatei S.C. E. S.R.L. ci de S.C. W. S.A.

Cu ocazia audierii, martorul O., directorul W. S.A., a declarat că negocierile cu reprezentanţii inculpatei S.C. E. S.R.L. au început cu circa 7 - 8 luni înainte de semnarea contractului. A discutat cu inculpatul D., care nu i-a comunicat date despre sursa de finanţare şi nu l-a interesat la acel moment aspectul în cauză, deoarece S.C. W. S.A. avea anumite datorii către inculpata S.C. E. S.R.L. ca urmare a unor lucrări efectuate de inculpată la Spitalul Judeţean din Zalău, urmând a se realiza o compensaţie între acestea.

Sus-numitul a declarat că, anterior semnării contractului, a întocmit o ofertă tehnică şi financiară pe baza listei de cantităţi pusă la dispoziţie de inculpata S.C. E. S.R.L., ofertă pe care a înaintat-o în format scriptic inculpatei, fără a putea preciza dacă a fost trimisă şi în format electronic. Cu privire la ofertă, martorul a precizat că oferta iniţială a negociat-o de mai multe ori până s-a ajuns la valoarea finală stipulată în contract.

Martorul O. nu a putut preciza dacă contractul dintre S.C. W. S.A. şi inculpata S.C. E. S.R.L. a fost încheiat înainte de semnarea contractului dintre inculpată şi inculpata S.C. B. S.R.L., făcând doar supoziţii în legătură cu acest aspect. Totodată, a negat că ar fi purtat discuţii cu inculpatul D. în legătură cu finanţarea proiectului din fonduri europene (declaraţie martor O.).

Cu ocazia audierii, martora P., angajată la S.C. W. S.A. până la data de 31.01.2017 ca inginer constructor la Biroul ofertare, a declarat că ea este cea care împreună cu O. a întocmit oferta financiară şi tehnică către inculpata S.C. E. S.R.L. pe baza listelor de cantităţi pe partea de lucrări de construcţii transmisă de aceasta.

Martora P. a declarat că "a fost redactată o singură ofertă care conţinea centralizatoare, deviz analitic, resurse (utilaje, transport, materiale), pe calculator, a fost listată, ştampilată şi transmisă către S.C. E.", documentaţia fiind întocmită, din câte îşi aminteşte, în vara anului 2013, iar în urma negocierii au fost modificate valorile, ajungându-se la sume mai mici, modificări care au fost făcute tot de ea (declaraţie martoră).

Conform celor declarate de sus-numita, în oferta întocmită de S.C. W. S.A. nu au fost incluse aspecte referitoare la perioada de garanţie acordată lucrărilor, graficul de execuţie al lucrărilor şi nu s-au efectuat verificări pe teren privind topografia, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea, precizând că aceste date se trec în contract sau în anexe (declaraţie martoră OO.).

Martorul R., director executiv şi administrator al inculpatei S.C. E. S.R.L., a declarat că, în cea de-a doua parte a anului 2012, inculpatul D. i-a comunicat faptul că inculpatul C. i-a solicitat o ofertă pe partea electrică pentru un imobil situat în apropierea sediului firmei. Inculpatul D. i-a pus la dispoziţie o documentaţie pentru partea electrică a imobilului, însă după aproximativ 1-2 luni, acesta l-a consultat "în privinţa eventualităţii de a oferta întreaga realizare a unei investiţii în zonă", comunicându-i că are sprijinul S.C. W. S.A.

Martorul a afirmat că are cunoştinţă de faptul că inculpatul D. ar fi purtat discuţii cu O. pentru stabilirea unei oferte comune şi s-a ajuns la un preţ care a fost comunicat inculpatei S.C. B. S.R.L., ulterior semnându-se contractul de execuţie.

Martorul R. a negat faptul că ar fi cunoscut că inculpata S.C. B. S.R.L. ar fi organizat o procedură de achiziţie de lucrări de construcţii pentru Proiectul "U." .

În ce priveşte oferta înaintată de inculpata S.C. E. S.R.L. către inculpata S.C. B. S.R.L., martorul R. a precizat că societatea la care este administrator a întocmit o ofertă tehnică şi financiară doar pe partea electrică, însă în ceea ce priveşte oferta pentru întreg proiectul acesta a precizat că "dl. D. a stabilit un preţ cu S.C. B. S.R.L. Zalău în urma unor negocieri pentru realizarea întregii investiţii, după care s-a depus o ofertă" (declaraţie martor R.).

Martorul R. a declarat că el nu a participat la negocieri, la acestea participând din partea inculpatei S.C. B. S.R.L. atât inculpata A., cât şi inculpatul C., iar din partea inculpatei S.C. E. S.R.L. inculpatul D.. El a participat la discuţii pe partea tehnică împreună cu persoanele anterior menţionate (declaraţie martor R.).

Din modul de întocmire a celor trei oferte rezultă că, în cazul Formularului nr. 2-Formular de ofertă, pe numele S.C. E. S.R.L. şi S.C. G. S.A. la ultimul alineat în loc de "Subsemnatul D./J." s-a consemnat "Subsemnata D./J.". Menţiunea "Subsemnata ..." apare şi pe Formularul F2 completat pe numele S.C. F. S.R.L. . Raportat la declaraţiile martorilor şi chiar ale inculpaţilor A. şi C., este aproape imposibil ca reprezentanţii S.C. E. S.R.L., care se susţine că ar fi întocmit oferta, să facă aceeaşi greşeală gramaticală pe acelaşi tip de formular ca şi persoana care a completat oferta emisă pe numele S.C. G. S.A.., fiind evident că Formularele F2 au fost completate de aceeaşi persoană, care iniţial a tehnoredactat Formularul/oferta pe numele S.C. F. S.R.L., iar ulterior a completat celelalte două oferte/formulare, fără a mai face corectura gramaticală necesară în cazul cuvântului "Subsemnata".

O altă eroare care apare atât pe documentaţia întocmită pentru S.C. G. S.A., cât şi pe cea întocmită pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L., este cea legată de numărul de înregistrare a invitaţiei de participare dat de inculpata S.C. B. S.R.L.. Astfel, pe documentul intitulat "Propunere tehnică-Declaraţie privind garanţia acordată lucrărilor" de la oferta întocmită pe numele S.C. G. S.A. apare menţionat ca număr al invitaţiei de participare emisă de inculpata S.C. B. S.R.L. numărul 6, număr de înregistrare care în realitate figurează pe invitaţia de participare emisă pentru S.C. V. S.R.L.

Aceeaşi eroare este identificată şi pe înscrisul intitulat "Propunere tehnică aferentă investiţiei ... Declaraţie privind garanţia acordată lucrărilor" de la oferta emisă pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L.

Numărul real de înregistrare de pe invitaţia de participare emisă pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L. este numărul 7, iar în cazul S.C. G. S.A. este numărul 8.

Mai mult, în cazul celor două documente menţionate mai sus, apare o eroare de tehno-redactare şi anume în cazul menţiunii "conform invitaţiei de participare nr. 6 din 04.01.2013" după cifra 3 din componenţa datei anului, deasupra acesteia apare un semn grafic tip virgulă (2013'). Or, în situaţia în care documentaţia ar fi fost întocmită de reprezentanţi ai două societăţi comerciale diferite, ar fi fost practic imposibil să existe acelaşi tip de erori.

Conform Fişei de date de achiziţii emisă de inculpata S.C. B. S.R.L., perioada minimă de valabilitate a ofertei este de minim 90 zile de la deschiderea ofertelor, respectiv din data de 25.01.2013.

Ca o "coincidenţă", s-a constatat că pe Formularul F2-Formular de ofertă, în cazul celor trei oferte s-a menţionat că ofertanţii îşi menţin oferta valabilă pentru o durată de 90 zile, respectiv până la data de 05.05.2013.

Termenul de 90 zile se împlinea de fapt la data de 24.04.2013 şi nu la data de 05.05.2013. Până la data de 05.05.2013 curgea un termen de 101 zile. S-a apreciat de către organele de urmărire penală că în mod evident cele trei formulare au fost completate de aceeaşi persoană, fiind imposibil ca cei trei ofertanţi să facă aceeaşi eroare de calcul şi să stabilească aceeaşi dată de valabilitate a ofertei, mai mare cu 11 zile decât termenul minim impus.

Ca modalitate de tehno-redactare (inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea scrierii aldine) ofertele întocmite pe numele S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L. sunt aproape identice (ex. borderou ofertă financiară, 248).

Un alt element care certifică faptul că ofertele au fost întocmite de beneficiar îl reprezintă menţionarea aceluiaşi curs leu-euro în cele două oferte emise pe numele S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L.. Astfel, se menţionează cursul de 1 euro = 4,34 RON la data de 1/18/2013.

În cazul ofertei depuse de inculpata S.C. E. S.R.L. cursul de referinţă euro-leu este menţionat pe un singur document, respectiv pe Formularul F4 - Lista cu cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice. A fost menţionat un curs de referinţă de 1 euro = 4,3351 din data de 17.01.2013. Pe celelalte documente nu mai apare menţionat cursul de referinţă avut în vedere. Din contră, având în vedere că inculpata S.C. E. S.R.L. a întocmit oferta tehnică doar pe partea electrică (unde nu se menţionează un curs de referinţă leu-euro pentru stabilirea preţului), pe documentaţia tehnică privind partea de construcţii, care apare ca fiind emisă la data de 24.01.2013 în dreptul valorii "în euro" este pus semnul întrebării (ex. extras materiale pe coduri, extras manoperă).

Faptul că oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. ar fi fost întocmită numai în parte de către aceasta ar rezulta şi din modul de tehnoredactare a documentaţiei şi a programelor utilizate pentru întocmirea acestora. Astfel, oferta tehnică pe partea electrică este tehnoredactată pe un program diferit de cel utilizat pentru întocmirea ofertei pe partea de construcţii (ex. Formularul F3 -lista cu cantităţi de lucrări - Deviz ofertă CAFZ11-instalaţii electrice, Deviz ofertă instalaţii sanitare - Formularul C5).

Un alt element care face dovada întocmirii de alte persoane din afara inculpatei S.C. E. S.R.L. a ofertei tehnice pe partea de construcţii este cel referitor la modul de redactare a datelor de final referitoare la ofertant. Astfel, în cazul ofertei tehnice pe partea electrică la finalul documentelor sunt menţionate următoarele date:

"Proiectant", "Devizer", "Contractant (Ofertant)". În cazul documentelor pe partea de construcţii sunt menţionate următoarele date:

"Beneficiar", "Ofertant".

Este puţin probabil ca în cadrul unei societăţi comerciale pentru întocmirea unei documentaţii pentru o ofertă să existe modalităţi diferite de tehnoredactare, atât ca program utilizat, cât şi ca mod de scriere a părţii de final din documente, în situaţia în care toata documentaţia era întocmită de reprezentanţii inculpatei S.C. E. S.R.L., cel puţin menţiunea "Contractant(ofertant)" ar fi trebuit, în mod logic, să apară pe toate documentele ofertei.

În cazul documentaţiei întocmite pentru cele trei oferte au mai fost identificate şi alte elemente de identitate care rezultă din modul de tehnoredactare şi care fac dovada întocmirii documentaţiilor de către beneficiar (de ex. în cazul celor trei scrisori de înaintare a ofertelor denumirea proiectului este scrisă în aldin, iar spaţiile dintre rânduri sunt identice şi diferă de formularul "pus la dispoziţie" de ofertant).

La oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. există o documentaţie intitulată "Propunere tehnică-Detalii realizare investiţie", în care sunt detaliate aspecte legate de amplasamentul construcţiei, topografia, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea, arhitectura, lucrări de reabilitare şi restaurare, riscurile cauzate de zgomot şi vibraţii, riscurile de expunere la agenţi chimici şi biologici, etc. . Organele de urmărire penală apreciază că documentaţia în cauză nu putea fi întocmită de inculpata S.C. E. S.R.L., deoarece exceda obiectului de activitate al acesteia şi chiar al S.C. W. S.A. Datele în cauză par a fi cel mai probabil copiate din anumite expertize tehnice efectuate la solicitarea inculpatei S.C. B. S.R.L. Acest argument se bazează şi pe declaraţia inculpatei A., care a precizat că în perioada dintre momentul depunerii cererii de finanţare şi cel al semnării contractului de finanţare "s-au făcut două expertize tehnice, una în vederea reabilitării structurii de rezistenţă, iar cea de a doua în vederea extinderii construcţiei. S-au făcut studii de istoria artei şi studii biologice".

În ceea ce priveşte oferta tehnică pe partea de construcţii, inculpatul D. a afirmat că aceasta ar fi fost întocmită de un reprezentant al S.C. W. S.A.. Această susţinere a inculpatului a fost apreciată de procuror ca fiind neconformă realităţii deoarece, pe de o parte, nu este confirmată de reprezentanţii societăţi comerciale audiaţi în cauză, iar, pe de altă parte, oferta înaintată de S.C. W. S.A., şi care a stat la baza încheierii Contractului de lucrări nr. x/01.10.2013, este diferită atât ca valoare, cât şi ca mod de tehnoredactare. Mai mult, pe documentaţia pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală de către S.C. W. S.A. apare ca dată de emitere data de 18.09.2013 . Or, în situaţia în care S.C. W. S.A. ar fi întocmit oferta tehnică pe partea de construcţii, care ar fi fost utilizată de către inculpata S.C. E. S.R.L. la întocmirea ofertei către inculpata S.C. B. S.R.L., nu ar mai fi existat nicio justificare ca aceştia să întocmească o nouă ofertă tehnică pentru încheierea contractului de lucrări (subantrepriză) cu inculpata S.C. E. S.R.L. Preţurile trecute în această ofertă sunt diferite de cele care sunt menţionate în oferta depusă de S.C. E. S.R.L. Între inculpatul D. şi reprezentantul S.C. W. S.A., după încheierea contractului de lucrări cu inculpata S.C. B. S.R.L., dar înainte de încheierea contractului de lucrări din octombrie 2013, au existat negocieri pe preţurile ofertate, situaţie care nu s-ar mai fi justificat în cazul în care S.C. W. S.A. ar fi emis oferta tehnică pe partea de construcţii aferentă ofertei depuse de inculpata S.C. E. S.R.L.. De altfel, martora P. a afirmat că a întocmit o singură ofertă în vara anului 2013.

În drept, organele de urmărire penală au apreciat că:

1. Faptele inculpatei A., care, cu rea-credinţă, în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L. (inculpata având şi calitatea de împuternicit legal al lui X., administratorul de drept al acestei societăţi comerciale), după încheierea Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), contract care are ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de maxim 1.857.955,40 RON de către AM POR pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, ar fi fraudat procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect, folosind în cadrul procedurii organizată în perioada 04.01.2013-06.02.2013, de inculpata S.C. B. S.R.L., două cereri de oferte nereale "depuse" de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A., care în realitate au fost întocmite de beneficiar şi o cerere de ofertă "emisă" de inculpata S.C. E. S.R.L. (câştigătoarea procedurii), care în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, a fost întocmită tot de beneficiar şi nu de ofertant, activitate ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

2. Faptele inculpatei S.C. B. S.R.L., care, prin administratorul de fapt, inculpata A. (inculpata având şi calitatea de împuternicit legal al lui X., administratorul de drept al societăţii comerciale), cu rea-credinţă, după încheierea Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), contract care are ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de maxim 1.857.955,40 RON de către AM POR pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, ar fi fraudat procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect, folosind în cadrul procedurii organizată de aceasta, în perioada 04.01.2013-06.02.2013, două cereri de oferte nereale "depuse" de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G., care în realitate au fost întocmite de beneficiar şi o cerere de ofertă "emisă" de inculpata S.C. E. S.R.L. (câştigătoarea procedurii), care în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, a fost întocmită tot de beneficiar şi nu de ofertant, activitate ce ar fi avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

3. Faptele inculpatului C., notar public, care, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene de către inculpata S.C. B. S.R.L., după încheierea de către aceasta a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), contract care are ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de maxim 1.857.955,40 RON de către AM POR pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, cu rea-credinţă, ar fi sprijinit-o pe inculpata A. (soţia sa), administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L, să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect, organizată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013 de inculpata S.C. B. S.R.L., ajutând-o să obţină şi să folosească în cadrul procedurii oferta "emisă" de inculpata S.C. E. S.R.L. (câştigătoarea procedurii), ofertă care în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, ar fi fost întocmită tot de beneficiar/de altă persoană la solicitarea beneficiarului şi nu de ofertant, inculpatul fiind cel care s-a înţeles iniţial cu inculpatul D., administratorul inculpatei S.C. E. S.R.L., în ceea ce priveşte întocmirea ofertei, punându-i la dispoziţie oferta financiară (parte componentă a ofertei depusă de inculpata S.C. E.), şi, totodată, ar fi susţinut-o moral pe inculpata A. să "emită" invitaţii de participare pe numele S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A., fiind în cunoştinţă de cauză că aceste oferte nu sunt reale, ci sunt emise în fapt tot de beneficiar, activitate ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

4. Faptele inculpatului D., care, cu rea-credinţă, în calitate de administrator al inculpatei S.C. E. S.R.L., în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene de către inculpata S.C. B. S.R.L., după încheierea de către aceasta a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), contract care are ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de maxim 1.857.955,40 RON de către AM POR pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., ar fi sprijinit-o pe aceasta să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect, organizată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013, de inculpata S.C. B. S.R.L., depunând în cadrul procedurii o ofertă pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L., ofertă care, în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, ar fi fost întocmită tot de beneficiar şi nu de inculpata S.C. E. S.R.L., activitate ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

5. Faptele inculpatei S.C. E. S.R.L., care, prin administratorul său, inculpatul D., cu rea-credinţă, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene de către inculpata S.C. B. S.R.L., după încheierea de către aceasta a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (OI POR), contract care are ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de maxim 1.857.955,40 RON de către AM POR pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., ar fi sprijinit-o pe aceasta să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect, organizată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013 de inculpata S.C. B. S.R.L., depunând în cadrul procedurii o ofertă (oferta câştigătoare) care, în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, ar fi fost întocmită tot de beneficiar şi nu de reprezentanţii acesteia, activitate ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplic, art. 5 alin. (1) C. pen.

În faza de judecată s-a procedat la audierea inculpaţilor A., C., D., a reprezentantului legal la inculpatei S.C. E. S.R.L. - PP., a martorilor H., K., I., J., M., L., N., O., Q., P., S., T., QQ. şi R. şi au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri din partea inculpaţilor D. şi S.C. E. S.R.L., a inculpaţilor C., A. şi S.C. B. S.R.L.

Inculpata A. a precizat care sunt etapele unui proiect cu finanţare europeană, subliniind că existenţa unor nereguli în etapa de implementare a proiectului nu pot influenţa prima etapă (cea de finanţare), situaţie în care nu se putea prejudicia bugetul Uniunii Europene. Chiar dacă ofertele S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. ar prezenta unele nereguli, aceste înscrisuri nu au fost folosite cu rea-credinţă, neurmărindu-se inducerea în eroare a autorităţii competente, care a acordat fonduri europene. Aceste fonduri au fost folosite în derularea contractului, potrivit destinaţiei pentru care au fost acordate.

Aceasta a arătat că S.C. B. S.R.L. deţine clădirea situată în centrul localităţii Zalău şi care se regăseşte pe lista monumentelor istorice, fiind supusă unui regim special. La data depunerii proiectului pentru finanţare, imobilul se afla într-un stadiu avansat de degradare, iar natura acestuia a făcut ca executarea reabilitării să fie foarte grea. De la data depunerii cererii de finanţare până la data semnării contractului de finanţare şi a aprobării cererii de finanţare a trecut o perioadă foarte lungă de timp, respectiv 2 ani şi 7 luni, timp în care a fost realizată o analiză pe partea tehnică, a fost întocmită o documentaţie foarte complexă, alcătuită din expertize, studii, referate de specialitate.

Inculpata a declarat că procedura de achiziţie a respectat Ordinul nr. 1050/2012, fiind urmată procedura simplificată cu cerere de oferte, concomitent cu publicarea unui anunţ într-un cotidian naţional. Acest ordin se aplică beneficiarilor privaţi şi prevede că dacă la data stabilită nu se prezintă minim trei oferte acceptabile se poate anula procedura şi aceasta poate fi relansată, iar la noua procedură se poate prezenta o singură ofertă acceptabilă. Pentru a doua relansare trebuia aşteptat 30 de zile, aceasta fiind prevederea legală care a fost eludată în prezenta cauză.

Nu s-a prezentat niciun operator economic sau o firmă de construcţii care să fie interesată, S.C. E. S.R.L. fiind singura interesată de contractarea acestei lucrări. Această firmă era cunoscută drept o societate serioasă, cu un număr mare de angajaţi şi un portofoliu mare de lucrări, la fel ca şi cifra de afaceri, iar anterior a participat la reabilitarea unor monumente istorice. Se cunoştea că S.C. E. S.R.L. este un ofertant real, dar şi că urma să execute lucrarea în parteneriat cu W.

Clădirea a fost reabilitată în proporţie de 40% până la rezilierea contractului de finanţare, pe perioada lucrărilor ADR efectuând 13 vizite şi 22 rapoarte de progres.

Conform contractului de finanţare, finanţarea eligibilă nerambursabilă era de 70%, iar aportul beneficiarului era de 30% plus TVA, acest aport ridicându-se la suma de aproximativ 2.022.000 RON (mai mare ca finanţarea). Aportul societăţii fiind proporţional cu valoarea întregului contract, nu exista interes pentru a mări finanţarea, acest fapt nefiind posibil deoarece finanţarea a fost acordată la momentul semnării contractului.

Pe lângă aceste cheltuieli prevăzute în bugetul proiectului, S.C. B. S.R.L. a avut şi alte cheltuieli, respectiv cele cu proiectarea, cu expertizele şi cu autorizaţiile de construcţie. A venit şi perioada de criză economică şi societatea inculpată nu a mai putut susţine acest proiect, situaţie în care a intrat într-un impas financiar, fapt care a condus la rezilierea contractului şi la nefinalizarea proiectului.

A. recunoaşte că a greşit atunci când a grăbit procedura şi nu a respectat termenul pentru relansarea cererilor de oferte, dar precizează că 63% din contract şi 40% din stadiul fizic a fost realizat până în momentul rezilierii contractului, iar ulterior, inculpata S.C. B. S.R.L. a restituit toate sumele primite, care anterior au fost folosite exclusiv pentru realizarea proiectului.

Aceasta a arătat că a întrebat S.C. F. S.R.L. ŞI S.C. G. S.A. dacă doresc să depună oferte şi i s-a spus că nu au personal abilitat să întocmească ofertele, precizând că nu avea cunoştinţă dacă erau ofertanţi reali, dacă aveau în portofoliu reabilitarea de monumente istorice sau dacă aveau posibilitatea de a oferta ceea ce se cerea. Cunoştea obiectul de activitate al celor două firme deoarece i-a întrebat pe administratori, care i-au comunicat că au în obiectul de activitate construcţii. Despre S.C. G. S.A. cunoştea că este o firmă mare, cu angajaţi mulţi, având magazin cu materiale de construcţii şi că au realizat activităţi de construcţii. Nu cunoştea astfel de date despre S.C. F. S.R.L., în schimb o cunoştea pe martora I. - care a lucrat anterior la biroul notarial al soţului său. Experienţa în acest domeniu (al reabilitării de monumente istorice) nu era o condiţie esenţială pentru adresarea cererilor de oferte, dar ar fi fost un avantaj dacă firma avea în portofoliu astfel de reabilitări.

Autorizaţia de construcţie a fost solicitată în decembrie 2010, a fost prelungită până în decembrie 2012 şi ulterior a mai fost prelungită de două ori, posibil până în anul 2016. Ca act administrativ, autorizaţia de construcţie se mai putea prelungi doar după ce se dădea ordin de începere a lucrărilor. Contractul de finanţare a fost încheiat la 12.11.2012, perioada iniţială de implementare fiind de 17 luni, dar această perioadă a mai fost prelungită de 6 ori, prin acte adiţionale, până în noiembrie 2016.

Inculpata a precizat că anterior adjudecării licitaţiei a avut o discuţie cu inculpatul D., căruia i-a spus că oferta făcută de S.C. E. S.R.L. este prea mare, bugetul proiectului fiind mai mic decât aceasta. Nu îşi aminteşte dacă la discuţii a participat şi inculpatul C., nici dacă cunoştea la acel moment despre posibila implicare a W. sau de intenţia inculpatului D. de a colabora cu W., dar ştie că nu i-a indicat lui D. sursa de finanţare şi nici nu i-a comunicat că ar exista şi alţi ofertanţi. Procedura de achiziţie s-a derulat în luna ianuarie 2013, iar lucrările au început în luna august 2013, înainte de începerea acestora cunoscând că W. va realiza partea de construcţii.

Acasă a avut discuţii cu soţul său despre activitatea pe care o desfăşoară fiecare, discuţii apreciate ca fiind fireşti între soţi cu privire la locurile de muncă.

Dacă nu se dădea ordin de începere a lucrărilor şi nu se prelungea autorizaţia de construcţie trebuia să se meargă la re-autorizare, ceea ce ar fi presupus întocmirea altei documentaţii, depunerea la Urbanism, discutarea în şedinţa de consiliu, votarea sau aprobarea acesteia, situaţie în care la valoarea proiectului trebuiau alocate mai multe fonduri şi perioada ar fi fost mult mai mare decât cele 30 de zile cât ar fi trebuit să aştepte pentru cea de-a doua relansare.

A. afirmă că nu a încercat şi nici nu a indus în eroare autorităţile abilitate, pentru a obţine fonduri nerambursabile.

Inculpatul C. a precizat, între altele, că în cea de-a doua etapă a derulării unui proiect cu fonduri europene există o multitudine de dispoziţii în ghidul solicitantului şi anexe, fiind acordat beneficiarilor dreptul de a acţiona după cum consideră în acel moment. În opinia acestuia, neregulile care ar putea apărea în această etapă nu influenţează cu nimic retroactiv decizia autorităţii finanţatoare de a finanţa contractul, respectiv de a semna sau a nu semna contractul pentru obţinerea de fonduri. În ghidul solicitantului şi în anexe se prevede că neregulile intervenite în etapa doi conduc la neeligibilitatea sumelor care reprezintă componenta nerambursabilă; dacă se constată ulterior plăţii - se solicită sumele înapoi.

Ofertele constructorilor au intervenit în proiect în etapa a doua şi inculpatul consideră că nu a eludat cu nimic la acel moment, acea prevedere.

Scopul principal a fost reabilitarea clădirii, nefiind urmărite fondurile în sine. Bunele intenţii ale inculpatului reies şi din faptul că nu a vândut clădirea, deşi a avut acordul DNA. După 31 de luni de la depunerea proiectului au trebuit elaborate studii, referate, expertize, analize, lucrări cerute în timpul evaluării tehnice. Anterior achiziţionării imobilului - încadrat încă de la acel moment ca monument istoric - nu a evaluat starea lui de degradare şi nici investiţia necesară reabilitării. Au trebuit executate lucrări de mentenanţă ale imobilului pentru ca acesta să nu se dărâme, fiind şi obligaţi de legea privind monumentele istorice să îl întreţină.

Interesul constructorilor pentru astfel de clădiri este condiţionat de datele tehnico-edilitare ale proiectantului şi ale autorităţilor care supervizează realizarea documentaţiei proiectului, documentaţie care abundă în cerinţe stabilite de către ingineri ai diferitelor ministere, ingineri geotehnici, verificatori de calitate, arhitecţi şi diferiţi referenţi, ceea ce a condus la un interes restrâns pentru o asemenea lucrare.

Deşi şi-a dorit ca în urma anunţului în presă să răspundă mai mulţi constructori cu oferte financiare bune sau foarte bune, au răspuns doar constructorii cărora le-a fost transmisă invitaţia.

Deciziile în cadrul S.C. B. S.R.L. se iau potrivit legii societăţilor comerciale, însă deciziile privind patrimoniul familiei, cel matrimonial, se discută acasă, între soţi, patrimoniul matrimonial fiind înainte de orice patrimoniu al firmei.

Inculpatul C. ştie că au fost trei ofertanţi reali şi îşi aminteşte că înainte de momentul ofertelor a discutat şi cu reprezentanţii altor firme decât cele cărora le-a fost trimisă invitaţia. A discutat cu inculpatul D. pentru prima dată după ce a achiziţionat clădirea, atunci când au fost unele probleme cu instalaţia de curent, fiind ghidat de buna reputaţie din acest domeniu şi de proximitatea firmei S.C. E. S.R.L.. Recunoaşte că a discutat cu inculpatul D. cu privire la o posibilă ofertă pentru realizarea proiectului, iar acesta i-a prezentat iniţial o ofertă de 2.900.000 RON, spre 3 milioane RON. Atunci i-a cerut să facă o ofertă care să se încadreze în buget, motiv pentru care i-a dat documentaţia făcută de firmă pentru a o evalua şi pentru a face o ofertă proprie. Oferta financiară, analiza financiară a fost făcută de S.C. E. S.R.L.. Toate discuţiile dintre inculpaţii C. şi D. au fost neangajante. Nu a discutat cu acesta dacă realizează proiectul doar cu angajaţii săi sau cu alţi colaboratori. Cu privire la invitaţii, opinia inculpatului este că acestea se dau unor persoane sau firme pe care le cunoaşte, nefiind precizări în acest sens în ghid sau în contractul de finanţare.

Inculpatul nu poate preciza dacă S.C. F. S.R.L. ar fi putut realiza implementarea proiectului, dar ştie că oferta care a fost declarată câştigătoare este foarte reală, la fel şi situaţiile de lucrări.

Din punct de vedere al finanţatorului nu are vreo importanţă cine este constructorul cu care se implementează proiectul.

Inculpatul D. a precizat că, în anul 2012, C. i-a relatat că a achiziţionat o clădire veche din centrul Zalăului, pe care ar intenţiona să o reabiliteze. Ulterior a fost contactat de S.C. V. S.R.L. care i-a cerut o ofertă pe partea de instalaţii electrice, pe care a şi realizat-o. După o perioadă, C. l-a întrebat dacă nu ar fi de acord să oferteze şi partea de construcţii. Prima dată l-a refuzat, însă a acceptat după o discuţie cu martorul O. de la W.

Împreună cu O. a vizitat amplasamentul clădirii la sfârşitul anului 2012 (din câte îşi aminteşte), a primit o primă evaluare de la O., a adăugat şi partea de ofertă pe instalaţii şi management lucrări a S.C. E. S.R.L. şi a avansat o primă valoare a lucrărilor. Tot iarna a trimis şi prima evaluare. Ulterior a discutat cu inculpatul C., care l-a întrebat dacă poate reduce din ofertă, a discutat cu martorul O. şi au convenit că se poate discuta în acest sens. La un moment dat, inculpatul C. i-a adus un deviz şi l-a întrebat dacă poate executa lucrarea pe acel deviz. În urma consultării cu martorul O., inculpatul D. şi-a dat acordul verbal, cu câteva rezerve, pe care le-a comunicat inculpatului C.. A discutat cu acesta din urmă şi au convenit că dacă sunt materiale cu care nu se pot încadra în preţurile înaintate, acesta va fi de acord să plătească diferenţa de preţ, dacă va fi justificată.

I s-a pus la dispoziţie un draft de contract între firme private, pe care el şi colegii l-au analizat şi pe care l-a comunicat martorului O. Nu a cunoscut la momentul semnării contractului că finanţarea se făcea cu fonduri europene, ştia doar că se doreşte obţinerea unei finanţări de acest fel. Nu a ştiut că au fost şi alte firme care au ofertat, iar toate discuţiile s-au purtat la sediul S.C. E. S.R.L. Şi înainte a derulat contracte cu fonduri europene, în acelea fiind scrisă provenienţa banilor şi programul cu care se lucrează.

Pentru câteva luni nu a mai cunoscut nimic despre proiect, dar la un moment dat a fost sunat pentru a li se comunica că urmează să primească ordinul de începere a lucrărilor. Atunci a aflat că s-au obţinut fonduri europene. După primirea ordinului de începere a lucrărilor a semnat şi contractul cu W., respectiv cu martorul O.. W. nu a făcut parte din contractul încheiat cu S.C. B. S.R.L. În aceeaşi perioadă a discutat pentru prima dacă cu A., care a venit împreună cu inculpatul C. pentru a-l ruga ca lucrările să fie de foarte bună calitate şi să îl asigure că nu vor fi probleme cu plăţile.

Lucrările au mers o perioadă foarte bine, erau în grafic la momentul la care au început problemele cu plăţile. A întrerupt lucrarea după ce nu a încasat ultimii bani, aproximativ 200.000 RON.

Inculpatul a precizat că nu cunoştea la momentul semnării contractului cu S.C. B. S.R.L. că lucrarea era finanţată cu fonduri europene, care au fost obţinute anterior, situaţie în care nu înţelege de ce este acuzat de complicitate la obţinere de astfel de fonduri în mod ilegal. În contractul semnat cu S.C. B. S.R.L. nu există nicio precizare, niciun cuvânt care să facă referire la vreo finanţare europeană, toată finanţarea revenind în sarcina co-contractantei.

Este adevărat că a întocmit oferta în altă parte, deoarece negocierea s-a realizat între două firme private. La momentul încheierii contractului cu S.C. B. S.R.L., inculpata S.C. E. S.R.L. nu avea un program de realizare a devizelor pe partea lucrărilor de construcţii, operaţiuni pe care le făcea în altă parte, la firme colaboratoarea sau la firme de construcţii. La început, S.C. E. S.R.L. nu avea nici măcar devize de instalaţii electrice.

Oferta tehnică cuprinde 4 fişe tehnice, la 3 dintre acestea fiind acelaşi producător al utilajului sau al echipamentului respectiv, situaţie în care este absolut normal ca aceste fişe tehnice să fie asemănătoare, dar restul de 41 sunt diferite.

La dosar a depus certificatul constatator din care reiese că S.C. E. S.R.L. avea ca şi obiect de activitate toate domeniile posibile de construcţii, situaţie în care avea dreptul legal să execute orice lucrări de construcţii. La acel moment S.C. E. S.R.L. avea angajaţi cu meserii inclusiv în domeniul construcţii, inclusiv personal specializat pentru realizarea acestui tip de lucrări. În plus, S.C. E. S.R.L. a intenţionat şi chiar a colaborat cu S.C. W. S.A., o firmă mare şi de tradiţie în domeniul construcţiilor.

Nu corespunde adevărului faptul că S.C. E. S.R.L. nu ar fi avut experienţă în domeniul construcţiilor, anterior încheierii contractului cu S.C. B. S.R.L. contractând şi executând cel puţin 20 de contracte de lucrări de construcţii.

SC E. S.R.L. a ţinut foarte mult să îşi desfăşoare întreaga activitate în legalitate, situaţie în care a fost preocupată de obţinerea tuturor autorizărilor şi a agrementelor şi de specializarea angajaţilor. Această firmă are un portofoliu important de lucrări efectuate în toată România, nu a fost implicată în evenimente negative. Este una dintre primele firme din ţară la numărul autorizărilor şi a agrementelor din domeniul electric.

Întrebat fiind despre cine a întocmit oferta financiară pe care S.C. E. S.R.L. a înaintat-o, inculpatul D. a precizat că nu a fost o negociere între cele două firme. Inculpatul C. a pus la dispoziţie oferta financiară pe partea de construcţii, iar S.C. E. S.R.L. pe partea de instalaţii. Inculpatul C. i-a înaintat scrisoarea de intenţie, caietul de sarcini şi întreaga documentaţie înainte de a face prima evaluare. El a fost persoana care a semnat întreaga documentaţie aferentă contractului. Nu a realizat oferta pe partea de construcţii deoarece nu avea la acel moment devizier pe partea de construcţii - respectiv un program informatic special în acest sens. Nu a avut vreo înţelegere cu inculpaţii PPP. pentru a-i sprijini să obţină în mod fraudulos finanţări.

Au existat cazuri în care a semnat foarte multe documente asemănătoare la încheierea unor contracte cu firme private şi S.C. E. S.R.L. obişnuia să trimită toate ofertele în plic.

Avansul primit de la S.C. B. S.R.L. a acoperit cele două situaţii de lucrări de construcţii decontate firmei W.. Fiind o firmă super-specializată în domeniul instalaţiilor electrice şi având angajate foarte multe lucrări de instalaţii, S.C. E. S.R.L. nu a reuşit să realizeze singură lucrările de construcţii, motiv pentru care a colaborat cu W. - firmă specializată pe lucrări de construcţii şi care putea obţine preţuri bune la materialele din acel domeniu. În perioada 2012 - 2015 a lucrat împreună cu W. la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Zalău ca subantreprenori ai acesteia, astfel că a convenit să realizeze lucrarea cu W. ca subantreprenor, urmând să compenseze între ele sumele de la cele două lucrări. Contractul cu W. l-a încheiat înainte de începerea lucrărilor, aşa cum obişnuia în relaţia cu respectivul partener. Între încheierea contractului cu S.C. B. S.R.L. şi începerea lucrărilor a trecut o perioadă destul de lungă de timp, de aproximativ 6-7 luni, deşi ar fi înţeles anterior că reabilitarea era urgentă.

Atunci când încheia un contract a cărei finanţare provenea din fonduri europene, despre acest aspect se făcea menţiune în prima parte a contractului, fiind trecute sursa de finanţare şi programul de finanţare, posibil şi sumele.

Ulterior încheierii contractului cu S.C. B. S.R.L., inculpata S.C. E. S.R.L. a executat şi alte lucrări de construcţii. De-a lungul timpului a participat la proceduri de achiziţie publică, mai mult în calitate de subantreprenor având în vedere specializarea firmei pe domeniul instalaţiilor, firmele de construcţii fiind principale. Ţelul celor două firme inculpate era reabilitarea imobilului, intenţia lor fiind reală. S-a discutat tot timpul despre materiale, despre calitatea lor şi s-a încercat să se precizeze beneficiarului ce trebuie făcut pentru ca totul să iasă foarte bine.

Atunci când a discutat cu inculpatul C. i-a precizat de la început că va colabora la realizarea lucrărilor de construcţii cu S.C. W. S.A.. Problemele mai importante obişnuia să le discute şi cu C., deşi pe contractul încheiat a observat că administrator al S.C. B. S.R.L. apare ca fiind inculpata A.. Ştia despre C. că a achiziţionat clădirea împreună cu soţia sa şi pentru familie.

PP., în calitate de reprezentant legal al inculpatei S.C. E. S.R.L. a precizat că la acel moment aveau un soft rudimentar, care a permis întocmirea devizului pe partea electrică, dar pe partea de construcţii au primit propunerea de ofertă pe care au studiat-o, analizat-o, iar inculpatul D. a discutat cu martorul O.. Pe baza proiectului au purtat discuţii referitoare la preţuri şi valori. Lucrarea în sine era una de mărime medie şi unele operaţiuni puteau fi realizate cu oamenii angajaţi la firmă, dacă nu ar fi fost locaţi la alte lucrări. Existau şi operaţiuni pe care S.C. E. S.R.L. nu le putea face, situaţie în care s-a apreciat ca fiind oportună colaborarea cu W..

De la beneficiar au primit draft-ul de ofertă în care erau consemnate operaţiunile ce trebuiau să se desfăşoare în construcţii, operaţiuni care aveau ataşate şi preţurile, urmând ca ei să verifice dacă se pot încadra în aceste preţuri. Aceste date puteau fi oferite de proiectant sau de beneficiar. PP. a arătat că o astfel de modalitate de colaborare nu este permisă la încheierea contractelor de achiziţie publică sau cu fonduri europene, când este vorba de fonduri publice primindu-se lista de cantităţi, iar destinatarul creează devizul şi dă oferta.

SC E. S.R.L. nu cunoştea că proiectul care făcea obiectul contractului cu S.C. B. S.R.L. era finanţat cu fonduri europene, în cadrul şedinţelor derulate în fiecare zi de vineri nefiind pronunţat vreun moment cuvântul de fonduri europene.

Nu cunoaşte dacă au existat discuţii despre finanţarea acestui proiect, PP. dându-şi seama personal că era vorba despre o finanţare cu fonduri europene atunci când au început lucrările, datorită tipului specific de acte necesare decontărilor.

A participat la discuţiile purtat cu privire la oferta de preţuri pe materiale, respectiv înainte de încheierea contractului, discuţii la care a participat C. şi un specialist din cadrul S.C. B. S.R.L. - o doamnă inginer în construcţii. El personal a realizat mai mult o intermediere, o negociere între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E./W.. Revenind, precizează că toate discuţiile le-a purtat cu o doamnă inginer pe nume K..

Cunoaşte că a făcut o ofertă pentru lucrări, aceasta emanând de la S.C. E. S.R.L. chiar dacă nu a avut aplicaţia în care să ruleze preţurile sau să le scrie, iar situaţiile de lucrări întocmite de S.C. E. S.R.L. atestă fapte reale,lucrările fiind efectuate şi verificate de diriginţii de şantier.

Martora H. a precizat că din anul 2008 a lucrat ca şi contabil la mai multe firme, respectiv la S.C. B. S.R.L., S.C. GG. S.R.L., S.C. V. S.R.L., S.C. II. S.R.L., S.C. FF. S.R.L., S.C. HH. S.R.L., firme care aparţin soţilor PPP. sau apropiaţilor acestora (SC V. S.R.L. ŞI S.C. Z. SRL), la momentul audierii în faţa instanţei de judecată fiind în concediu pentru îngrijire copil.

A arătat că în momentul audierii sale din cursul urmăririi penale a declarat conform adevărului, declaraţii pe care le menţine. Rememorând, şi-a adus aminte că trebuie făcută o procedură de achiziţie pentru lucrările de construcţii, iar după deschiderea ofertelor trebuia aleasă o firmă câştigătoare. Era nevoie de minim trei oferte şi S.C. B. S.R.L. a primit oferte de la S.C. E. S.R.L., de la S.C. G. S.A. şi încă de la o firmă. Martora a fost implicată în executarea proiectului deoarece trebuia să înregistreze facturile şi toate documentele contabile, dar şi să înainteze toate situaţiile şi informaţiile de acest gen către ADRE. Nu îşi aminteşte de alte împrejurări legate de înaintarea invitaţiilor sau de primirea ofertelor pentru acest proiect. Îşi aminteşte că, la solicitarea inculpatei A., a dus unele documente la societăţile participante la licitaţie, respectiv la S.C. E. S.R.L., S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L., dar nu îşi aminteşte ce fel de documente erau. Aceeaşi poziţie procesuală o are şi cu privire la participarea ei la comisia de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de lucrări, amintindu-şi de existenţa acesteia, dar nereţinând componenţa ei.

H. a precizat că nu a avut loc o analiză efectivă a ofertelor în vederea desemnării societăţii câştigătoare de către această comisie. Ea personal a făcut parte din proiect şi a semnat toate documentele pe care trebuia să le semneze, fiind abilitată în acest sens. Nu reţine toate tipurile de documente pe care le-a semnat în acest proiect, de obicei inculpata A. fiind cea care îi cerea să le semneze, precum şi doamna consultant.

Martora a văzut că persoane de la S.C. E. S.R.L. au venit înainte de trimiterea invitaţiei de participare la sediul unde se aflau mai multe societăţi aparţinând familiei PPP., dar nu poate confirma că pentru a discuta despre acest proiect. Îşi aminteşte că inculpata A. a spus că i-ar plăcea ca S.C. E. S.R.L. să participe la efectuarea lucrărilor deoarece are un portofoliu mare şi experienţă în lucrările de instalaţii, fiind potrivit pentru executarea acestora.

Martora K., de profesie inginer constructor cu specializarea inginerie economică în construcţii, a precizat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi că a spus adevărul şi tot ce a ştiut la acele momente. În acea perioadă a lucrat la una dintre firmele patronate de familia PPP. Ştia despre proiectul prin care au fost accesate fondurile europene pentru extinderea şi reabilitarea imobilului din Zalău.

Inculpatul C. i-a cerut să întocmească oferta financiară, acest aspect fiind cunoscut de către inculpata A.. Martora a întocmit oferta financiară în baza listelor de cantităţi întocmite de către proiectant, listă care făcea parte din proiectul tehnic şi care i-a fost adusă de inculpatul C. (fără a putea preciza dacă a fost singur sau împreună cu inculpata A.), preţul fiind stabilit de beneficiar. Hârtia cu preţul i-a fost adusă tot de inculpatul C.. Nu a primit documente sau informaţii din partea S.C. E. S.R.L. la momentul întocmirii ofertei şi nu a cunoscut la acel moment despre implicarea W..

Pentru lucrarea pe partea electrică S.C. E. S.R.L. a întocmit propria ofertă. Era un capitol privind partea electrică cu mai multe devize, unul dintre acestea referindu-se şi la branşamente. Această ofertă pe partea electrică reprezenta aproximativ 10% din oferta financiară pentru întregul proiect şi a fost adăugată pe suport de hârtie, în oferta listată de martoră. Ea nu cunoaşte dacă inculpatul D. a avut cunoştinţă că martora ar fi întocmit oferta financiară

După ce a listat oferta în mai multe exemplare, acesta a fost folosită în vederea desemnării câştigătorului la licitaţie sau la atribuirea contractului într-o formă mai restrânsă. La ofertant era trecut S.C. E. S.R.L. în antet şi la sfârşit, aspect cerut de către inculpaţii PPP. Nu îşi aminteşte la care dintre aceştia a dat oferta listată, nici dacă aceasta a fost modificată ulterior, posibil doar pe preţ. Nu a dat-o în format electronic, iar pentru ca o altă societate să poată lucra în soft pe partea de decontare trebuie să deţină acelaşi soft, acelaşi program, să se arhiveze investiţia din program, care să fie transferată electronic în softul celeilalte instituţii, iniţial de ofertate şi după aceea de decontare. Ca şi încadrare în articole de deviz nu a fost modificată deoarece trebuie păstrate listele de cantităţi înaintate de proiectant, cele are fac parte integrantă din proiectul tehnic, iar odată depusă la finanţator aceasta nu mai poate fi modificată deoarece ar duce la descalificarea ofertantului.

Proiectantul a dat listele de cantităţi şi încadrarea cantităţilor în articole de deviz, care sunt din normativele de devizare în construcţii, toate acestea fiind introduse într-un program de devizare care stabileşte preţul final al ofertei. Martora avea oferta întocmită în programul de devizare pe care lucra. Acesta soft cuprindea două capitole, ofertare şi decontare. Odată întocmită oferta finală, informaţiile se transferă în capitolul de decontare şi în acel capitol se lucrează pe perioada executării lucrării, întocmindu-se situaţiile de lucrări. Softul era creat ca după ce oferta era trecută în decontare nu se mai pot opera modificări pe ofertă. În momentul în care s-a început executarea lucrărilor şi după ce i s-au solicitat spre decontare, a transferat oferta în soft, în decontare.

Pe parcursul derulării lucrărilor a intrat în posesia proiectului tehnic şi a urmărit ca execuţia să fie conformă cu proiectul şi cu documentaţia avizată şi depusă la finanţator. După atribuirea contractului, martora s-a întâlnit cu inculpatul D. sau cu un alt reprezentant al S.C. E. S.R.L. pentru decontarea lucrărilor, cu precizarea că decontarea pe partea electrică nu a făcut-o aceasta. Pe parcursul executării lucrărilor i s-a spus că partea de construcţii va fi executată de W., reprezentanţii acestei firme aducând cantitatea de lucrări executată pe această parte, situaţii pe care le introducea în program pe categorii de lucrări şi cantitate, în capitolul de decontare, şi împreună cu ei mergând pe şantier pentru a verifica lucrările efectuate şi conformitatea acestora cu proiectul tehnic. Pentru partea electrică cei de la S.C. E. S.R.L. îşi făceau situaţiile de lucrări şi i le prezentau pe suport de hârtie.

Toate acestea le înainta ulterior inculpatei A.

Situaţiile de lucrări pe partea de construcţii, acceptate de dirigintele de şantier, au fost reale raportat la verificările efectuate în teren, fiind efectuate şi simulări de situaţii pentru a se verifica la ce valori ar putea ajunge.

Martora I. a precizat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, că oferta de preţ i-a fost adusă pentru a fi semnată de ea în calitate de administrator la S.C. F. S.R.L., ştampila aflându-se la inculpaţii PPP.

În perioada respectivă au fost înfiinţate mai multe firme, dintre acestea S.C. F. S.R.L. fiind pe numele martorei, care avea calitatea de asociat şi de administrator. Inculpatul C. i-a solicitat să înfiinţeze S.C. F. S.R.L. şi i-a dat bani în acest scop, nefiind însă încheiată o înţelegere sau vreun act scris. Firma nu a avut activitate, nici angajaţi, iar ştampila se afla la sediul oficiat, respectiv la sediul S.C. V. S.R.L., de unde a luat toate actele pe care le-a depus pentru dizolvare. Nu îşi aminteşte exact obiectul de activitate, posibil creşterea animalelor, dar ştie că avea trecut tot CAEN-ul în obiectul de activitate şi că a fost un proiect făcut pe aceasta.

I s-a adus dosarul gata făcut, ştampilat şi doar l-a semnat. L-a adus martora H. care i-a spus că este oferta de preţ pentru reamenajarea centrului de librării şi că este o formalitate. Nu a citit ce a semnat, observând doar că era o ofertă de preţ cu cantităţi de materiale.

Toate actele se învârteau la sediul S.C. V. S.R.L., fiind gestionate de numitul RR.. Despre invitaţie nu îşi aduce aminte, iar despre ofertă cunoşteau atât inculpata A. (despre care ştia că i-a trimis-o), cât şi inculpatul C., care i-a confirmat martorei că trebuie să o semneze. Nu cunoaşte cine a întocmit oferta respectivă.

Martora îl cunoştea pe inculpatul D. din perioada în care lucra ca secretară la Biroul notarial al inculpatului C. şi nu ştie dacă S.C. E. S.R.L. a avut vreo implicare în proiectul privind amenajarea centrului de librării deoarece se afla în şomaj atunci când i s-a adus oferta de preţ şi nu mai lucra la biroul notarial sau la firmele aparţinând familiei PPP.

De toate proiectele cu fonduri europene se ocupa RR., care îi dădea indicaţii, iar uneori martora îi cerea acordul inculpatului C., care îi spunea să facă cum îi zicea RR. Au existat situaţii în care acest inculpat o trimitea la RR. atunci când îl întreba cu privire la diverse situaţii în legătură cu activitatea S.C. F. S.R.L. şi nu ştia să îi răspundă. Discuţia cu privire la scrierea unui proiect cu fonduri europene (cel privind achiziţia utilajului de forare) a avut-o cu RR., după decesul acestuia nemaifiind scris vreun proiect.

Martorul J. a precizat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, în care a spus adevărul. Îşi aduce aminte că, în calitate de administrator al S.C. G. S.A., a avut nişte discuţii cu inculpata A. în legătură cu un proiect privind amenajarea unei clădiri, pe partea de ofertare. Au fost două-trei întâlniri în urma cărora au convenit ca societatea al cărei administrator era să participe cu o ofertă pentru realizarea acelui proiect. Neavând capacitatea tehnică de emitere a ofertei, au convenit ca oferta să fie făcută de colaboratori ai inculpatei A., ofertă pe care a semnat-o şi ştampilat-o şi pe care a dat-o acesteia pentru a o depune pentru proiect. A fost vorba doar despre o ofertă care nu avea caracterul unui contract şi nu crea obligaţii. Nu cunoaşte dacă oferta era reală, deoarece nu a realizat-o el, dar prin semnătură şi ştampilă şi-a asumat-o.

Nu poate să precizeze dacă societatea al cărei administrator era avea sau nu capacitatea de a realiza lucrările din ofertă deoarece nu ştia despre ce anume lucrări era vorba, dar în acel moment nu era interesat să le contracteze - aspect care rezultă din faptul că nu el a căutat acel proiect. A fost întrebat dacă vine cu o ofertă şi a răspuns că da, dar că nu are capacitatea tehnică de a realiza lucrările. A fost vorba doar despre semnare, ştampilare şi trimitere.

Probabil inculpata A. a stabilit preţurile din ofertă, nu reţine cine i-a adus-o, dar ştie că a restituit-o acesteia. Îşi menţine declaraţia din faza de urmărire penală în care a precizat că a primit oferta de la inculpata A.. La momentul respectiv a apreciat că nu se creează vreo obligaţie pentru S.C. G. S.A., şi din anul 2007 de când este administrator la respectiva firmă nu a mai semnat alte documente fără să cunoască ce conţin acestea.

Martora M. a lucrat în perioada respectivă ca economistă la S.C. KK. S.R.L., societate care oferea consultanţă inculpatei A. în calitate de reprezentant al beneficiarei S.C. B. S.R.L. cu privire la modul de implementare a proiectului de reamenajare a imobilului din Zalău. A discutat cu inculpata cu privire la tipurile de cheltuieli ce vor fi supuse licitaţiei, iar în cadrul biroului au fost pregătite modelele de formulare care se cereau în această procedură.

Nu cunoaşte despre cele întâmplate în perioada de derulare a licitaţiei deoarece se afla în concediu de maternitate, când a revenit la lucru proiectul se afla deja în faza de implementare.

Proiectele cu fonduri europene se prelungesc din diferite motive, iar evaluarea unui proiect poate dura de la 2 luni la un an. Există o perioadă de timp de la semnare şi până la începerea efectivă de implementare a proiectului, partea de implementare implicând inclusiv achiziţiile, procedura de ofertare intrând în procedura implementării. Există termene prevăzute pentru fiecare proiect, iar durata de implementare este trecută în contractul de finanţare, precum şi datele la care se depun cererile de rambursare sau de plată. Pe partea cealaltă, atunci când se fac achiziţii, acestea trebuie să preceadă deconturile.

Martora nu îşi aminteşte dacă inculpata A. era presată de vreun termen, dar de obicei beneficiarii se agită dacă trece o perioadă mai lungă de timp de la semnarea finanţării şi până la depunerea primei cereri de plată, mai ales dacă nu este ce să se depună.

Nu îşi aminteşte motivul pentru care contractul de execuţie de lucrări încheiat cu S.C. E. S.R.L. în luna februarie 2013 a fost pus în execuţie doar în octombrie 2013 şi nici cel pentru care a trecut o perioadă de timp între achitarea cererii de prefinanţare şi începerea lucrărilor.

Înainte de aprobarea proiectului se verifică conformitatea, eligibilitatea proiectelor şi se acordă un punctaj care contează în etapa de selecţie. Dintre proiectele care intră în etapa de precontractare se face o nouă verificare de eligibilitate şi dacă sunt menţinute acest condiţii se încheie contractul de finanţare. Din momentul încheierii contractului de finanţare se aprobă alocarea banilor (aceştia sunt puşi deoparte) şi se începe implementarea proiectului. Şi în acest caz banii au fost puşi deoparte la semnarea contractului de finanţare, atunci când au fost aprobate fondurile. Trebuie să existe contract de lucrări semnat pentru a se putea cere prefinanţare, dar banii efectiv se dau pe lucrări efectuate. Situaţiile şi lucrările sunt cele care se plătesc şi prefinanţarea se deduce procentual din acestea.

Martora nu îşi aminteşte ce criterii trebuia să îndeplinească o ofertă pentru a fi acceptabilă, dar ştie că trebuia să se publice un anunţ într-un ziar naţional şi să se trimită, în paralel, minim trei solicitări de ofertă către potenţiali prestatori sau furnizori. Dacă nu se primea nicio ofertă se anula procedura şi trebuia reluată.

Cei de la ADR au o procedură în care verifică pe teren modul de implementare al proiectului, de obicei după depunerea rapoartelor de progres şi când se depun cereri de decontare. Din câte cunoaşte nu au fost identificate nereguli la aceste deplasări în teren.

Motivul pentru care nu a fost finalizat proiectul a ţinut de partea financiară a beneficiarului. Pe parcursul implementării proiectului nu a avut vreodată impresia că beneficiarul nu ar dori finalizarea lui, termenul fiind prelungit de mai multe ori tocmai pentru a reuşi să-l realizeze.

Nu există posibilitatea ca proiectul care conţine documente incomplete să fie aprobat şi implementat până la capăt, acest aspect ţinând de conformitatea proiectului. În faza de implementare, documentele sunt verificate de către firma de consultanţă din punct de vedere al formei, al încadrării în categoria de cheltuieli şi al respectării unui opis şi apoi sunt trimise celor de la ADR.

Şi ofertele din acest proiect au fost verificate de către biroul martorei şi cei din ADR şi nu îşi aminteşte să se fi ridicat obiecţiuni cu privire la aceste documente.

Martora L. îşi aduce aminte că în anul 2010 a fost scris proiectul, după care s-a implementat. Procedura de achiziţie ţine de etapa implementării proiectului. Firma de consultanţă a explicat beneficiarului procedura care stă la baza achiziţiilor, respectiv că trebuie făcut un anunţ în presă, în paralel cu solicitarea la anumite firme în vederea depunerii de oferte. La termenul stabilit s-a făcut evaluarea ofertelor, minim trei. Nu au fost cu indicatori tehnici, ci valoarea cea mai scăzută a dat câştigătorul. Firma de consultanţă a făcut modelele care au stat la baza ofertării, respectiv a întocmit caietul tehnic, caietul de sarcini şi a stabilit datele, respectiv perioada de ofertare.

Martora cunoaşte că S.C. B. S.R.L. a dat anunţ în ziar şi a dat la câteva firme cererile de ofertă, iar după ce s-au primit ofertele - au fost date la evaluare. Ea personal a făcut parte din comisia de evaluare, dar nu s-a întâlnit cu ceilalţi doi membri pentru a face o evaluare comună a ofertelor. Ea a evaluat concordanţa ofertelor cu listele lucrărilor prevăzute şi cu documentele depuse. Din cele prezentate, preţul cel mai mic a câştigat. Martora a semnat prima procesul de evaluare. Nu ştie când şi sub ce formă au evaluat celelalte persoane din comisie acele oferte. La prima cerere de plată au fost depuse documentele aferente achiziţiei şi acestea erau semnate de întreaga echipă.

Autoritatea contractantă a solicitat să fie numită echipa de proiect din care făceau partea managerul de proiect, responsabilul tehnic de achiziţii sau de proiect şi asistent manager-ul şi responsabilul financiar. La stabilirea comisiei de evaluare a ofertelor, S.C. B. S.R.L. a menţinut aceeaşi componenţă cu cea a echipei de proiect, din care făcea parte martora în calitate de manager de proiect, RR. în calitate de responsabil tehnic - dar acesta a fost înlocuit şi H. în calitate de responsabil financiar şi A. în calitate de asistent manager.

Primire ofertelor nu a avut loc la sediul beneficiarului, i-au fost aduse ei, dar nu reţine exact sub ce formă. Nu reţine dacă au fost sau nu sigilate, dar îşi aminteşte că erau prinse în dosare de plastic. Acestea au ajuns prima dată la una sau două dintre colegele martorei şi nu reţine dacă erau sau nu în plic atunci când le-a primit personal.

Potrivit procesului-verbal întocmit cu ocazia evaluării, ofertele trebuiau desfăcute de către membrii comisiei. Ceilalţi membri aveau posibilitatea să facă obiecţiuni dacă nu ar fi avut aceeaşi opinie cu martora, urmând ca după aceea să existe şi o şedinţă comună. Având însă în vedere criteriul folosit pentru desemnarea câştigătorului, martora a presupus că şi restul membrilor comisiei vor opta pentru societatea care a ofertat preţul cel mai mic.

Evaluarea proiectului este premergătoare încheierii contractului de finanţare. În urma acestei evaluări, dacă există toate piesele şi dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de eligibilitate, proiectul este selectat pentru finanţare, ceea ce înseamnă că îndeplineşte condiţiile de conformitate şi eligibilitate. Ofertarea de lucrări ţine de implementarea proiectului, în baza bugetului având loc realizarea achiziţiei.

Conform procedurii de achiziţie, ofertele trebuie să îndeplinească condiţiile ce ţin de conformitate, respectiv să existe declaraţiile, ofertele tehnice sau financiare, actele privind imparţialitatea sau orice alte documente solicitate. Ceea ce s-a solicitat trebuie să existe.

Dacă nu se depuneau trei oferte conforme la prima lansare procedura trebuia reluată, la fel şi la a doua lansare.

Îşi aminteşte că au fost trei ofertanţi, pe care îi cunoştea. Toate cele trei oferte erau comparabile. Martora a verificat dacă cuprind toate actele necesare pentru conformitate, cantităţile de lucrări au fost verificate de o colegă a sa şi personal a verificat preţurile ofertate, stabilind câştigătorul în baza acestui criteriu. În opinia martorei, oferta S.C. E. S.R.L. a fost completă şi conformă şi nu au existat documente inexacte sau incomplete cu ocazia depunerii acesteia. Conform celor spuse de martoră, documentul incomplet este cel care nu este complet, iar un document nu poate fi inexact din punct de vedere al formei deoarece pentru a stabili acest lucru trebuie un reper pentru a-l putea compara.

În procedura de evaluare a ofertelor nu contează capacitatea tehnică a ofertanţilor de a realiza lucrările. Dispoziţiile din Ordinul nr. 1050/2012 în care se menţionează că invitaţiile se transmit operatorilor economici care au posibilitatea de a oferta ce se cere nu reprezintă un criteriu care trebuie evaluat de comisie. Ca o întărire a faptului că procedura de achiziţie a fost conformă este şi faptul că autoritatea contractantă a declarat ca fiind eligibilă achiziţia şi a decontat lucrările. Beneficiarul are posibilitatea să selecteze firmele de la care cere oferte, dar nu avea dreptul să întocmească oferte, nici alte acte în numele ofertanţilor.

Martorul N. a precizat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent şi că au fost făcut lucrări de consolidare la nivelul subsolului, a terasei, iar acolo unde nu exista terasă au fost amenajate birouri. Din momentul în care s-a terminat rezistenţa la terasă, martorul nu a mai urmărit lucrarea deoarece avea nevoie de o autorizaţie de la Ministerul Culturii, pe care nu o deţinea. Cunoaşte că a mai fost un diriginte de şantier din Timişoara.

A asistat la discuţiile dintre beneficiar şi constructor şi acestea priveau stadiul realizării construcţiilor şi cel al plăţilor efectuate deoarece S.C. E. S.R.L., care se ocupa de partea de instalaţii, şi S.C. W. S.A., care se ocupa de partea de construcţii, se plângeau de faptul că lucrările erau exercitate în avans faţă de stadiul plăţilor.

Fiind şi fonduri europene, la plata fiecărei tranşe venea o comisie din partea ADR care verifica dacă situaţia de lucrări era conformă cu ceea ce exista în realitate.

Înainte de demararea lucrărilor clădirea era într-o situaţie destul de rea, tocmai din acest motiv fiind necesară consolidarea la nivelul subsolului, iar faţa era deteriorată în proporţie de aproximativ 60%. Exista o urgenţă pentru demararea lucrărilor deoarece trebuia reabilitată toată clădirea, având în vedere că s-a schimbat destinaţia acesteia din bibliotecă în clădire de birouri.

Proiectul cuprindea toate lucrările care trebuiau executate. Odată cu execuţia acestora, la fiecare sfârşit de lună sau la două luni (în funcţie de cantitatea de lucrări executate) se întocmea o situaţie de lucrări valorică, care trebuia semnată de constructor, de beneficiar şi de dirigintele de şantier. În general, constructorii se plângeau că nu au fost plătiţi la valoarea lucrărilor efectiv executate.

Situaţiile de lucrări erau reale, martorul făcând personal verificări pe teren înainte de a le semna. Nu ştie să fi fost înregistrate nereguli, iar cei de la ADR veneau pe teren şi verificau concordanţa între ceea ce s-a executat şi situaţia de lucrări. În funcţie de aceasta se dădea tranşa de împrumut.

Martorul O. a precizat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, că a colaborat cu S.C. E. S.R.L. pentru executarea lucrării pe partea de construcţii, în calitate de subantreprenor. Au executat lucrările până la un anumit moment, când s-au oprit din lipsă de finanţare. În ceea ce privesc plăţile cu inculpatul D., acestea s-au făcut prin compensare cu nişte lucrări care au fost efectuate anterior la Spitalul de Urgenţă din Zalău şi au fost făcute şi anumite plăţi, astfel că firmele nu mai aveau datorie una faţă de cealaltă pe acest obiectiv.

A fost contactat de inculpatul D. pentru a întocmi o ofertă pentru acel obiectiv şi a realizat o ofertă prin Serviciul de ofertare, pe baza unor măsurători date de inculpat şi a unor vizite la faţa locului, ofertă care a fost negociată foarte mult timp, ajungându-se la o altă valoare, mai mică decât cea iniţială, în baza acestei oferte fiind făcute lucrările. Între data discuţiilor şi pornirea lucrărilor a fost un termen destul de lung, dar martorul nu poate preciza întinderea acestuia. Nu cunoştea că plata lucrărilor se făcea din fonduri europene, S.C. E. S.R.L. făcând plata direct către constructor.

Atunci când fac ofertă unui particular, acesta se face în baza unor cantităţi puse la dispoziţie, care erau verificate la faţa locului. Existau diferite modalităţi de negociere a unor lucrări şi de execuţie a acestora. În acest caz, inculpatul D. i-a prezentat o listă de cantităţi care reprezenta la acel moment lucrarea pe care trebuia să o facă şi S.C. W. S.A. a făcut normarea ei, respectiv a pus preţurile la fiecare cantitate, preţuri pe care societatea le are pe piaţă. Pe baza acestei oferte s-a făcut negocierea cu S.C. E. S.R.L. A fost o ofertă financiară şi a dat şi detaliile tehnice care au trebuit în vederea execuţiei acestei lucrări.

Semnarea contractului a avut loc mult după ce a negociat. Nu ar putea estima, dar mult mai târziu. Între doi particulari contractul se poate încheia şi verbal şi din punctul lui de vedere putea încheia contractul cu S.C. E. S.R.L. şi la momentul încheierii lucrărilor, din moment ce s-au înţeles la o valoare. Era o formalitate, era o înţelegere pe care o făcuseră deja. Au fost multe negocieri, s-a plecat de la o valoare şi s-a ajuns la o altă valoare. La un moment dat a şi uitat de lucrare, astfel că nu poate să precizeze ce perioadă a trecut între înţelegere şi începerea lucrărilor. Corespunde adevărului declaraţia dată în faza de urmărire penală, potrivit căreia începerea lucrărilor şi negocierile pentru execuţia lucrărilor au fost purtate cu S.C. E. S.R.L. cu mult timp înainte de semnarea contractului, aproximativ 7-8 luni, poate şi mai mult. Nu cunoaşte când a semnat S.C. E. S.R.L. contractul cu beneficiarul. A fost să viziteze lucrarea, dar nu poate plasa în timp acel moment faţă de semnarea contractului cu S.C. E. S.R.L.. În opinia martorului, S.C. E. S.R.L. nu putea să semneze decât dacă avea datele de la S.C. W. S.A..

Martorul a presupus că preţul cu care a semnat S.C. E. S.R.L. a fost rezultatul adunării dintre ceea ce a ofertat S.C. W. S.A. şi ceea ce a ofertat inculpatul D. În acel timp lucrau împreună la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău.

Nu şi-au asumat împreună lucrarea, fiecare şi-a asumat ceea ce a făcut. S.C. W. S.A. avea calitatea de subantreprenor, iar oferta finală a S.C. E. S.R.L. trebuie ca aceasta să şi-o asume.

Nu a avut contact cu beneficiarul înainte de începerea lucrărilor, acesta fiind inculpatul C. A avut discuţii şi cu o doamnă, soţia notarului, dar după începerea lucrărilor, având loc şi comandamente - analize a unor situaţii pe care nu le putea rezolva. Martorul a avut relaţii mai mult cu inculpatul D.

SC W. S.A. primeşte cantităţi, serviciul de ofertare le ofertează şi martorul are dreptul să negocieze. Ultima ofertă a fost cea finală, care a fost înaintată. Până la aceasta au fost doar fiţuici şi negocieri. Au fost mai multe preţuri comunicate, anterior negociate şi s-a ajuns la un ultim preţ. Toate au fost mai mici.

Nu poate răspunde dacă i s-ar fi părut ca inculpatul D. să fi fost ţinut de un anumit preţ, certitudinea fiind că cel care plăteşte doreşte să fie cât mai mic, iar cel care execută să fie cât mai mare. În relaţia dintre ei a funcţionat acest principiu.

Martorul Q. a precizat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, că îi cunoaşte pe inculpaţii PPP., că a avut o relaţie profesională cu S.C. V. S.R.L. şi S.C. SS. S.R.L., care s-au desprins din AICI Porolissum. Aceste două firme au avut unele datorii morale faţă de martor, situaţie în care l-au angajat la ele în calitate de consilier, calitate în care a studiat documentaţia şi şi-a prezentat concluziile.

Crede că a făcut parte din comisia care a evaluat ofertele, dar nu reţine care au fost ceilalţi membri. Nu îşi aduce aminte, dar crede că a participat la şedinţe pentru deschiderea şi pentru evaluarea ofertelor.

Martora P. a arătat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, care corespund adevărului, cele arătate fiind tot ceea ce şi-a amintit la acel moment. În acea perioadă era angajată ca inginer constructor la departamentul de ofertare din cadrul S.C. W. S.A. În acest caz a întocmit exclusiv o ofertă financiară. A primit o listă de cantităţi de la conducerea societăţii, în baza căreia a întocmit oferta financiară pe partea de construcţii, care a fost înaintată societăţii W. - nu îşi aminteşte dacă în formă electronică sau scriptică.

De-a lungul timpului a întocmit mii de oferte, astfel că nu îşi aduce aminte în ce perioadă a realizat această ofertă. Din câte reţine, a avut la dispoziţie o săptămână să întocmească oferta, perioadă de timp în care mai avea şi altceva în lucru. Preţurile stabilite în cadrul ofertei au fost cele eferente perioadei respective şi nu ştie dacă acestea au mai fost negociate înainte sau după - de către conducerea W. Nu a ştiut că oferta pe care a întocmit-o privea o lucrare care urma să se desfăşoare cu fonduri europene, oricum acest aspect nu conta la momentul întocmirii ofertei, ci influenţa foarte mult documentaţia de eligibilitate.

Oferta întocmită de martoră era financiară şi cuprindea partea de devize şi centralizatoarele. Nu cuprindea aspecte referitoare la garanţie, grafice de execuţie a lucrărilor, martora nedeclarând şi nedând aşa ceva.

Preţurile le lua martora de la furnizori, pentru fiecare material în parte. În ceea ce priveşte manopera, S.C. W. S.A. avea prestabilit un anumit preţ pe oră, în funcţie de numărul şi de retribuţia oamenilor implicaţi, preţ convenit de conducerea W., respectiv de martorul O. Acest preţ este folosit la fiecare licitaţia, atât timp cât salariile sunt aceleaşi.

Nu cunoaşte la ce perioadă a început martorul O. negocierile pentru această lucrare, iar dacă conducerea W. decide să reducă preţul, acesta se scade din indirecte, din datele generale, în urma analizei efectuate. Nu îşi aminteşte ca în acest caz să fi avut loc astfel de scăderi.

Conducerea W. întreabă dacă se mai poate scădea din preţul rezultat şi în urma analizei se hotărăşte în acest sens.

Martorul S. a precizat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, în aceste spunând adevărul. A fost şi este angajat la S.C. E. S.R.L., în cadrul departamentului de proiectare, ofertare şi achiziţii. Nu a participat la acest proiect, dar a urmărit partea de ofertare, fiind realizată de o colegă pe partea de eligibilitate (TT.) şi de către un coleg pe partea de instalaţii electrice (devize). A fost vorba despre o ofertă financiară şi tehnică, această ultimă parte privind şi fişele tehnice (caracteristicile echipamentelor). Oferta a fost realizată undeva între 2009 - 2010 sau chiar 2011. Întocmirea unei oferte durează între o săptămână şi două luni. La realizarea ofertei a participat colegul pe partea financiară, TT. pe eligibilitate, domnii directori care aprobă şi stabilesc preţul, dar şi partenerii de la W.

Cu privire la activitatea de ofertare pe eligibilitate martorul precizează că este procedura prin care se solicită de la beneficiar diferite documente din care să rezulte capacitatea firmei prestatoare de a realiza lucrările. Din câte îşi aminteşte, colega sa i-a spus că a avut loc această procedură de ofertare pe eligibilitate, dar nu poate preciza dacă a avut loc simultan cu cea pe devize sau a existat o perioadă de timp între ele. Uneori există şi discuţii, clarificări între ofertant şi beneficiar şi reţine că o doamnă sau domnişoară pe nume K. l-a întrebat ceva în legătură cu aspecte tehnice, pe care le-a lămurit. A fost anunţat în prealabil de către unul dintre directori că urmează a fi contactat, dar nu îşi aduce aminte dacă el trebuia să o sune pe acea doamnă/domnişoară sau aceasta urma să îl contacteze telefonic. Ştie doar că a comunicat cu aceasta. Nu i-a dat documente acestei persoane, fiind foarte puţin probabil acest lucru deoarece în mod normal nu face acest lucru. Nu poate fi sigur de acest aspect, dar 99% crede că nu i-a dat documente. Martorul a fost un fel de consultant pe partea tehnică şi doar colegul său care s-a ocupat de oferta financiară poate comunica documente.

Din câte reţine, colegul său a făcut oferta financiară pe partea de lucrări de instalaţii electrice cu ajutorul programului NN., înaintând-o în format scriptic, şi partenerii au făcut pe partea de construcţii şi posibil alte instalaţii.

În cadrul proiectului S.C. E. S.R.L. a executat lucrări de instalaţii electrice. În faza de urmărire penală i s-a arătat tot dosarul şi a indicat care sunt actele întocmite de S.C. E. S.R.L., respectiv a recunoscut de au făcut ei şi ce au făcut alţii.

La momentul în care a întocmit oferta nu ştia că W. va executa lucrările pe partea de construcţii, dar ştia de implicarea lor în lucrare. Ofertele de eligibilitatea le-a mai folosit pentru alte lucrări efectuate pentru beneficiari firme private. Nu cunoştea detalii legate de execuţia lucrării. Nu ştie dacă oferta a fost modificată în timp până să se ajungă la o înţelegere cu beneficiarul.

Martora T. a arătat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, declaraţii în care a spus adevărul. Din octombrie 2012 este angajată la S.C. E. S.R.L. şi la acel moment lucra în departamentul de obţinere autorizaţii construire pentru branşamente electrice. Era începătoare şi făcea documentaţia pentru obţinerea autorizaţiilor, respectiv partea de memoriu şi partea desenată şi mergea să obţină avize şi acorduri din partea societăţilor. Nu a avut tangenţă cu licitaţiile.

Nu cunoaşte ca S.C. E. S.R.L. să fi executat lucrări de construcţii, numai strict de instalaţii electrice. Societatea are şi muncitori pe partea de construcţii, care au efectuat lucrări sau amenajamente, respectiv zidării, socluri sau fundaţii, reparaţii de ziduri în urma lucrărilor de instalaţii electrice.

Martorul QQ. a arătat că în cadrul ADR are calitatea de coordonator programe biroul judeţean Sălaj.

Odată cu lansarea unui apel pe proiecte apare şi ghidul solicitantului, care cuprinde toate informaţiile necesare pentru beneficiar pentru a depune o cerere de finanţare. În cazul acestui apel de proiecte, cererea de finanţare a fost însoţită de una numit număr de anexe, necesar a fi depuse de către aplicant în vederea obţinerii finanţării.

Cererea de finanţare, însoţită de documente de eligibilitate (începând de la documentele financiare aferente ultimilor trei ani financiare din care să rezulte că beneficiarul nu are datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale, declaraţii din care să rezulte că nu este în stare de faliment sau în orice altă situaţie care vine în contradicţie cu legislaţia europeană în materie de finanţări, documente justificative privind întocmirea bugetului proiectului, documentaţie tehnică economică, studiu de fezabilitate sau documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, plus alte documente cu care să poată fi justificate anumite cheltuieli care vor fi realizate în cadrul proiectului, plus o sumedenie de declaraţii pe proprie răspundere ale beneficiarului - de eligibilitate, de angajament pentru conformitate pentru anumite documente depuse, etc.), a condus la determinarea proiectului ca fiind eligibil, fiind propus spre finanţare.

Acordarea finanţării se face în urma semnării contractului de finanţare, care înseamnă că beneficiarul poate să intre în posesia banilor solicitaţi prin cererea de finanţare în urma depunerii unor documente justificative prin care să se justifice cheltuielile făcute în implementarea proiectului. Pe scurt, se verifică eligibilitatea, se declară eligibilitatea, se încheie contractul, se acordă finanţarea.

După semnarea contractului urmează perioada de implementare a proiectului în funcţie de graficul de activităţi pe care beneficiarul l-a depus odată cu cererea de finanţare şi care poate să difere, deoarece are un anumit număr de luni de implementare.

Procedura prin care se desemnează executantul lucrărilor are loc în etapa de implementare a proiectului. Nu este în competenţa ADR să supravegheze procesul de achiziţie a lucrărilor. Nu cunoaşte în ce a constat această procedură în proiectul S.C. B. S.R.L. Odată cu depunerea cererilor de rambursare se verificau şi documentele de achiziţie, ofiţerii de contract fiind cei care verificau cererile de rambursare şi de achiziţii. ADR nu efectuează verificări în procedura desemnării achizitorului, se verifică doar documentele de achiziţie, nefiind implicaţi în examinarea ofertelor pentru cei care furnizau servicii sau lucrări sau livrarea de bunuri. În acea perioadă, achiziţiile se verificau la momentul depunerii cererilor de rambursare. Exista o procedură standard după care se verificau acele achiziţii, actele depuse de beneficiar fiind luate de bune, ca fiind corecte. Se verifica doar dacă a fost îndeplinită procedura, nu corespondenţa cu realitatea.

Conform procedurilor, beneficiarul are obligaţia ca o dată la 3 luni să transmită către ADR rapoarte de progres, care cuprind informaţii cu privire la stadiul execuţiei proiectului până la data respectivă. În urma verificării acestor rapoarte de către reprezentanţii ADR Nord-Vest se face o vizită de monitorizare la faţa locului pentru a verifica dacă informaţiile cuprinse în raportul de progres sunt reale. S-a constatat că informaţiile pe care le aveau referitoare la stadiul de execuţie al lucrărilor erau cele menţionate în rapoartele de progres ale beneficiarului.

A constatat că există anumite dificultăţi în realizarea proiectului, la un anumit moment stadiul fizic nemaifiind modificat, execuţia de lucrări s-a oprit şi a avut loc o discuţie cu beneficiarul. Acesta i-a comunicat că din motive financiare nu reuşeşte să-şi susţină partea de contribuţie proprie pentru buna implementare şi executare a proiectului. Drept urmare, perioada de implementare a fost suplimentată de mai multe ori prin acte adiţionale la contractul de finanţare, până la limita maximă la care poate fi prelungită implementarea unor astfel de proiecte, respectiv până la sfârşitul anului 2016.

Iniţial, clădirea se afla într-un stadiu avansat de degradare, fiind executate la ea lucrări de consolidare, lucrări de acoperiş, s-a lucrat mult la interior. Crede că s-au cerut de către ADR documente referitoare la structura de rezistenţă a clădirii, pe partea tehnică.

Martorul R. a arătat că îşi menţine declaraţiile date, în acestea spunând tot ce şi-a amintit la acel moment.

Este asociat şi administrator la S.C. E. S.R.L., iar la momentul respectiv era director tehnic sau executiv. A aflat de la inculpatul D. că inculpatul C. este interesat ca S.C. E. S.R.L. să facă o ofertă pentru o lucrare de instalaţii electrice pentru o clădire achiziţionată în centrul Zalăului. A primit documente pe partea electrică şi, împreună cu un angajat, a făcut o ofertă pe partea electrică, pe un program disponibil în firmă. După un timp, inculpatul D. l-a întrebat dacă ar fi oportun să oferteze pentru toată lucrarea, inculpatul C. solicitând acest lucru. După anumite discuţii şi dat fiind că în acea perioadă colaborau cu W. la executarea unor lucrări pentru Spitalul Judeţean, s-au hotărât să oferteze întreaga lucrare. Oferta au întocmit-o pe baza unor documente înaintate, pe baza cantităţilor de lucrări, iar apoi pe partea electrică au rulat-o prin programul lor de devize.

Martorul nu cunoaşte prea multe informaţii despre oferta pe partea de construcţii, inculpatul D. discutând cu martorul O. de la W. La un moment dat s-a făcut o ofertă care nu a fost acceptată, s-a discutat, s-a negociat şi s-a ajuns la un consens. Toate acestea s-au desfăşurat pe perioada a câteva săptămâni, timp în care s-a tot discutat dacă se face sau nu, cu ce materiale, dacă se încadrează sau nu şi au ajuns la una cord. În acel moment S.C. E. S.R.L. deţinea un program de devize pe partea electrică. Au făcut oferta financiară în devizul lor şi pe partea de construcţii au făcut oferta pe partea tehnică, stabilind materialele, procedurile de lucru, graficele de execuţie, etc. Nu ştie cine a întocmit devizul pe partea de construcţii.

Toate discuţiile au fost într-un cadru privat. Nu ştie să fi fost o procedură de achiziţie, nu a văzut vreun document legat de o astfel de procedură. Din punctul său de vedere, cea mai importantă parte dintr-o ofertă este cea tehnică, partea financiară îmbrăcând într-o valoare ceea ce este de făcut.

Inculpatul D. a semnat un contract, martorul necunoscând informaţii despre termenii şi condiţiile în care s-a realizat acesta. Nu ştie dacă s-a semnat acel contract înainte sau după. După prima negociere a durat o perioadă foarte lungă în care nu s-a întâmplat nimic. La un moment dat a reapărut discuţia, s-a semnat contractul şi s-a început lucrarea, dar nu poate preciza care este acea perioadă de timp.

Lucrarea s-a desfăşurat sub îndrumarea unui diriginte de şantier care valida procedurile de lucru şi aviza situaţiile de plată. La un anumit moment au apărut neînţelegeri legate de întârzierea la plăţi, iar de comun acord cu W. s-a hotărât sistarea lucrărilor, S.C. E. S.R.L. fiind în deficit cu 20.000 - 300.000 RON.

Contractul s-a semnat după reluarea discuţiilor. Primele discuţii au avut loc în 2011 şi au continuat în 2012. Reluarea discuţiilor a avut loc undeva spre iarnă, octombrie - noiembrie - decembrie, celelalte întâmplându-se cu 8 - 10 luni înainte. Lucrările au început undeva primăvara, la 1 - 2 luni după semnarea contractului.

Lucrările de construcţii anterioare au fost executate cu forţe proprii. Cu S.C. V. S.R.L. a participat în colaborare, S.C. E. S.R.L. pe partea electrică şi cu structura pe partea electrică, ei fiind principalii furnizori de sorturi, balast, nisip, beton, confecţii metalice etc. S.C. E. S.R.L. era subcontractor la ei, S.C. V. S.R.L. fiind antreprenori ai lucrărilor şi executau în parte lucrările (pe partea electrică). Cu S.C. V. S.R.L. aveau un contract cadru şi pentru toate proiectele luau materiale subvenţionate de la aceştia.

Cu privire la acest proiect, martorul nu ştie dacă a luat materialele de la S.C. V. S.R.L. deoarece aveau partea electrică. Nu ştie dacă după încheierea contractului cu W. şi cu S.C. B. S.R.L. s-au efectuat plăţi către S.C. V. S.R.L., deoarece nu se ocupa şi nu se ocupă de plăţi nici în prezent.

Nu ştie dacă există vreo diferenţă între oferta financiară pe partea de construcţii depusă de S.C. E. S.R.L. către S.C. B. S.R.L. şi oferta depusă de W. la încheierea contractului cu S.C. E. S.R.L., dar în general dacă o firmă este antreprenor şi cealaltă subcontractor, antreprenorul pune o cotă de antrepriză.

Au existat situaţii în care S.C. E. S.R.L. a avut contracte exclusiv pe construcţii. Societatea avea angajaţi atât ingineri pe partea de construcţii, cât şi muncitori, zidari, dulgheri, zugravi, care au fost destul de mulţi - între 10 - 20 de angajaţi cu specialitatea respectivă, plus lăcătuşi, mecanici şi sudori. Componenţa muncitorilor permitea să execute lucrări de construcţii pe toată gama. Au avut contracte în care obiectul era exact reparaţii de clădiri, de la tencuieli, betoane, curţi, structuri, acoperişuri, izolaţii - care au fost într-un număr considerabil.

Formularistica de ofertare către o firmă privată poată să fie asemănătoare sau chiar să depăşească ca şi complexitate pe cea pentru o instituţie publică, mai cu seamă dacă beneficiarii doresc să se asigure că lucrarea pe care o vor executa va fi de cea mai bună calitate. Proiectantul are un rol în toate formularistica dacă este implicat de beneficiar. El are obligaţia de a întocmi proiectul şi documentele tehnice de achiziţie. În procedura efectivă de achiziţie este implicat doar dacă este solicitat şi plătit de beneficiar.

Toate lucrările executate şi decontate au fost verificate de către dirigintele de şantier. Înainte de a depune factura, depuneau la dirigintele de şantier o situaţie de plată pentru a fi verificată şi aprobată.

Nu cunoaşte dacă a existat vreo diferenţă de timp între momentul în care s-a încheiat contractul între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. şi cel de începere a lucrărilor, dar aceasta ar putea fi justificată prin aceea că antreprenorul poate încheia contractul cu câtva timp înainte de începerea lucrărilor, chiar dacă are un angajament, data contractului poate fi cu câteva zile înainte de începerea lucrărilor.

Constructorii preferă să încheie contracte doar atunci când ştiu sigur că va începe lucrarea deoarece contractul este un angajament. Au existat situaţii în care au semnat contracte şi nu s-a mai început lucrarea… în calitate de antreprenori nu îşi asumă răspunderea unor contracte cu subantreprenorii tocmai din acest motiv.

Nu îşi mai aminteşte dacă în cursul anului 2013 s-ar fi încheiat un contract între S.C. E. S.R.L. şi S.C. V. S.R.L.

Inculpaţii C., A. şi S.C. B. S.R.L. au apreciat că se impune achitarea lor deoarece faptele de săvârşirea cărora sunt acuzaţi nu sunt prevăzute de legea penală şi nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege.

Astfel, potrivit art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia pronunţată în recurs în interesul legii, nr. 4/2016, fapta prevăzută de art. 18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este o formă atipică a infracţiunii de înşelăciune, fiind incriminată de o normă legală cu caracter special, care devine incidenţă ori de câte ori norma cu caracter general - reprezentată de dispoziţiile art. 215 alin. (1), (2), (3) din C. pen. anterior - nu este aplicabilă.

În aceeaşi Decizie nr. 4/2016, la pct. 39 s-a statuat că obiectul juridic special al infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri europene îl constituie ocrotirea relaţiilor sociale privitoare la corecta accesare a fondurilor comunitare. Mai departe, la pct. 39 s-a statuat că, din perspectiva conţinutului său constitutiv, infracţiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000 implică, în esenţă, o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare, ce nu ar putea fi reţinută simultan cu incriminarea generală prevăzută de art. 215 din C. pen. din 1969.

Latura obiectivă a infracţiunii de obţinere pe nedrept a fondurilor europene se poate realiza fie printr-o acţiune comisivă, în cazul alin. (1), ce presupune prezentarea unor documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, fie printr-o omisiune, în cazul alin. (2), atunci când, cu ştiinţă, se omite furnizarea unor date cerute de lege, care, dacă ar fi cunoscute, ar conduce la neacordarea fondurilor. în acest context, "folosirea" a fost definită ca reprezentând utilizarea sau întrebuinţarea documentelor ori declaraţiilor false, inexacte sau incomplete, iar "prezentarea" unor astfel de documente sau declaraţii a fost considerată a semnifica înfăţişarea acestora spre a fi examinate, neavând relevanţă dacă declaraţiile sunt realizate în scris sau oral.

În ambele modalităţi de comitere a faptei - acţiune comisivă sau omisiune, este indusă în eroare autoritatea competentă să decidă asupra eligibilităţii unui proiect şi să acorde fonduri băneşti din bugetele comunitare.

Chiar din conţinutul Contractului de finanţare rezultă că există mai multe etape în derularea unei investiţii pe proiect:

1. Etapa 1- etapa acordării finanţării, prin semnarea contractului încheiat în concret între S.C. B. S.R.L. şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin ADR-NV (art. 1 din Contractul de finanţare).

2. Etapa 2 - etapa implementării proiectului (art. 2 alin. (3) din Contractul de finanţare). Perioada de implementare a Proiectului începe în ziua următoare intrării în vigoare a contractului de finanţate (după semnarea lui). În această etapă are loc şi procedura de atribuire a contractului de lucrări (in concreto încheiat între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E.).

3. Etapa 3 - decontarea cheltuielilor eligibile (în baza situaţiilor de lucrări întocmite de executant, in concreto S.C. E.).

Martorii M., L. şi QQ. au detaliat aceste aspecte prin declaraţiile date în faţa Curţii de Apel Cluj. Astfel, martora M. a precizat în declaraţia dată în şedinţa publică din data de 18.01.2019 că "Înainte de aprobarea proiectului se verifică conformitatea, eligibilitatea proiectelor şi se acordă un punctaj care contează în etapa de selecţie. Dintre proiectele care intră în etapa de precontractare se face o nouă verificare de eligibilitate şi dacă sunt menţinute aceste condiţii se încheiere contractul de finanţare. Din momentul încheierii contractului de finanţare se aprobă alocarea banilor (sunt puşi deoparte banii) şi începe implementarea proiectului. (...) Banii au fost puşi deoparte la semnarea contractului de finanţare, atunci au fost aprobate fondurile. ADRE, în calitate de finanţator aprobă fondurile la semnarea contractului de finanţare"

Martora L. a arătat în declaraţia dată în şedinţa publică din data de 18.01.2019 că "Semnarea contractului de finanţare a S.C. B. cu autoritatea contractantă a avut loc la 1 un an, un an şi ceva de la momentul la care a fost scris. Eu personal cunosc o mică parte din munca depusă, dar în calitate de administrator al firmei KK. şi responsabil legal îmi asum ce a făcut firma în cadrul proiectului. La partea de scriere ştiu că a existat cererea de finanţare şi planul de afaceri. A fost depus proiectul, a fost evaluat şi acceptat spre finanţare. După semnarea contractului de finanţare s-a început implementarea proiectului. A fost realizată procedura de achiziţii, după finalizarea acesteia s-a procedat la derularea lucrărilor şi realizarea decontărilor. Procedura de achiziţie ţine de etapa implementării proiectului".

Martorul QQ. a declarat în şedinţa publică din data de 05.04.2019 că "În urma apelului şi a concursului de proiecte acest proiect a fost declarat eligibil şi propus pentru finanţare. (...) acordarea finanţării se face în urma semnării contractului de finanţare, care înseamnă ca beneficiarul poate sa intre în posesia banilor solicitaţi prin cererea de finanţare în urma depunerii unor documente justificative prin care să se justifice cheltuielile făcute în implementarea proiectului."

Inculpaţii au apreciat că există două momente când acţiunea dolosivă de inducere în eroare poate conduce la obţinerea nelegală de fonduri europene, respectiv cele două momente când se dispune asupra acordării fondurilor:

a. la încheierea contractului de finanţare (în speţă între S.C. B. S.R.L. şi autoritatea contractantă), când se acordă finanţarea.

b. la decontarea cheltuielilor în baza situaţiilor de lucrări, când se transferă efectiv sumele decontate.

Astfel, nu orice neregulă în îndeplinirea procedurii de accesare de fonduri europene are valenţă de fraudă, şi îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

Din economia textului de lege şi în urma unui examen jurisprudenţial rezultă că incriminarea infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 vizează sancţionarea celor 2 situaţii amintite, în care prin folosirea unor documente false, inexacte sau incomplete, fie se obţin fonduri de către persoane care nu ar fi îndreptăţite, fie se decontează servicii neprestate/lucrări neexecutate. Aceste sunt cele 2 situaţii în care frauda poate conduce la obţinerea pe nedrept de fonduri.

În prima ipoteză, constatarea eligibilităţii proiectului şi încheierea contractului de finanţare este urmarea unei fraude.

În a doua ipoteză, constatarea eligibilităţii unor cheltuieli este urmarea unei fraude; este posibil ca încheierea contractului de finanţare să nu fie fraudată, dar să se folosească documente false pentru decontarea unor cheltuieli neeligibile (spre exemplu, în baza unor situaţii de lucrări nereale).

Deşi prin lege nu s-a dat o denumire marginală, fapta incriminată în dispoziţiile art. 181 mai este cunoscută în doctrină şi ca infracţiunea de fraudă privind cheltuielile, pornindu-se de la definiţia dată în art. 1 din Convenţia elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Din textul art. 1 din Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene rezultă cu claritate că ceea ce s-a urmărit a se sancţiona drept fraudă în materia obţinerii (perceperii) ilegale de fonduri, este fapta săvârşită în materie de cheltuieli, adică decontarea unor cheltuieli ce au la bază documente false, inexacte, sau incomplete.

Raţiunea incriminării infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 trebuie stabilită şi din prisma conţinutului O.U.G. nr. 66/2011 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Ori, astfel cum rezultă din expunerea de motive care au stat la baza adoptării O.U.G.-ului, ceea ce s-a urmărit, este sancţionarea acelor 2 situaţii amintite, în care prin folosirea unor documente false, inexacte sau incomplete, fie se obţin fonduri de către persoane care nu ar fi îndreptăţite, fie se decontează servicii neprestate/lucrări neexecutate.

În cuprinsul O.U.G. nr. 66/2011 se reţine că Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă, având în vedere necesitatea:

- implementării măsurilor anticriză iniţiate de Guvernul României pentru accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile destinate României şi utilizarea eficientă a acestora;

- adoptării unor măsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de către beneficiari, cât şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor măsuri de prevenire a apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene (în special a celor privind conflictele de interese), în absenţa cărora - în contextul procesului continuu de selecţie a proiectelor - există riscul permanent al finanţării unor proiecte/contracte a căror contravaloare nu va putea fi solicitată/rambursată de Comisia Europeană;

- implementării principiului proporţionalităţii, în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat;

- introducerii în cadrul naţional de reglementare a unor prevederi care să asigure posibilitatea aplicării legislaţiei în domeniul neregulilor şi pentru proiecte finanţate din alte instrumente de finanţare post-aderare, cum este Facilitatea Schengen sau din Mecanismul Financiar SEE şi din alte programe finanţate de donatorii publici internaţionali, în cadrul cărora s-au identificat posibile nereguli, a căror constatare şi recuperare nu poate fi efectuată în prezent;

- finalizării cât mai urgente a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecţii financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii publici a prevederilor legale privind achiziţiile publice, în scopul evitării blocajului implementării proiectelor de investiţii, inclusiv a celor majore, finanţate prin instrumente structurale.

Inculpaţii C., A. Şi S.C. B. S.R.L. au considerat că mecanismul infracţional descris în actul de sesizare al instanţei emis în prezenta cauză nu vizează niciunul dintre aceste mecanisme de fraudă, motiv pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Mecanismul infracţional reţinut sub aspectul acuzării, presupune fraudarea unei proceduri de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări, prin folosirea de documente false. Această neregulă în procedura de obţinere de fonduri europene presupune un mecanism sancţionator specific, de natură pecuniară, în acord cu sancţiunile prevăzute în legislaţia internă de O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

a. Nu există inducere în eroare cu privire la eligibilitatea proiectului, încheierea legală a contractului de finanţare

Eligibilitatea proiectului ţine de etapa 1: ca urmare a constatării de către autoritatea contractantă că proiectul este eligibil, prin realizarea acordului de voinţă al părţilor, se încheie contractul de finanţare.

Din cele reţinute de Înalta Curte la pct. 45 - 47 din Decizia nr. 4/2016 pronunţată în recurs în interesul legii, rezultă că inducerea în eroare a autorităţii contractante, se exercită la momentul încheierii contractului de finanţare, prin folosirea unor documente false, care creează aparenţa îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate a proiectului, în realitate persoana solicitantă neîndeplinind condiţiile prevăzute de lege pentru a obţine finanţarea. Cele statuate de Înalta Curte cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 306 C. pen. sunt aplicabile şi cu privire la art. 181 din Legea nr. 78/2000, elementele constitutive fiind aceleaşi:

"44. folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete (s.n. art. 306 C. pen.) reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege.

45. însă, infracţiunile prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi, respectiv, art. 306 din C. pen. diferă una de cealaltă, prin faptul că, în cazul celei de-a doua, paguba este prezumată, fiind nerelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatului.

46. Norma prevăzută de art. 306 din C. pen. sancţionează o formă specifică de inducere în eroare comisă prin folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor obţinute sau garantate din fonduri publice.

47. Prin prezentarea unor informaţii neadevărate, cuprinse în documente ori date false, inexacte sau incomplete, de care depinde acordarea finanţării publice sau garantate prin fonduri publice - şi nu cofinanţate din bugetul naţional, cum este cazul deturnării de fonduri ce provin din resurse europene - autorul infracţiunii se prezintă ca fiind eligibil pentru primirea acelor fonduri."

Raportându-se la elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/200, astfel cum au fost reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie observat că în etapa 1, a încheierii contractului de finanţare ca urmare a declarării eligibilităţii proiectului de către autoritatea contractantă, nu s-a folosit niciun înscris sau document fals/inexact/incomplet şi nu se reţine nici de către acuzare acest aspect.

Pentru a demara acest proiect, S.C. B. S.R.L. a depus CEREREA DE FINANŢARE împreună cu documentaţia aferenta: rezumatul proiectului şi calendarul activităţilor, declaraţia de eligibilitate şi declaraţia angajament, bugetul şi sursele de finanţare ale proiectului, cuprinsul cadru al Studiului de Fezabilitate inclusiv Recomandări privind elaborarea analizei cost - beneficiu, Proiectul Tehnic, situaţiile financiare anuale ale solicitantului vizate de Administraţia Finanţelor Publice, bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi notele explicative la situaţiile financiare anuale, aferente întregului an fiscal precedent datei la care se depune Cererea de finanţare, planul de afaceri, precum şi alte documente.

Toate aceste documente din CEREREA DE FINANŢARE au fost evaluate de către ADR Nord - Vest atât privitor la eligibilitatea proiectului cat şi eligibilitatea aplicantului (Beneficiarului), aceasta etapă constituind o etapă eliminatorie.

Următorul pas a constat în evaluarea tehnică şi financiară, urmată de etapa de precontractare şi etapa de contractare, respectiv semnarea contractului dintre Autoritatea de Management - AM POR prin ADR Nord Vest şi S.C. B. S.R.L.

De la depunerea Cererii de finanţare, până la declararea eligibilităţii Proiectului, a trecut o perioada de 2 ani 7 luni, timp în care reprezentanţii S.C. B. S.R.L. au întocmit răspunsuri la clarificările solicitate de ADR Nord - Vest atât pe partea tehnica, cât şi financiară. Pentru a răspunde clarificărilor pe partea tehnică, a întocmit o documentaţie extrem de complexă în susţinerea proiectului. Acest lucru a presupus şi efectuarea unor costuri multiple - multitudine de expertize, studii, referate necesare în vederea realizării intervenţiilor structurale şi arhitecturale asupra clădirii:

Studiu de Istoria Artei - drd. UU. (muzeograf), drd. VV. (asist, univ.),

Studiu biologic pt. Şarpanta şi grinzile de planşeu - WW. (biolog),

Expertiza tehnica a clădirii în vederea reabilitării structurale - XX. (Prof. Dr. Inginer-Expert Tehnic MLPAT şi MCC),

Expertiza tehnica a clădirii în vederea extinderii în regim parter şi mansarda - XX. (Prof. Dr. Inginer - Expert Tehnic MLPAT şi MCC), Studiu geotehnic - YY. (Inginer),

Referat privind verificarea de calitate a proiectului de arhitectura - ZZ.,

Referat proiect - Arhitect AAA. (Specialist Ministerul Culturii),

Referat privind verificarea de calitate proiect - Dr. Inginer BBB.,

Referat privind verificarea de calitate - Inginer CCC.,

Referat privind verificarea de calitate - Inginer DDD. - Atestat MLPLAT

Referat privind verificarea de calitate - Dr. Inginer EEE.

Proiect de arhitectura, rezistenta, planşe, schiţe, întocmite de proiectant FFF.

Niciunul dintre aceste documente nu se reţine că ar avea caracter fals, inexact sau incomplet întreaga documentaţie care a stat la baza declarării proiectului ca eligibil este reală. Prin urmare, nu a existat o inducere în eroare la momentul încheierii contractului de finanţare şi al acordării finanţării nerambursabile.

S-a susţinut că nu există inducere în eroare cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, decontarea fiind făcută cu privire la situaţii de lucrări reale.

S-a subliniat că prin semnarea contractului de finanţare nu se transferă automat sumele de bani aprobate, nici ca urmare a semnării contractului de lucrări dintre S.C. E. S.R.L. - S.C. B. S.R.L. banii nu se transferă de la autoritatea contractantă la beneficiara-inculpată, banii încasându-se de S.C. B. S.R.L. de la ADR-NV doar prin decontarea situaţiilor de lucrări.

Ori, toate situaţiile de lucrări întocmite pe durata implementării proiectului au fost reale. Prin urmare, încasarea banilor, transferul lor efectiv a avut loc în baza unor documente reale. Realitatea situaţiilor de lucrări este confirmată şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în prezenta cauză (N.-Liviu, R., QQ., K.).

De asemenea, pe parcursul implementării Proiectului reprezentanţii ADR au făcut 13 vizite (de 4 ori mai multe decât minimul necesar pentru întregul proiect) la fata locului întocmind Rapoarte privind vizita la fata locului şi 22 de Rapoarte de progres (11 trimestriale şi 11 lunare). Astfel cum reiese din conţinutul acestora, reprezentanţii ADR au constatat că toate situaţiile de lucrări au fost reale şi toate sumele decontate au fost folosite pentru lucrări din cadrul proiectului.

Cu privire la acest aspect, trebuie avut în vedere că iniţial, urmărirea penală viza în prezenta cauză împrejurarea că s-ar fi întocmit o situaţie falsă de lucrări, în care s-ar fi inclus lucrări neexecutate de S.C. E. S.R.L. în valoare de 140.000 RON (Ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem din 11.02.2016). Cu ocazia administrării probatoriului s-a infirmat această stare de fapt, iar ordonanţa de începere a urmăririi penale in personam nu a mai vizat această acuzaţie. Suspiciunea procurorului a fost infirmată sub aspectul unicului element de fapt care ar fi îmbrăcat elementele constitutive ale infracţiunii şi ar fi presupus o obţinere de fonduri în mod nedrept.

De asemenea, prin rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei cu privire la cu privire la infracţiunile de obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 şi schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru care s-a început urmărirea penală in rem prin ordonanţa din data de 11.02.2016. În aceste condiţii a fost conturată starea de fapt dedusă judecăţii, împrejurare deosebit de importantă sub aspectul înţelegerii modului în care a fost rezolvată acţiunea penală prin emiterea unui rechizitoriu în prezenta cauză.

Sub aspectul acuzării se reţine că ar exista documente false depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de lucrări: ofertele "depuse" de S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L nu au fost întocmite în fapt de aceste societăţi comerciale, şi, pe de altă parte, că nici oferta "depusă" de S.C. E. S.R.L. nu a fost întocmită de către reprezentanţii acestei societăţi, ci de către martora K., pe partea de ofertă financiară, şi de către beneficiar, în ceea ce priveşte oferta tehnică pe partea de construcţii.

Procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări are loc în etapa implementării proiectului, respectiv după declararea proiectului ca eligibil şi după încheierea contractului de finanţare.

Atribuirea contractului de lucrări are ca scop strict desemnarea executantului lucrărilor. La acest moment valoarea lucrărilor este deja stabilită prin contractul de finanţare, lucrările de asemenea, finanţarea este acordată. Identitatea executantului nu are niciun fel de relevanţă din perspectiva autorităţii contractante şi desemnarea acestui executant nu este susceptibilă să cauzeze vreo pagubă bugetului unional.

În plus, parcurgerea acestei proceduri de desemnare a executantului lucrărilor (de atribuire a contractului de lucrări) nu are nicio consecinţă în ceea ce priveşte transferul efectiv al fondurilor din bugetul UE în patrimoniul S.C. B. S.R.L. Banii nu sunt în mod efectiv încasaţi de către S.C. B. S.R.L. ca urmare a încheierii contractului de achiziţii de lucrări cu E., în momentul imediat următor. Banii sunt încasaţi de S.C. B. S.R.L. strict ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări.

În cuprinsul Ordinului nr. 1050 din 29 oct. 2012, după expunerea procedurii de atribuire, care sub aspectul acuzării ar fi fost încălcată, se prevede în mod expres că încălcarea prevederilor prezentei proceduri va conduce la aplicarea de corecţii financiare în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

De asemenea, în cuprinsul Ordinului nr. 1050/2012 se face raportare la praguri valorice prev. în art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 34/2006 aceasta reglementează regimul juridic al contractului de achiziţie publică, al contractului de concesiune de lucrări publice şi al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

Potrivit definiţiei de la art. 3 lit. I) din O.U.G. nr. 34/2006 prin fonduri publice se înţelege - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare.

La art. 1 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 500/2002 se prevede ca reglementările prezentei legi se aplica şi bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Mai departe, la art. 2 alin. (1) pct. 272 prin fonduri externe post-aderare şi alţi donatori se înţelege totalitatea fondurilor externe nerambursabile post-aderare primite de România în cadrul unor proiecte/programe/instrumente/facilităţi finanţate conform unor decizii/acorduri/înţelegeri/memorandumuri ale Uniunii Europene şi/sau ale altor donatori.

Din coroborarea tuturor textelor legale amintite reiese faptul că fondurile externe fac parte din categoria fondurilor publice. Aşa fiind, O.U.G. nr. 34/2006 este sediul principal de materie pentru toate achiziţiile publice indiferent ca acestea vizează fonduri naţionale sau unionale.

Ordinul nr. 1050 din 29 oct 2012 prevede reglementari specifice pentru fonduri din instrumente structurale, este sediu special de materie pentru achiziţii de fonduri europene. Regulile speciale instituite în acest ordin se completează cu dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.

Aşa fiind, din Ordinul nr. 1050 şi din prevederile O.U.G. nr. 34/2006, se identifică 2 mecanisme de sancţionare pecuniară a încălcărilor comise în procedura cererii de oferte: Corecţii financiare, sancţiune prevăzută de Ordinul nr. 1050; Răspundere contravenţională, sancţiune prevăzută de O.U.G. nr. 34/2006.

În primul rând, neregulile în procedura cererii de oferte au prevăzute chiar în cuprinsul Ordinului nr. 1050, mecanisme sancţionatorii specifice, constând în corecţii financiare:

- în cuprinsul Ordinului nr. 1050 din 29 oct. 2012, după expunerea procedurii de atribuire, se prevede în mod expres că încălcarea prevederilor prezentei proceduri va conduce la aplicarea de corecţii financiare în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

- În Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012, încheiat intre Autoritatea de Management - AM POR prin ADR Nord Vest şi B., la art. 7 alin. (25), de asemenea se prevede în mod expres faptul ca nerespectarea obligaţiilor privitoare la atribuirea contractelor duce la aplicarea de corecţii financiare conform legislaţiei în vigoare.

- în expunerea de motive din cuprinsul O.U.G. nr. 66/2011 se reţine că Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă, având în vedere necesitatea: (...) finalizării cât mai urgente a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecţii financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii publici a prevederilor legale privind achiziţiile publice, în scopul evitării blocajului implementării proiectelor de investiţii, inclusiv a celor majore, finanţate prin instrumente structurale,

Cu titlu de exemplu în O.U.G. nr. 66/2011 se prevede că abaterea constând în negocierea în timpul procedurii de atribuire (contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă sau restrânsă dar autoritatea contractantă a negociat cu ofertanţii pe parcursul procedurii de atribuire) se sancţionează cu o corecţie financiară de 25% din valoarea contractului.

Pe de altă parte, potrivit art. 293 din O.U.G. nr. 34/2006, se prevede că constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni: lit. v): orice altă încălcare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia, având ca efect încălcarea dispoziţiilor art. 2, cu excepţia alin. (2) lit. f);

d) aplicarea altor proceduri de atribuire decât a celor care sunt prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

e) încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la anunţul de atribuire, şi/sau neîndeplinirea de către autorităţile contractante a obligaţiei de înregistrare în SEAP, astfel cum este prevăzut de legislaţia în materia achiziţiilor publice;

e1) încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă cu privire la anunţul de atribuire;

f) nerespectarea regulilor speciale prevăzute la art. 58;

g) aplicarea incorectă a regulilor de comunicare şi transmitere a datelor, având ca efect restricţionarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire, încălcarea principiului tratamentului egal şi/sau încălcarea principiului transparenţei;

h) utilizarea altor criterii de calificare şi selecţie decât a celor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;

i) încălcarea principiului proporţionalităţii prin utilizarea criteriilor de calificare şi selecţie ca mijloc de a restricţiona concurenţa;

j) utilizarea altor criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică decât a celor prevăzute la art. 198, inclusiv utilizarea criteriilor de calificare şi selecţie ca factori de evaluare a ofertelor;

j1) schimbarea criteriului de atribuire precizat la nivelul invitaţiei/anunţului de participare şi în documentaţia de atribuire pe parcursul aplicării procedurii de atribuire;

k) aplicarea unor factori de evaluare ce nu reflectă avantaje pentru autoritatea contractantă

l) aplicarea incorectă, în cadrul procesului de selecţie şi/sau de evaluare, a criteriilor stabilite prin documentaţia de atribuire ori aplicarea altor criterii decât a celor stabilite la nivelul invitaţiei/anunţului de participare şi prin documentaţia de atribuire;

Din cuprinsul acestei dispoziţii rezultă că, în cazul încălcării dispoziţiilor care reglementează procedura achiziţiei de lucrări, este antrenată răspunderea contravenţională, cu o singură excepţie, respectiv situaţia de la art. 2 lit. f) referitoare la eficienţa utilizării fondurilor publice, care face obiectul de reglementare a normelor penale.

Cât priveşte teza dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, am arătat deja că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea 78/2000, astfel că singura formă de răspundere care ar putea fi angrenată, este cea pecuniară, contravenţională.

Sub aspectul acuzării se reţine aceea că în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, a fost fraudată procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect. Inculpaţii apreciază că procedura de cerere de oferte a fost respectată, astfel cum este ea reglementată de Ordinul nr. 1050 din 29 oct. 2012.

În Anexa Ordinului nr. 1050 din 29 oct. 2012, este reglementată procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă".

Astfel, în cadrul Ordinului sunt reglementate mai multe etape în derularea procedurii. Etapa iniţierii procedurii presupune transmiterea unei invitaţii de participare către minimum 3 potenţiali ofertanţi, concomitent cu publicarea unui anunţ într-un cotidian naţional. Urmează apoi etapa depunerii ofertelor, iar în Ordin se prevede expres:

"Ofertele primite vor fi considerate acceptabile dacă sunt depuse până la data şi ora-limită anunţate în invitaţia de participare şi în anunţul publicat şi prezintă certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului corespunzător (obiectul contractului trebuie sa aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator).

În cazul în care, la data şi ora anunţate în invitaţia de participare şi anunţul publicat, nu se primesc minimum 3 oferte acceptabile, procedura se anulează şi se relansează cu respectarea tuturor paşilor procedurali."

La a doua lansare nu mai este obligatoriu sa se depună minimum 3 oferte acceptabile. Se poate trece la etapa de derulare a procedurii chiar dacă s-au depus două sau o singură ofertă acceptabilă. Aceasta posibilitate este valabilă numai dacă relansarea procedurii se realizează într-un interval de timp de maximum 30 de zile calendaristice de la data anunţării deciziei de anulare a procedurii iniţiale către ofertanţii participanţi

Ofertele primite vor fi considerate admisibile dacă corespund din punctul de vedere al valorii, performanţelor tehnice şi al obiectului acestora cu toate cerinţele din documentaţia de atribuire

De asemenea, în cadrul secţiunii Definiţii sunt definiţi termenii de ofertă acceptabilă şi ofertă admisibilă:

- ofertă acceptabilă: oferta care este depusă în termenul prevăzut în invitaţia de participare/anunţul publicat şi care include certificatul ONRC corespunzător (obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru operatorul economic respectiv) sau echivalent (pentru persoane juridice/fizice străine).

- ofertă admisibilă: oferta care îndeplineşte toate cerinţele impuse de beneficiarul privat în documentaţia de atribuire.

Există aşadar o diferenţă evidentă între cele două noţiuni. Pentru a fi considerată acceptabilă, este suficient ca oferta să fie depusă în termenul legal şi să provină de la o societate care are obiect de activitate înscris în certificatul constatator emis de ONRC, activităţi de natura celor care fac obiectul contractului de achiziţii de lucrări (acelaşi CAEN). Pentru a fi admisibilă, este necesară îndeplinirea unor criterii suplimentare, vizând criterii tehnice, valori şi de performanţă.

Prin urmare, potrivit procedurii reglementate de Ordinul nr. 1050, în prima lansare este necesară depunerea a 3 oferte acceptabile, nu admisibile. Ori, toate cele 3 oferte depuse în cadrul procedurii derulate de B. au fost acceptabile, întrucât toate au fost depuse în termenul legal şi toate emană de la societăţi care au potrivit Certificatului constatator emis de ONRC în domeniul de activitate, înscrise activităţi principale sau secundare, lucrări de construcţii.

Menţiunea din rechizitoriu că S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L. nu ar avea capacitatea tehnică şi logistică să realizeze lucrările de construcţii, chiar dacă ar fi reală, nu prezintă relevanţă sub aspectul evaluării legalităţii modului în care s-a desfăşurat procedura de cerere de oferte, întrucât această împrejurare nu schimbă caracterul acceptabil al ofertelor emise de aceste societăţi. Eventual, s-ar putea aprecia că aceste oferte nu sunt admisibile, însă procedura cere 3 oferte acceptabile, nu admisibile.

În plus, oferta care a fost declarată câştigătoare (E.) îndeplineşte condiţiile unei oferte admisibile, drept dovadă faptul că s-au şi executat lucrările. Prin urmare, nu a existat o încălcare a dispoziţiilor procedurale care reglementează procedura cererii de oferte. Nu a fost necesară reluarea procedurii în a doua lansare, fiind îndeplinite condiţiile şi depuse 3 oferte acceptabile la prima lansare. Cele 3 oferte fiind acceptabile, nu se poate aprecia că ar avea caracter fals, inexact, sau incomplet.

Aceste împrejurări sunt confirmate şi prin declaraţiile martorei L., potrivit cărora " În procedura de evaluare a ofertelor contează capacitatea tehnică a acestora sau nu? În cazul acestei proceduri, nu. Cu alte cuvinte, şi o firmă înfiinţată astăzi, mâine poate să meargă la o astfel de licitaţie", "În urma evaluării celor 3 oferte a reieşit că toate cele 3 oferte îndeplinesc condiţiile de conformitate solicitate de finanţator".

S-a reţinut în rechizitoriu că procedura de achiziţie de lucrări de construcţie a fost fraudată prin aceea că ofertele depuse de S.C. G. S.A. şi S.C. F. S.R.L. nu au fost întocmite în fapt de aceste societăţi comerciale, ci de către reprezentanţii S.C. B. S.R.L., cu scopul ca E. sa fie declarată câştigătoarea procedurii. Însă în opinia inculpaţilor, această împrejurare nu prezintă niciun fel de relevanţă, întrucât peroanele semnatare ale celor 3 oferte şi-au însuşi conţinutul lor, prin semnarea ofertei. Nu există aşadar un caracter fals al ofertei.

Martorul J. a explicat în declaraţia sa dată în şedinţa publică din data de 18 ian. 2019 că şi-a asumat emiterea unei oferte, care nu îi crea nicio obligaţie, dar pe care o putea emite, fiind privitoare la obiectul de activitate al G. S.A..

Cu privire la lipsa laturii subiective, respectiv a relei-credinţe în comiterea faptelor, inculpaţii au precizat că în noul C. pen. a fost incriminată în art. 306 şi fapta de Obţinere ilegală de fonduri care constă în folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţării obţinute sau garantate din fonduri publice (naţionale), dacă are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri. Aceasta a luat forma infracţiunii anterior incriminate în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă Nr. 64 din 27 iunie 2007 privind datoria publică unde la art. 9 alin. (1) se prevedea că "Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor rambursabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani".

Spre deosebire de infracţiunea prevăzută de art. 306 C. pen., textul de la art. 181 Legea nr. 78/2000 prevede condiţia ca folosirea sau prezentarea documentelor sau declaraţiilor false să fie făcută cu rea-credinţă.

Noţiunea de rea-credinţă nu este definită în C. pen.. Raportat la semnificaţia acestei rele credinţe în ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii subiective, practica judiciară este neunitară, pe de o parte susţinându-se ideea că infracţiunea presupune exclusiv intenţia directă ca şi formă de vinovăţie, pe de altă parte, că ceea ce s-a urmărit este excluderea culpei ca şi formă de vinovăţie infracţiunea putând fi comisă atât cu intenţie directă, cât şi indirectă.

Adăugarea acestei sintagme suplimentare de către legiuitor, care nu se regăseşte în cuprinsul art. 306 C. pen., instituie o condiţie suplimentară care nu poate fi ataşată decât intenţiei directe ca şi formă de vinovăţie. În plus, se precizează că textul de lege, deşi într-o formă doar implicită, presupune şi un mobil special, respectiv obţinerea pe nedrept de fonduri, ceea ce implică intenţia directă ca şi formă de vinovăţie.

Ori, in concreto, elementul material al laturii obiective a infracţiunii, constând în "folosirea de oferte false" în cadrul procedurii de achiziţii de lucrări, nu putea prin sine însuşi să conducă la obţinerea mobilului special al infracţiunii, respectiv la obţinerea de fonduri. Această conduită, care avea drept finalitate alegerea executantului lucrărilor, a fost animată de intenţia de a se da ordinul de începere a lucrărilor. Prin urmare, nu a existat o rea-credinţă, asociată interesului de a se obţine fonduri. Acţiunea presupus nelegitimă avea ca unic scop demararea lucrărilor de amenajare şi reabilitare, sub presiunea stării precare în care se regăsea clădirea.

Analiza jurisprudenţei formate în materia infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, arată că folosirea de documente false, ca latură obiectivă a infracţiunii, presupune urmărirea a una din două consecinţe: fie inducerea în eroare a autorităţii contractante cu privire la eligibilitatea proiectului, fie inducerea în eroare cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, prin decontarea unor servicii neprestate/lucrări neexecutate.

Examenul jurisprudenţial arată că trimiterile în judecată şi hotărârile de condamnare vizează acele stări de fapt în care folosirea documentelor false generează ca şi efect imediat (prin ele însele) obţinerea de fonduri pe nedrept.

Există şi se pot imagina o multitudine de situaţii în care prin folosirea unor documente false se obţin fonduri europene pe nedrept (folosirea unor adeverinţe false care atestă o suprafaţă nereală de teren agricol în arendă, folosirea unor extrase de cont false care atestă posibilitatea susţinerii cofinanţării, folosirea unor acte de proprietate false, care atestă o falsă calitate de proprietar, etc). Ceea ce este comun tuturor acestor situaţii atât de variate, este că autoritatea contractantă este indusă în eroare prin documentul fals folosit, cu privirea la îndeplinirea unor condiţii de către beneficiar, ce ţin de declararea proiectului ca eligibil. Starea de fapt reţinută în prezenta cauză presupune folosirea unor documente false care nu pot genera acordarea fondurilor şi nu se înscrie între cele care în mod uzual fac obiectul unor dosare vizând infracţiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art. 181 alin. (1) C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În ipoteza în care s-ar constata că fapta care face obiectul actului de sesizare al instanţei face obiectul actului de sesizare al instanţei este prevăzută de legea penală, vă rugăm să constataţi că pericolul social concret prezentat de aceasta nu evidenţiază o periclitare a valorilor sociale ocrotite, este minim şi insuficient pentru a caracteriza fapta ca infracţiune, pentru combatere nefiind necesară aplicarea unei pedepse.

Art. 18 C. pen. oferă instanţei de judecată posibilitatea să stabilească gradul de pericol social concret al faptei săvârşite şi, dacă acesta este minim, iar fapta este lipsita în mod vădit de importanţă, să aprecieze că fapta nu constituie infracţiune.

Art. 18 C. pen. stabileşte că fapta care prezintă pericol social în înţelesul legii penale este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile arătate în art. 1 şi pentru sancţionarea căreia este necesara aplicarea unei pedepse. Per a contrario şi conform art. 181 alin. (1) C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzuta de legea penală, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile arătate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsita în mod vădit de importanta, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni

Conform art. 181 alin. (2) C. pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Cu privire la împrejurările în care a fost comisa fapta reţinută în actul de sesizare al instanţei, modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, au fost aduse în atenţie contextul în care s-a desfăşurat procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru proiect.

Imobilul care urma să fie reabilitat şi amenajat ca centru de afaceri, este un imobil înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015, anexa la Ordinul Ministerului Culturii nr. 2828/2015, publicat în M. Of. nr. 113 bis/15.02.2016, Partea I, monument istoric cu nr. 331, cod x, astfel fiind supus unui regim special.

Imobilul se afla într-un grad avansat de degradare cu structura compromisă. Este o clădire veche, edificata în anul 1850 după tehnologiile secolului XIX cu fundaţii din blocuri de piatra şi cărămidă, pereţii parterului fiind din zidărie de cărămidă plină cu mortar de var, planşeul realizat din grinzi din lemn intrate într-o stare avansata de putrefacţie/deteriorare cu termoizolaţie din umplutura argiloasa (pământ).

Natura imobilului, face ca reabilitarea acestuia sa fie o operaţiune dificila tehnic.

În vederea susţinerii cererii de finanţare, timp de 2 ani 7 luni de zile reprezentanţii societăţii B. au întocmit o documentaţie extrem de complexă care a stat la baza proiectului - multitudine de expertize, studii, referate necesare în vederea realizării intervenţiilor structurale şi arhitecturale asupra clădirii.

A existat aşadar o urgenţă în demararea lucrărilor de reabilitare, impusă de starea în care se afla clădirea. Această împrejurare este confirmată prin declaraţia dată de martorul N., în faţa Curţii de Apel Cluj, în şedinţa publică din data de 22.02.2018, potrivit căreia:

"această lucrare pentru ca mi s-a părut interesantă, mai deosebită, deoarece era la un monument istoric. Au fost făcute consolidări la nivelul subsolului, a terasei şi acolo unde nu exista terasă au fost amenajate birouri. (...) întrebare: În ce situaţie se găsea clădirea înainte de demararea lucrărilor? Răspuns: Era într-o situate destul de rea, tocmai de aia au fost necesar consolidări la nivelul subsolului, iar faţa era deteriorată în proporţie de aproximativ 60 %".

În plus, autorizaţia de construire acordată iniţial a fost prelungită până la data de 07.12.2012, urmând să expire şi aceasta, astfel că exista o urgenţă şi din această perspectivă. Clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, iar iminenţa expirării autorizaţiei de construire făcea imperios necesară demararea lucrărilor de reabilitare.

A fost înaintată la dosarul cauzei în şedinţa publică din data de 12.10.2018, Adresa B. S.R.L. nr. 3/26.11.2012 către ADR Nord - Vest (ANEXA 2), prin care societatea prin reprezentantul său legal, solicită acordul pentru demararea execuţiei unor lucrări neeligibile, respectiv lucrări de demolare. În justificare, societatea menţionează caracterul urgent al necesităţii demarărilor lucrărilor, întrucât la data de 07.12.2012 urma să expire autorizaţia de construcţie.

În urma publicării anunţului în presă niciun operator economic nu a depus oferta în termenul de depunere a ofertelor indicat în anunţul publicat. S.C. E. S.R.L., o societate serioasa cu mulţi angajaţi, cu o cifra de afaceri considerabila, cu un portofoliu semnificativ şi cu experienţa în reabilitarea construcţiilor monument istoric, a fost de acord să se implice în realizarea acestui proiect de reabilitare, şi de executarea acestei lucrări.

Cât priveşte afirmaţia din rechizitoriu potrivit căreia contractul între S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. - s-a încheiat la începutul lunii februarie 2013, iar lucrările au demarat abia în cursul lunii noiembrie 2013 (f 19 primul rând din rechizitoriu), s-a menţionat că în realitate lucrările au început în septembrie 2013, iar nu noiembrie 2013, cum eronat se reţine în rechizitoriu. Pe Situaţia de lucrări nr. x, chiar în titulatura înscrisului, apare menţionată expres sintagma "Situaţia de lucrări nr. x Amenajare centru de afaceri. Lucrări executate în perioada septembrie - noiembrie 2013".

Apoi, motivul pentru care s-a întârziat demararea lucrărilor până în luna septembrie, este independent de orice voinţă şi conduită a reprezentanţilor B.. Astfel, reprezentanţii societăţii au formulat cerere pentru acordarea prefinanţării în 01.03.2013, imediat după încheierea contractului. Conform contractului, se putea solicita prefinanţare 35% din valoarea totala eligibila nerambursabila. Până în luna iunie nu s-au virat banii. În data de 15.07.2013 s-a încasat prefinanţarea, însă din eroare, reprezentanţii ADR în loc să notifice B. că s-a dispus virarea sumei de bani, au expediat notificarea la sediul altei societăţi, astfel că reprezentanţii SIM nu au ştiut că s-a încasat pre-finanţarea. În 23 august, ADR a notificat B., moment la care s-au şi demarat lucrările, iar în septembrie s-a început execuţia lucrării.

În ceea ce priveşte criteriul scopului urmărit, sub aspectul acuzării se reţine că acesta era ca E. să fie declarată câştigătoarea procedurii. Ori, nici măcar sub aspectul acuzării nu se reţine un interes ilicit pentru care s-ar fi urmărit ca E. să fie declarată câştigătoare, generator de prejudicii pentru ADR. Valoarea proiectului a fost corect stabilită, valoarea situaţiilor de lucrări de asemenea a fost corectă. Astfel cum reiese din toate înscrisurile existente la dosarul cauzei, singurul interes al S.C. B. a fost acela de a demara execuţia lucrărilor de reabilitare şi de a finaliza lucrările de reabilitare a clădirii.

Până la momentul rezilierii contractului, clădirea a fost reabilitata în procent de 40%. Astfel cum rezultă şi din Adresa ADR Nord Vest nr. x din 28 oct. 2016 către S.C. B. S.R.L., înaintată la dosarul cauzei în şedinţa publică din data de 12.10.2018 (ANEXA 5), stadiul de implementare al proiectului este de 63 %, iar progresul fizic al lucrărilor de construcţii este de 40%.

Pe parcursul implementării Proiectului reprezentanţii ADR au făcut 13 vizite (de 4 ori mai multe decât minimul necesar) la faţa locului întocmind Rapoarte privind vizita la faţa locului şi 22 de Rapoarte de progres (11 trimestriale şi 11 lunare). Astfel cum reiese din conţinutul acestora, reprezentanţii ADR au constatat că toate situaţiile de lucrări au fost reale şi toate sumele decontate au fost folosite pentru lucrări din cadrul proiectului.

Singurul motiv pentru care proiectul nu a fost finalizat a fost acela că S.C. B. a intrat în blocaj financiar pe fondul crizei economice şi nu a mai putut asigura contribuţia pe care trebuia să o suporte ca beneficiar, conform contractului, şi cheltuielile neeligibile.

Din valoarea totală eligibilă a proiectului, B. S.R.L. urma sa primească un procent de 70% finanţare nerambursabila, urmând ca societatea sa asigure un procent de 30% din valoarea totala eligibila a proiectului. În realitate însă, contribuţia financiara a S.C. B. S.R.L., implicit costurile efective pe care trebuia sa le deţină pentru implementarea proiectului erau mult mai mari. La procentul de 30% se adaugă contravaloarea TVA aferenta cheltuielilor şi cheltuielile neeligibile.

Astfel, contribuţia financiară minimă a societăţii B. S.R.L. se ridică la cuantumul valoric al sumei de 2.022.712,08 RON din totalul valorii proiectului de 3.880.667,48 RON, în consecinţă, finanţarea era mult mai mică decât eforturile pe care trebuia să le depună S.C. B. S.R.L..

Societatea a mai avut şi alte cheltuieli considerabile, cheltuieli constând în serviciile de proiectare şi obţinere de avize şi autorizaţii de construire, expertize tehnice, studii şi referate de specialitate, cheltuieli care nu au fost incluse în valoarea proiectului şi care au fost achitate de către beneficiarul B. S.R.L..

Cât priveşte urmarea produsă, deşi raportat la infracţiunea care face obiectul dosarului, aceasta ar fi trebuit să constea în primirea unei sume de bani din fonduri europene, fără îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, în realitate, această urmare nu a fost cauzată în prezenta cauză, iar singura consecinţă care se poate identifica în mod real, este vătămarea principiului liberei concurenţe în procedura desemnării unui executant al lucrărilor de construcţii.

Inculpaţii apreciază că stabilirea valorii sociale căreia i s-a adus atingere şi întinderii acestei atingeri trebuie analizată în raport de prevederile Ordinului Nr. 1050 din 29 octombrie 2012, care reglementează această procedură de cerere de oferte.

Astfel cum se reţine şi la f 7 din Rechizitoriu, în Anexa VI se menţionează ca pe parcursul întregului proces de achiziţie (atribuire a contractelor) trebuie respectate mai multe principii şi reguli, printre care eficienta utilizării fondurilor publice ce reprezintă "aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică a ofertelor în vederea obţinerii raportului optim intre calitate şi preţ, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de protecţie a mediului".

Astfel, în cadrul Ordinului, este stabilit un set de Principii aplicabile prezentei proceduri. Se prevede că pe parcursul întregului proces de achiziţie, la adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii şi reguli:

- principiul economicităţii;

- principiul eficienţei;

- principiul eficacităţii;

- principiul transparenţei;

- principiul tratamentului egal;

- principiul nediscriminării.

Principiul economicităţii prevede minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate.

Respectarea principiului eficienţei presupune asigurarea unui raport optim între rezultatul obţinut (calitate) şi resursele financiare alocate.

Principiul eficacităţii vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice stabilite pentru fiecare activitate planificată, în sensul obţinerii rezultatelor scontate.

Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa publicului a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de: reguli, cerinţe, criterii, identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.

Prin nediscriminare se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic să poată participa la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant.

Raportându-se la modul în care este formulată acuzarea, "fraudarea" procedurii de cerere de oferte prin demersul reţinut în acuzare, nu ar fi putut cauza o vătămare autorităţii contractante, ci doar intereselor altor operatori economici decât S.C. E. S.R.L., care ar fi fost interesaţi să oferteze. Demersul reţinut de acuzare nu putea cauza decât o încălcare a principiilor transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării, anterior amintite, şi care sunt prevăzute tocmai pentru a garanta corecta concurenţă între operatori.

Prin lansarea procedurii de achiziţii în forma aleasa de S.C. B. S.R.L., s-a adoptat cea mai laxa şi mai uşoara formula de cerinţe pentru potenţialii constructori ofertanţi (s-au stabilit condiţiile minime şi cerinţele cele mai uşoare astfel încât sa poată participa orice firma), astfel încât sa fie atrase şi sa fie obţinute cat mai multe oferte, ceea ce demonstrează lipsa de rea credinţa. Prin rea credinţa, se puteau stabili criterii care sa avantajeze pe un anume ofertant, S.C. E. S.R.L. în speţa, caracteristici care sa le îndeplinească o anumita firma: număr de angajaţi, specializări ale acestora, cifra de afaceri, un anume portofoliu de lucrări ca experienţa similara, dotări anume care să le deţină doar un anume ofertant, etc. Faptul că nu s-au stabilit astfel de criterii, optând pentru cea mai transparenta şi cea mai nediscriminatorie procedura, arata atât buna credinţa şi demonstrează o respectare a principiilor şi regulilor aplicabile procedurilor de achiziţie finanţate din fonduri europene.

Având în vedere, însă, faptul că în termenul legal nu au depus oferte şi alte societăţi comerciale şi nu şi-au manifestat interesul pentru achiziţia lucrărilor, nu există decât o vătămare cauzată in abstracte; in concreto, nu se poate însă identifica o vătămare din punct de vedere al libertăţii concurenţei.

Din altă perspectivă, trebuie avut în vedere faptul că S.C. B. S.R.L. a restituit în integralitate sumele primite în cadrul contractului de finanţare.

Astfel, potrivit art. 18 alin. (4) din Contractul de finanţare, în cazul nerespectării de către beneficiar a prevederilor prezentului contract, AM POR poate decide rezilierea unilaterală a Contractului printr-o notificare scrisă. în această situaţie, Beneficiarul are obligaţia restituirii în întregime a sumelor deja primite în cadrul Contractului de finanţare nerambursabilă, în condiţiile prevăzute de art. 12 din prezentul Contract.

Ca urmare a imposibilităţii beneficiarului B. de a susţine co-finanţarea, contractul a fost reziliat, şi ca urmare, în temeiul răspunderii contractuale, societatea B. a restituit în întregime sumele deja primite în cadrul Contractului de finanţare nerambursabilă, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 12.10.2018, prevăzute la ANEXA 9.

În sfârşit, se menţionează şi principiul minimei intervenţii, incident şi în faza de aplicare a normelor penale. Judecătorul este chemat sa aplice o sancţiune penală doar atunci când, deşi este în prezenta unei valori căreia legiuitorul i-a asociat o protecţie penală, atingerea adusa acesteia în concret, nu poate fi reprimata eficient prin mijloace aparţinând altor ramuri de drept. Ori în acest caz concret, se consideră că atingerea adusa valorilor sociale apărate de lege prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor este apropiata infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 alin. (1) C. pen.), sancţionată alternativ cu amenda.

S-a precizat că alături de principiul minimei intervenţii, principiul proporţionalităţii califică drept suficientă aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 vechiul C. pen., sancţionarea cu o pedeapsa penală, indiferent de natura ei, fiind disproporţionată faţă de valoarea sociala în concret lezată.

Inculpaţii D. şi S.C. E. S.R.L. au solicitat pronunţarea unei hotărâri de achitare în ceea ce priveşte latura penală a prezentei cauze, în temeiul art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) şi în subsidiar lit. c) C. proc. pen., iar în privinţa laturii civile să se constate că prejudiciul a fost achitat în cursul judecăţii.

Aceştia au apreciat că argumentele acuzării formulate prin Rechizitoriul nr. x/2015 din data de 14.12.2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj au fost infirmate în cursul judecăţii, în privinţa următoarelor aspecte:

- capacitatea tehnică a societăţii E. S.R.L. de a efectua lucrări de construcţii;

- existenţa unei înţelegeri între E. S.R.L. şi W. S.A., anterior formulării şi depunerii ofertei de lucrări de către E. S.R.L.;

- includerea în obiectul de activitate al societăţii E. S.R.L., conform actelor constitutive ale acestei societăţi şi înregistrărilor ORC valabile la nivelul anului 2013, a lucrărilor de construcţii;

- conformitatea ofertei tehnice şi financiare depuse de E. S.R.L. cu normele în vigoare la data întocmirii şi depunerii ofertei la beneficiar.

De asemenea, susţinerile procurorului formulate în şedinţă publică, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei, sunt contrare probelor administrate în cauză, respectiv:

- E. S.R.L. a primit de la B. S.R.L. doar oferta financiară, iar nu şi oferta tehnică, aspect ce rezultă în mod indubitabil din declaraţia martorei K. dată la data de 09.11.2018. Din aceeaşi declaraţie mai rezultă că oferta financiară a fost întocmită pe baza devizului dat de proiectant şi că această ofertă cuprindea doar cantităţile de lucrări şi calitatea necesară pentru respectarea proiectului tehnic.

- în caietul de sarcini - care a fost anexat în copie - nu există vreo menţiune legată de sursa finanţării sau alte asemenea detalii.

Din modul în care este formulat în prezent rechizitoriul, ca unic act de sesizare a instanţei penale şi de trimitere în judecată a inculpaţilor, rezultă că E. S.R.L. a depus o ofertă către B. S.R.L., ofertă cu privire la care, procurorul susţine că E. S.R.L. nu ar fi avut capacitatea tehnică necesară să realizeze lucrarea. Aceasta se apreciază a fi singura critică, singura neregulă, ce s-ar putea deduce din rechizitoriu şi pe care inculpaţii D. şi E. S.R.L. au perceput-o ca fiind argumentul principal al procurorului, în temeiul căruia s-a formulat acuzaţia penală.

Deşi fapta este încadrată în drept la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, iar în fapt se face o amplă argumentaţie cu privire la modul în care E. S.R.L. a depus oferta de lucrări, în cuprinsul rechizitoriului nu se relevă existenţa vreunui document ori declaraţie false, după cum nu se arată în mod concret şi exact care sunt informaţiile inexacte şi incomplete pe care inculpaţii D. şi E. S.R.L. le-ar fi furnizat şi către cine.

Nu rezultă din rechizitoriu dacă presupusa incapacitate a E. S.R.L. de a executa lucrări de construcţii este singura "informaţie inexactă sau incompletă" furnizată de E. S.R.L. prin respectiva ofertă sau mai sunt şi altele asemenea informaţii. Dacă singura acuzaţie de natură penală în legătură cu oferta depusă de E. S.R.L. este aceea că respectiva ofertă este "inexactă sau incompletă" în sensul că nu este aptă de a fi pusă în execuţie, din cauza incapacităţii tehnice a firmei E. S.R.L., atunci trebuie observat că în cursul urmăririi penale nu s-au administrat probe pentru a se lămuri cât de fezabilă este această ofertă, ori dacă este aptă să stea la baza realizării proiectului, din punct de vedere tehnic. Mai mult decât atât, în condiţiile în care oferta depusă de E. S.R.L. a stat la baza executării lucrărilor (până la momentul la care acestea au fost sistate din cauza neplăţii lor de către beneficiar), nu s-a verificat în niciun mod care este calitatea acestor lucrări ori dacă lucrările executate în baza ofertei depuse de E. S.R.L. corespund proiectului tehnic al lucrării.

Susţinerea acuzării este contrazisă de martora L. care, în data de 18.01.2019, a declarat în faţa instanţei că oferta depusă de E. S.R.L. a fost completă, în sensul de conformă, deoarece în caz contrar nu putea fi acceptată nici de firma de consultanţă, nici de către instituţiile publice de profil care au atribuţii de verificare a documentelor cu ocazia implementării unui proiect de accesare de fonduri europene. Martora a dat declaraţie din postura unei persoane cu pregătire de specialitate în materia acestor proiecte de accesare de fonduri europene. Întreaga declaraţie a martorei, prin prisma lămuririlor aduse în cauză, vine să infirme supoziţiile acuzării, astfel cum acestea au fost redate în rechizitoriu (sub formă de supoziţii, iar nu de certitudini, convingeri).

Din cuprinsul normei de incriminare aplicabile în cauză rezultă că, pentru a fi angajată răspunderea penală a inculpaţilor D. şi E. S.R.L., trebuie întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii:

1. să existe o obţinere pe nedrept de fonduri europene;

2. să existe o înţelegere anterioară obţinerii fondurilor europene, între inculpaţii D. şi E. S.R.L., pe de-o parte şi inculpaţii C. şi A.;

3. să existe o rea-credinţă din partea inculpaţilor D. şi E. S.R.L. în perfectarea acestei înţelegeri;

4. înţelegerea să aibă ca obiect şi ca scop fraudarea procedurii de oferte pentru achiziţia de lucrări pentru proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U."

5. să existe o incapacitate tehnică a societăţii E. S.R.L. de a executa lucrările asumate prin ofertă.

Inculpaţii au constatat că aceste condiţii nu sunt întrunite în speţa de faţă. În privinţa obţinerii pe nedrept de fonduri europene de către societatea B. S.R.L., s-a observat că starea de fapt prezentată de către procuror prin rechizitoriu a avut loc în perioada ianuarie - februarie 2013, respectiv ulterior încheierii de către B. S.R.L. a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012, prin care această din urmă societate a obţinut finanţarea europeană în discuţie.

Dacă societatea B. S.R.L. a obţinut pe nedrept sau nu respectivele fonduri băneşti este o împrejurare care nu o vizează pe societatea E. S.R.L. sau pe administratorul acesteia, D., deoarece aceştia din urmă nu sunt acuzaţi de nicio faptă săvârşită anterior datei de 12.11.2012, când a fost încheiat contractul de finanţare mai sus menţionat. Mai mult decât atât, aceştia nu au avut nicio legătură cu demersurile realizate de B. S.R.L. pentru obţinerea de fonduri europene şi nu au sprijinit în niciun mod această societate pentru obţinerea finanţării respective. Martorele H. şi K. confirmă că anterior demarării lucrărilor, niciun angajat al E. S.R.L. şi cu atât mai puţin administratorul acestei societăţi, D., nu au fost prezenţi la sediul B. SRL

S-a observat că prin rechizitoriu nu se solicită desfiinţarea Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012, după cum nu se critică în niciun fel activitatea premergătoare datei de 12.11.2012, desfăşurată de B. S.R.L. în vederea obţinerii de fonduri europene. Prin urmare, procurorul nu contestă în niciun fel legalitatea contractului de finanţare şi implicit nici a fondurilor europene obţinute de B. în baza respectivului contract, în cuantum de 1.857.955,40 RON, conform art. 4 alin. (1) din Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012.

S-a apreciat a fi greu de acceptat că în aceste condiţii s-ar putea discuta de obţinere pe nedrept de fonduri europene, cu atât mai mult cu cât întreaga procedură premergătoare încheierii Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 şi contractul însuşi au fost verificate şi aprobate de către o firmă specializată de consultanţă şi de către autorităţile contractante din România - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest. Nu există o inducere în eroare a acestor autorităţi de către beneficiar sau alte fraude la procedură ori la încheierea contractului, pentru a se putea vorbi de obţinere pe nedrept de fonduri europene.

Inculpaţii au apreciat a fi interesantă modalitatea de stabilire a prejudiciului în sumă de 997.921,31 RON, în contextul în care procurorul vorbeşte de obţinerea pe nedrept de fonduri europene, fondurile aprobate fiind în sumă de 1.857.955,40 RON - cât figurează în contract. Prin urmare, se consideră neclar dacă finanţarea este integral sau doar parţial obţinută pe nedrept.

Presupusele nereguli care se susţine că au existat în activitatea societăţilor B. şi E. S.R.L. şi despre care se arată în rechizitoriu că au fost de fapt acţiuni intenţionate ale administratorilor celor două societăţi în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri europene, au avut loc ulterior obţinerii acestor fonduri.

SC E. S.R.L. este acuzată că a comis o faptă în perioada ianuarie - februarie 2013, respectiv după încheierea contractului de finanţare având ca obiect acordarea fondurilor europene (12.11.2012). Rezultă aşadar că scopul "faptei" din ianuarie - februarie 2013 fusese atins cu două luni înainte, fără ca cineva să comită vreo infracţiune pentru atingerea lui. Cu alte cuvinte, nu se poate săvârşi vreo faptă care să aibă scop obţinerea pe nedrept a unor fonduri care erau deja obţinute la data comiterii presupusei fapte.

Sub acest aspect acuzaţia penală formulată prin rechizitoriu este contradictorie şi vădit neîntemeiată. Există un nonsens juridic: se susţine că o acţiune este exercitată pentru obţinerea unui scop, însă această acţiune s-a desfăşurat după ce scopul respectiv fusese în mod obiectiv atins anterior şi independent de respectiva acţiune ulterioară. Deci, acţiunea inculpaţilor care ar avea ca scop obţinerea unui rezultat, s-a desfăşurat ulterior momentului la care rezultatul era deja atins.

În realitate, nu a existat vreo înţelegere între inculpaţii D. şi S.C. E. S.R.L., pe de-o parte şi inculpaţii C. şi A., anterior obţinerii de către aceştia din urmă a finanţării europene. Nu s-a prezentat nicio probă în acest sens, ci dimpotrivă, din toate declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi din declaraţiile inculpaţilor rezultă că înţelegerile dintre inculpaţi au avut loc ulterior datei de 12.11.2012, când au fost obţinute fondurile europene de către S.C. B. S.R.L.

Anterior încheierii contractului de lucrări, inculpatul D. a purtat discuţii exclusiv cu inculpatul C., iar nu şi cu inculpata A., cu care a discutat prima oară doar ulterior încheierii contractului de lucrări, respectiv la câteva luni după semnarea convenţiei, aproximativ în perioada în care s-au început lucrările. Toate discuţiile dintre D. şi C. au avut ca subiect lucrarea, iar nu sursa de finanţare, întrucât proprietarul clădirii dorea să se asigure că lucrarea va fi de cea mai bună calitate, pentru a avea în final "cea mai frumoasă clădire din oraş", dând totodată asigurări că lucrările se vor plăti la timp, dacă părţile ajung să încheie un contract.

Pentru a stabili dacă a existat vreo rea-credinţă din partea inculpaţilor D. şi E. S.R.L. în perfectarea înţelegerii cu ceilalţi inculpaţi, trebuie lămurite condiţiile şi termenii în care s-a încheiat înţelegerea.

Aşa cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, între inculpatul D. şi inculpatul C. au existat mai multe discuţii în perioada 2010 - 2012, din care a rezultat că acesta din urmă cumpărase o clădire mai veche situată în centrul municipiului Zalău, pe care voia să o transforme într-o clădire de birouri, de îndată ce va obţine fondurile băneşti necesare unui astfel de proiect. Cu ocazia acestor discuţii nu s-a perfectat nicio înţelegere, de niciun fel, scrisă ori verbală. Inculpatul D. a acceptat iniţial că, de principiu, dacă se va demara activitatea de amenajare a clădirii de către proprietar, ar putea să se implice în reabilitarea construcţiei, cel puţin pe partea de instalaţii electrice, având în vedere că are calitatea de administrator la societatea de profil E. S.R.L.

În decursul anilor, D. nu a mai luat în considerare la modul serios acest proiect şi nici nu a făcut vreo ofertă de lucrări, după cum nu şi-a asumat în niciun fel vreo lucrare cu privire la respectiva clădire, deoarece proprietarul clădirii nu venea cu o solicitare fermă de ofertă de lucrări, deşi trecuse o perioadă de timp de peste doi ani de zile de la discuţiile iniţiale (anul 2010) cu C. pe acest subiect. În plus, în perioada respectivă, S.C. E. S.R.L. avea în derulare zeci de lucrări de construcţii şi de instalaţii electrice, în mai multe zone din ţară, astfel că proiectul reabilitării unei clădiri din mun. Zalău era doar ipotetic şi probabil, fiind condiţionat de mai mulţi factori, în primul rând de negocierea cu succes a unui contract de prestări servicii cu beneficiarul.

Într-un final, la sfârşitul anului 2012, inculpatul C. i-a adus la cunoştinţă inculpatului D. că doreşte să amenajeze respectiva clădire, întrucât a făcut rost de bani pentru aceasta şi a solicitat o ofertă de lucrări pentru restaurarea clădirii, iniţial doar pentru partea de instalaţii electrice, iar ulterior pentru întreaga lucrare de construcţii şi instalaţii electrice.

Inculpatul D. a tratat aceste discuţii ca pe o negociere între două firme private, respectiv ca pe o fază premergătoare încheierii unui contract de lucrări. D. nu a cunoscut la momentul negocierilor nici modalitatea în care C. a cumpărat clădirea (în mod direct, ca persoană fizică, sau pe numele unei societăţi conduse de persoane din familia sa), nici sursa de finanţare pentru reabilitarea clădirii, respectiv dacă e vorba de un credit bancar sau surse băneşti proprii ale beneficiarului.

La momentul solicitării unei oferte de către S.C. B. S.R.L., inculpatului D. nu i s-a adus la cunoştinţă sursa banilor, însă a fost asigurat de către beneficiar că lucrările vor fi plătite la timp şi că nu vor exista probleme cu plăţile, deoarece beneficiarul dorea să fie "cea mai frumoasă clădire din oraş".

SC E. S.R.L., care are ca profil principal de activitate instalaţiile electrice şi-a asumat întreaga lucrare, inclusiv pentru partea de construcţii, însă doar după ce a negociat în prealabil un acord cu societatea W. S.A. din Cluj-Napoca. Toate aceste negocieri şi înţelegeri au fost verbale şi au avut loc aproximativ în luna decembrie 2012, când administratorul W. S.A., numitul O. (martor în prezenta cauză) s-a prezentat în teren, pentru a inspecta clădirea, cu scopul de a decide dacă şi în ce condiţii poate fi asumată lucrarea de către W. S.A. în colaborare cu E. S.R.L. Acest aspect este confirmat de martorul O. prin declaraţia sa dată în faţa instanţei la data de 22.02.2019, în care confirmă că în acea perioadă firma W. avea şi alte lucrări în derulare la Zalău şi că a negociat cu S.C. E. S.R.L. cu 7 - 8 luni de zile sau chiar mai mult, anterior semnării contractului de subantrepriză dintre S.C. E. S.R.L. şi W. S.A.

Invitaţia de participare la procedura de atribuire a contractului de lucrări (înregistrată sub nr. x/04.01.2013) nu cuprinde nicio menţiune legată de tipul de procedură de selecţie a ofertelor şi nu face nicio referire la sursa de finanţare, după cum nu cuprinde nicio menţiune care să atragă atenţia asupra modalităţii de plată a lucrărilor, ca fiind din fonduri europene. Prin cererea de ofertă scrisă B. S.R.L. nu a solicitat nicio informaţie sau documentaţie societăţii E. S.R.L. în vederea obţinerii de fonduri europene, ci a solicitat o simplă propunere tehnică şi financiară pentru efectuarea unei lucrări complexe.

Această variantă de colaborare dintre cele două societăţi a fost negociată anterior, în mod verbal aşa cum au confirmat în cursul urmăririi penale reprezentanţii celor două firme. În concret, E. S.R.L. a tratat întreaga negociere cu beneficiarul S.C. B. S.R.L. ca pe o negociere între două firme private, fără implicarea vreunei alte entităţi terţe sau a vreunei autorităţi publice. Nicio autoritate publică nu a solicitat vreun document sau vreo explicaţie legată de aceste lucrări de amenajare a unei clădiri aflate în proprietatea privată a unei persoane. Nici societatea B. S.R.L. nu a solicitat de la S.C. E. S.R.L. vreun document sau vreun sprijin de orice fel pentru a obţine fonduri de la o autoritate publică.

Aceste aspecte sunt confirmate de încheierea contractului de lucrări nr. x/06.02.2013, în care părţi figurează doar S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L., fără să fie menţionată în contract vreo a treia parte sau autoritate ori vreo sursă de finanţare europeană. Dimpotrivă, potrivit art. 4.2. din acest contract, achizitorul (B. SRL) se obligă să plătească executantului preţul de 2.459.230,00 RON la care se adaugă TVA, pentru execuţia, finalizarea şi întreţinerea în perioada garanţiei a lucrărilor de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în Municipiul Zalău, Judeţul Sălaj. Problema finanţării nu privea societatea E. S.R.L., deoarece într-un contract dintre două firme private beneficiarul sau achizitorul are ca obligaţie principală plata lucrării/Obligaţia principală a E. S.R.L. este executarea lucrării conform contractului şi proiectului tehnic, iar nu să se implice în vreun fel la finanţarea lucrării, care în acel moment era asigurată, conform susţinerilor beneficiarului.

Având în vedere că temeiul juridic al oricărei relaţii comerciale îl constituie contractul legal întocmit, răspunderea juridică a părţilor trebuie analizată în raport cu prevederile contractuale. Aşa fiind, S.C. E. S.R.L. şi-a asumat în întregime obligaţiile cuprinse în Contractul de lucrări nr. x/06.02.2013, obligaţii pe care şi le-a executat în totalitate şi cu bună-credinţă, atâta vreme cât şi achizitorul şi le-a executat pe ale sale. S.C. E. S.R.L. a sistat lucrările abia după ce s-au sistat plăţile din partea S.C. B. S.R.L., în condiţiile în care ultimele lucrări (în valoare de aproximativ 205.000 RON) executate în baza contractului au rămas neplătite de către S.C. B. S.R.L., care ajunsese în incapacitate de plată.

Deşi la descrierea stării de fapt din rechizitoriu, procurorul prezintă pe larg o serie de argumente pe baza cărora încearcă să convingă că procedura de selecţie a ofertelor pentru achiziţia de lucrări de construcţii, organizată în perioada de 04.01.2013 - 06.02.2013 de către S.C. B. S.R.L., ar fi fost fraudată, inculpaţii apreciază că aceste argumente nu sunt susţinute şi de probele administrate în cursul judecăţii, sau, cel puţin, nu sunt aplicabile societăţii S.C. E. S.R.L.

Aşa cum rezultă şi din cele prezentate anterior, înţelegerea dintre reprezentanţii S.C. E. S.R.L. şi cei ai S.C. B. S.R.L. nu a avut ca obiect şi ca scop fraudarea procedurii de oferte pentru achiziţia de lucrări, ci întocmirea unei oferte fezabile pentru încheierea unui contract de lucrări, în asemenea termeni şi condiţii încât lucrările să aibă ca finalitate amenajarea "celei mai frumoase clădiri din oraş". În primul rând, reprezentanţii S.C. E. S.R.L. nu au cunoscut în momentul înaintării ofertei faptul că mai există şi alţi ofertanţi. Nu s-a administrat vreo singură probă care să dovedească o situaţie contrară. Inculpatul C. a recunoscut în declaraţia dată în faţa instanţei că a încercat contactarea altor firme din ţară (altele decât cele care au depus în final oferte) pentru executarea lucrării, însă aceste firme nu au fost interesate de lucrare.

Pe de altă parte, S.C. B. S.R.L. nu a garantat societăţii E. S.R.L. că dacă oferta se încadrează în plafonul de 2,5 milioane RON, aceasta va fi acceptată imediat, ci a dat de înţeles că încercă să obţină cea mai convenabilă ofertă de pe piaţă, la fel ca orice întreprinzător privat şi că dacă oferta S.C. E. S.R.L. depăşeşte plafonul valoric de 2,5 milioane RON nu este atractivă pentru beneficiar. Acest gen de negociere este uzuală şi practicată între toate societăţile private care negociază un contract. Mai mult, în invitaţia de participare este menţionat în mod expres criteriul principal de atribuire: preţul cel mai mic.

SC E. S.R.L. a aflat doar în cursul urmăririi penale din prezenta cauză că oferta sa a fost selectată în urma analizei a trei oferte şi în urma publicării în ziar a anunţului de licitaţie. E. S.R.L. a perceput întreaga procedură ca pe o negociere directă între două firme private şi nu a cunoscut modul de selecţie al ofertelor, despre care nu se face nicio menţiune în invitaţia de participare. Această invitaţie a fost catalogată ca o invitaţie de ofertare obişnuită, având în vedere formatul relativ standard în care este redactată şi împrejurarea că solicitantul (beneficiarul) este o firmă privată, iar pe invitaţie nu apare vreo autoritate publică, după cum nu se face referire la vreun program special de finanţare sau program operaţional de dezvoltare, aşa cum încearcă să argumenteze procurorul.

Oricum, aceste aspecte sunt apreciate de aceşti inculpaţi şi în prezent ca fiind absolut irelevante în cauză, câtă vreme nu a existat nicio altă societate interesată de ofertarea acestei lucrări şi care să fi fost exclusă prin selectarea ofertei depuse de S.C. E. S.R.L. Este greu de înţeles în ce mod putea fi în concret realizată fraudarea procedurii de oferte pentru achiziţia de lucrări, din moment ce în urma publicării anunţului în ziar nu a mai existat nicio altă societate interesată de această lucrare. Ba mai mult, au existat refuzuri exprese ale altor societăţi din ţară (contactate în mod direct de către beneficiar) de a oferta lucrarea.

Împrejurarea că a existat o formularistică bogată solicitată de către beneficiar este una frecvent întâlnită între firme private şi depinde cel mai adesea de modul în care este întocmit proiectul lucrării (complexitatea şi formatul proiectului tehnic), de politica firmei beneficiare (multinaţionalele sau societăţile mari solicită o formularistică de ofertare mai vastă şi mai complexă decât instituţiile publice) sau de obiectul lucrării în sine (cum este şi în acest caz, fiind vorba de o clădire istorică, pentru care este necesară îndeplinirea mai multor formalităţi şi avizări, inclusiv la nivel de minister de resort, în vederea aprobării unui proiect de restaurare).

Prin prisma acestor aspecte frecvent întâlnite în activitatea S.C. E. S.R.L., împrejurarea că beneficiara S.C. B. S.R.L. a solicitat un număr mare de formulare şi documente cu ocazia depunerii ofertei de către S.C. E. S.R.L. nu reprezintă decât o situaţie normală, întâlnită în activitatea majorităţii societăţilor de profil din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor. Aceste împrejurări au fost lămurite atât prin declaraţiile martorilor, cât şi prin înscrisurile depuse în cursul judecăţii.

Există o necorelare vădită între starea de fapt şi încadrarea în drept, împrejurarea de fapt că oferta E. S.R.L. a fost întocmită parţial şi sub aspect logistic (dactilografiată şi probabil listată pe hârtie) într-un alt birou din afara E. S.R.L., de către o altă persoană şi la un alt computer decât unul aparţinând E. S.R.L., nu corespunde cu încadrarea în drept prezentată în rechizitoriu, în condiţiile în care E. S.R.L. şi-a însuşit întru totul oferta respectivă şi şi-a asumat-o, având în vedere că ea a fost corect întocmită sub aspect tehnic şi financiar, fără să cuprindă vreun document fals, inexact sau incomplet.

Prin urmare, în condiţiile în care nu se impută nimănui că oferta E. S.R.L. ar fi incorect formulată sau redactată sub aspect tehnic şi sub aspectul respectării proiectului de lucrări, încadrarea în drept a faptei ca fiind folosirea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete (...) este vădit necorespunzătoare.

În acest sens, au învederat faptul că organele de urmărire penală nu au verificat în niciun mod stadiul lucrărilor de construcţie şi calitatea acestora ori conformitatea lor cu proiectul tehnic pe baza căruia s-au obţinut fondurile europene. Doar prin verificarea acestor aspecte se poate clarifica corectitudinea ofertei întocmite şi asumate de inculpatul E. S.R.L.. De asemenea, dacă s-ar verifica modul în care s-au făcut plăţile parţiale de la finanţator la beneficiar şi subsecvent la subcontractanţi, s-ar putea stabili care a fost intenţia reală a părţilor în privinţa obţinerii şi utilizării fondurilor respective. Doar în acest mod s-ar putea verifica buna sau reaua-credinţă a inculpaţilor şi scopul real al ofertei şi al încheierii contractului.

Mai mult, în rechizitoriu nu se clarifică în niciun mod latura subiectivă a infracţiunii, în contextul în care o astfel de infracţiune se poate săvârşi doar cu intenţie, iar nu şi din culpă. Oferta depusă de E. S.R.L. implică o formularistică de câteva sute de file. Completarea eronată sau semnarea greşită a uneia dintre aceste file nu presupune în mod automat intenţia de a frauda, în lipsa altor elemente suplimentare sau probe.

Acuzaţia formulată împotriva lui D. şi S.C. E. S.R.L. este sprijinită pe argumentul central că societatea E. S.R.L. nu ar fi avut capacitatea tehnică să efectueze lucrările de construcţii, ci doar lucrările de instalaţii electrice. Această constatare a procurorului este în mod vădit contrară realităţii şi este consecinţa unei verificări superficiale a situaţiei concrete, juridice şi tehnice, în care se afla societatea E. S.R.L. în perioada de referinţă.

Astfel, potrivit certificatului constatator nr. x/22.01.2013 emis de ONRC -ORC Sălaj, în cadrul domeniului de activitate al societăţii E. S.R.L. sunt incluse următoarele activităţi, conform codificării CAEN:

- 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

- 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor

- 4212 Lucrări de construcţii a cailor ferate de suprafaţa şi subterane.

- 4213 Construcţia de poduri şi tuneluri

- 4221 Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide

- 4222 Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii

- 4291 Construcţii hidrotehnice

- 4299 Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti

- 4311 Lucrări de demolare a construcţiilor

- 4312 Lucrări de pregătire a terenului

- 4313 Lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii

- 4321 Lucrări de instalaţii electrice

- 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

- 4329 Alte lucrări de instalaţii pentru construcţii

- 4331 Lucrări de ipsoserie

- 4332 Lucrări de tâmplărie şi dulgherie

- 4333 Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor

- 4334 Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri

- 4339 Alte lucrări de finisare

- 4391 Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii

- 4399 Alte lucrări speciale de construcţii.

Într-adevăr, în cuprinsul certificatului constatator ORC - versiunea restrânsă - avută în vedere de către procuror nu apare decât obiectul principal de activitate al societăţii E. S.R.L. (instalaţiile electrice), împreună cu celelalte informaţii esenţiale despre societate (structură, sediu, stare, capital social, conducere etc), însă este inexplicabil de ce nu s-a utilizat un certificat constatator complet emis de ORC în privinţa S.C. E. S.R.L., (la fel cum s-a procedat pentru societăţile F. S.R.L. şi G.) pentru a verifica în mod temeinic situaţia acestei societăţi, în privinţa obiectului de activitate şi a celorlalte elemente relevante în prezenta cauză.

Cea mai clară dovadă a faptului că S.C. E. S.R.L. era capabilă în anul 2012 să îşi asume în mod exclusiv o lucrare de construcţii sunt cele 20 de lucrări de construcţii contractate şi finalizate de S.C. E. S.R.L. în perioada 2006 - 2011, respectiv anterior formulării ofertei către B. S.R.L.. În susţinerea acestei afirmaţii s-a depus la dosar un centralizator al lucrărilor de construcţii efectuate de S.C. E. S.R.L. în perioada 2006-2011, împreună cu contractele de lucrări şi cu procesele-verbale de recepţie a lucrărilor de construcţii.

Pe lângă acestea, S.C. E. S.R.L. a executat şi ulterior anului 2012 lucrări exclusiv de construcţii, astfel cum rezultă din toate materialele de prezentare a societăţii, care au fost depuse la dosarul cauzei şi care atestă recunoaşterea pe piaţa economică a societăţii E. S.R.L., pentru calitatea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, confirmată în cadrul unor proiecte mari de infrastructură din România. (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Autostrada x, Unitatea militară Deveselu; Fabrica Michelin din Zalău, Centrul istoric al Oraşului Bistriţa, GGG. - parc industrial Cluj-Napoca, Staţia de cale ferată Bistriţa, Primăria Zalău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, Staţii de carburanţi HHH. şi III., reabilitare şcoli şi licee din Cluj-Napoca şi Zalău, etc). Toate aceste lucrări sunt detaliate în memoriul de prezentare al societăţii E. S.R.L. şi în celelalte pliante şi documente specifice care au fost depuse la dosarul cauzei.

În condiţiile expuse mai sus, împrejurarea că S.C. E. S.R.L. a încheiat Contractul de lucrări nr. x/01.10.2013 cu W. S.A. pentru amenajarea centrului de afaceri "U." din Zalău nu reprezintă o dovadă a incapacităţii S.C. E. S.R.L. de a efectua lucrările de construcţii, ci reprezintă o decizie de oportunitate economică şi managerială din acel moment. în concret, S.C. E. S.R.L. avea în derulare 153 de contracte de lucrări în perioada 2012 - 2013, astfel că o colaborare cu W. S.A. era mult mai oportună, în condiţiile în care în perioada respectivă E. S.R.L. avea o colaborare activă cu W. S.A. la alte zece lucrări de construcţii şi instalaţii, aspect ce rezultă din centralizatorul de lucrări din perioada 2012-2013 al E. S.R.L., care a fost depus la dosarul cauzei.

Pentru a confirma întru totul că S.C. E. S.R.L. execută în mod curent lucrări de construcţii, în cadrul activităţii sale din ultimii 10 ani, a fost depus la dosar un tabel cu istoricul angajaţilor societăţii, în care se poate observa că din cei 186 de angajaţi pe care societatea E. S.R.L. i-a avut în ultimii 10 ani, o parte dintre aceştia au calificări specifice domeniului construcţiilor: fierar-betonist; operator la maşini-unelte; maistru lăcătuş mecanic; inginer; tehnician electromecanic, manipulant mărfuri; încărcător-descărcător; inginer mecanic, inginer maşini, tâmplar universal; curbător montator butoaie; zidar roşar-tencuitor; zugrav; dulgher; dulgher exclusiv restaurator. Doar lecturând lista angajaţilor societăţii se poate constata că au existat în general mai mulţi angajaţi din fiecare categorie, la care se adaugă mai mulţi muncitori necalificaţi, categorisiţi de legislaţia muncii drept manipulanţi, manipulanţi mărfuri, încărcători-descărcători, etc.

La dosar au fost depuse şi contractele de muncă relevante ale angajaţilor specializaţi în construcţii, precum şi Contractul cadru de colaborare nr. x/20.01.2011, încheiat pentru un termen de 10 ani cu inginerul constructor JJJ., din Zalău.

Chiar şi angajaţii S.C. E. S.R.L. care au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză (Gutman Mircea, T., R.) au confirmat că S.C. E. S.R.L. execută frecvent lucrări de construcţii, cum sunt: edificări de ziduri, fundaţii, socluri, reparaţii de ziduri, tencuieli şi altele asemenea, care se execută de regulă concomitent sau subsecvent lucrărilor de instalaţii electrice.

Inculpaţii au apreciat că dacă aceste aspecte ar fi fost lămurite în cursul urmăririi penale, nu s-ar mai fi ajuns la trimiterea în judecată a inculpatului D. şi a societăţii E. S.R.L., care de la înfiinţare (ianuarie 2001) şi până în prezent a avut o activitate legală, a fost implicată în sute de proiecte naţionale, a avut peste 100 de angajaţi şi a ajuns să genereze în perioada 2010 - 2016 o cifră de afacere anuală cuprinsă între 5.938.000 RON - 13.429.000 RON (mai mult decât considerabil pentru o întreprindere mică şi mijlocie), fără să fie implicată în vreun dosar penal şi fără să fie suspectată vreodată de activităţi ilicite. Au fost depuse în acest sens la dosar un centralizator al situaţiei financiare a societăţii E. S.R.L., din care rezultă o cifră de afaceri totală de peste 64.000.000 RON în perioada 2010 - 2016 şi o contribuţie totală la bugetul statului de aproape 14.000.000 RON în toată această perioadă.

Sub aspect juridic, în rechizitoriu se vorbeşte despre folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false inexacte sau incomplete de către S.C. E. S.R.L., iar în acest context procurorul susţine că informaţiile eronate prezentate de către S.C. E. S.R.L. cu ocazia înaintării ofertei de lucrări către B. S.R.L. se referă tocmai la incapacitatea tehnică obiectivă a E. S.R.L. de a executa ea însăşi, în mod exclusiv, lucrarea de construcţii - amenajarea centrului de afaceri "U." din Zalău.

Realitatea obiectivă contravine însă acestei constatări a procurorului, prin prisma tuturor elementelor prezentate şi dovedite în rândurile de mai sus. Mai relevantă însă este împrejurarea că E. S.R.L. nu şi-a asumat de una singură lucrarea menţionată mai sus, ci şi-a asumat-o în colaborare cu W. S.A., în urma unei înţelegeri prealabile cu această societate, astfel cum s-a detaliat în secţiunile anterioare din prezentele concluzii.

În concluzie, inculpaţii au susţinut că acuzaţia penală formulată de procuror se bazează pe o stare de fapt greşit reţinută în actul de sesizare şi interpretată în mod eronat, astfel că inculpaţii D. şi S.C. E. S.R.L. solicită pronunţarea unei hotărâri de achitare în privinţa acestora, în temeiul art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) şi în subsidiar lit. c) C. proc. pen.

Examinând actele şi lucrările dosarului şi având în vedere, potrivit art. 62 şi art. 287 alin. (2) C. proc. pen., întregul material probator administrat în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Conform declaraţiilor inculpatului C., acesta a achiziţionat în anul 2007 ca persoană fizică imobilul situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj (clădire aflată în patrimoniul cultural local), iar în anul 2008 a început demersurile pentru renovarea clădirii. În acest sens a discutat inclusiv cu inculpatul D., aşa cum rezultă din declaraţiile date de aceşti inculpaţi. În anul 2009 a fost publicată Axa prioritară 4.3 din Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, inculpatul luând la cunoştinţă că ar exista posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile de către persoane juridice pentru efectuarea unor activităţi de restaurare a clădirilor monument istoric. În acest context a luat decizia de a face demersuri pentru accesarea fondurilor europene în vederea renovării clădirii.

Astfel, la data de 13.04.2010, S.C. B. S.R.L. (prin asociat unic X.) dobândeşte prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea nr. 508/2010, imobilul situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj, de la vânzătorii C. şi soţia A. şi KKK. şi soţul LLL.

În data de 19 aprilie 2010, S.C. B. S.R.L. a depus proiectul şi cererea de finanţare pentru amenajarea Centrului de afaceri "U." în municipiul Zalău, jud. Sălaj la ADR Nord Vest, fiind înregistrat sub numărul x/19.04.2010 .

La data de 06.12.2010, S.C. B. S.R.L. a solicitat eliberarea autorizaţiei de construire, iar la data de 07.12.2010 a fost emisă Autorizaţia de construire nr. x/07.12.2010, prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru amenajarea Centrului de Afaceri "U." pe program operaţional regional 2007 - 2013, termenul de valabilitate a autorizaţiei fiind de 12 luni, interval de timp în care trebuie începute lucrările de execuţie autorizate.

La data de 22.11.2011, se prelungeşte valabilitatea Autorizaţiei de construire nr. x/2010 de la data de 07.12.2011 până la data de 07.12.2012, cu menţiunea că o nouă prelungire a valabilităţii nu este posibilă, solicitantul urmând să obţină o nouă autorizaţie de construire.

La data de 12.11.2012 a fost semnat Contractul nr. x de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest şi S.C. B. S.R.L., prin asociat X., având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AM POR, pentru implementarea Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj. Valoarea totală a Proiectului este de 3.880.667,48 RON, din care valoarea totală eligibilă este de 70% din aceasta, respectiv în sumă de 2.654.222 RON fără TVA (finanţare nerambursabilă şi contribuţia beneficiarului la valoarea eligibilă a proiectului), perioada de implementare fiind de 17 luni.

La data de 26.11.2012, S.C. B. S.R.L. solicită acordul ADR Nord-Vest pentru demararea execuţiei lucrărilor neeligibile cuprinse în contractul de finanţare, respectiv a lucrărilor de demolare şi desfaceri, despre care apreciază că se impune cu necesitate datorită riscului de expirare la data de 07.12.2012 a autorizaţiei de construire .

La data de 04.12.2012, ADR Nord-Vest notifică inculpata S.C. B. S.R.L. cu privire la exprimarea acordului pentru demararea lucrărilor de demolare şi desfaceri (lucrări neeligibile) anterior realizării achiziţiei pentru lucrările de construcţii prevăzute a fi realizate prin proiect.

La data de 04.12.2012, S.C. B. S.R.L. a adus la cunoştinţa Direcţiei Regionale în Construcţii Nord Vest începerea execuţiei lucrărilor la imobilul situat în Zalău, P-ţa I. Maniu nr. 10, jud. Sălaj, iar la data de 06.12.2012 a fost emis procesul-verbal de începere a lucrărilor pentru construcţia situată în jud. Sălaj.

În vederea atribuirii contractului de execuţie de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului "U.", inculpata S.C. B. S.R.L. trebuia să îndeplinească instrucţiunile prevăzute în anexa VI a contractului de finanţare, obligaţie stabilită în sarcina acesteia prin art. 7 alin. (25) al aceluiaşi contract de finanţare. Aceste prevederi stabileau condiţiile de aplicare a procedurii, principiile şi regulile care trebuie respectate pe parcursul întregului proces de achiziţie (atribuire a contractelor), precum şi etapele care trebuie parcurse .

Pentru aceasta, la data de 04.01.2013, a emis invitaţii de participare către S.C. V. S.R.L. (Invitaţia nr. 6/04.01.2013 - dosarul de urmărire penală), S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.A şi către inculpata S.C. E. S.R.L. (Invitaţia nr. 7/04.01.2013 - dosarul de urmărire penală), înscrisuri care au fost înregistrate la societăţile vizate în data de 04.01.2013, cu menţionarea adresei de la care poate fi obţinută documentaţia de atribuire.

Această documentaţie cuprinde fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini, împreună cu cele 8 formulare şi cu modelul de contract de lucrări .

SC V. S.R.L. a precizat la momentul primirii invitaţiei că nu intenţionează să participe la procedură .

SC F. S.R.L. a completat scrisoarea de înaintare a ofertei la data de 18.01.2013, fiind înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x la data de 25.01.2013, ora 08:40, aceasta fiind însoţită de înscrisurile menţionate în borderoul documentelor de calificare, de propunerea tehnică şi de oferta financiară .

SC G. S.A. a completat scrisoarea de înaintare a ofertei la data de 23.01.2013, fiind înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x la data de 25.01.2013, ora 08:45, aceasta fiind însoţită de înscrisurile menţionate în borderoul documentelor de calificare, de propunerea tehnică şi de oferta financiară .

SC E. S.R.L. a completat scrisoarea de înaintare a ofertei la data de 22.01.2013, fiind înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x la data de 25.01.2013, ora 08:30, aceasta fiind însoţită de înscrisurile menţionate în borderoul documentelor de calificare, de propunerea tehnică şi de oferta financiară .

Prin Decizia nr. 5/03.01.2013 a fost numită comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie a lucrărilor de construcţii, document semnat în numele inculpatei S.C. B. S.R.L. de inculpata A., în calitate de împuternicit al administratorului X., în care au fost desemnaţi martorii L. (preşedinte), H. şi Q. (membri). Aceştia au semnat la data de 25.01.2013 declaraţiile privind confidenţialitatea, imparţialitatea şi conflictul de interese .

Din procesul-verbal nr. x/25.01.2013 rezultă că a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor, iar la data de 30.01.2013 a avut loc şedinţa de evaluare a ofertelor - aspect care rezultă din procesul-verbal nr. x/30.01.2013 . La aceeaşi dată s-a încheiat şi Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013, câştigătoare fiind declarată inculpata S.C. E. S.R.L. cu o ofertă de 2.459.230 RON, acesta fiind aprobat din partea inculpatei S.C. B. S.R.L. de către inculpata A..

La data de 31.01.2013, inculpata S.C. B. S.R.L., prin inculpata A. în calitate de împuternicit al reprezentantului legal, a emis comunicări către cei trei ofertanţi cu privire la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie de lucrări .

La data de 06.02.2013, a fost încheiat de către inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. contractul nr. x privind execuţia de lucrări în cadrul Proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj. Contractul înregistrat sub nr. x/06.02.2013 a fost semnat din partea inculpatei S.C. B. S.R.L. de inculpata A., iar din partea inculpatei S.C. E. S.R.L. de inculpatul D.

La data de 12.02.2013, AM POR, ADR Nord-Vest a fost notificată de către S.C. B. S.R.L. prin inculpata A. în calitate de împuternicit al reprezentantului legal cu privire la faptul că urmează să solicite în luna martie 2013 pre-finanţarea cheltuielilor în cadrul contractului de finanţare.

La data de 25.02.2013, S.C. B. S.R.L. prin reprezentantul legal împuternicit A., a întocmit declaraţia pe propria răspundere potrivit căreia la procedura de atribuire a contractului de achiziţie având ca obiect achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul Proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." au fost respectate prevederile legale ale Ordinului nr. 1050/29.10.2012.

La data de 01.03.2013, inculpata S.C. B. S.R.L. a formulat o cerere de pre-finanţare solicitând suma de 650.284,39 RON (35% din valoarea totală eligibilă a finanţării nerambursabile), aceasta fiind înregistrată la OI ADR Nord Vest la data de 04.03.2013 sub nr. x, fiind însoţită de documentele menţionate în cadrului opisului, între care şi contractul de execuţie lucrări încheiat între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L.

La data de 25.03.2013, ADR Nord-Vest a solicitat clarificări cu privire la cererea de prefinanţare, inculpata S.C. B. S.R.L. înaintând la data de 05.04.2013 răspunsul la scrisoarea de solicitare clarificări .

Prin Avizul nr. x/12.04.2013, OI ADR Nord Vest a avizat cererea de prefinanţare formulată de inculpata S.C. B. S.R.L., pentru suma de 650.284,39 RON, reprezentând maxim 35% din valoarea totală eligibilă a finanţării nerambursabile de 1.867.955,40 RON, acest înscris fiind comunicat însă în mod greşit primarului oraşului Lipova şi OI ADR Vest.

La data de 01.08.2013, s-a încheiat între inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. Actul adiţional nr. x la Contractul nr. x/06.02.2013, acesta fiind semnat de inculpata A. şi inculpatul D. Prin acest act adiţional a fost modificat contractul în sensul că achizitorul va acorda executantului un avans de 524.193,55 RON plus TVA, iar restul până la finalizarea contractului, deşi, iniţial în contract se prevăzuse ca plata să se efectueze către executant în termen de 60 de zile de la data emiterii facturii.

La data de 05.08.2013, este comunicată către ADR Vest informarea potrivit căreia la data de 12.07.2013 a fost efectuată plata prefinanţării - tranşa I în sumă de 650.248,39 RON aferentă contractului de finanţare cod SMIS x pentru proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, jud. Sălaj .

La data de 12.08.2013, este încheiat contractul nr. x de prestări servicii între S.C. E. S.R.L. şi S.C. V. S.R.L., având ca obiect livrarea de nisip, sort balast, lucrări de construcţii (în special săpături) în valoare de 2.250.000 RON, inclusiv TVA .

La data de 16.08.2013, a fost încheiat procesul-verbal de predare-primire a amplasamentului de la S.C. B. S.R.L., în calitate de beneficiar, la executantul S.C. E. S.R.L.

În data de 23.08.2013, S.C. B. S.R.L. virează suma de 650.000 RON către S.C. E. S.R.L. prin Ordinul de plată nr. x/23.08.2013, această ultimă societate realizând imediat un virament bancar în sumă de 450.000 RON către S.C. V. S.R.L., contravaloare a Facturii nr. x/23.08.2013.

La data de 01.10.2013, inculpata S.C. E. S.R.L., în calitate de achizitor, a încheiat cu S.C. W. S.A., în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/01.10.2013, având ca obiect executarea/finalizarea în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj, preţul stabilit fiind de 1.400.000 RON plus TVA, executantul obligându-se să execute şi să finalizeze lucrările de construcţii în decurs de 7 luni de la data intrării în vigoare a contractului, adică de la semnarea lui .

Ulterior, la data de 28.04.2014, între cele două părţi s-a încheiat Actul adiţional nr. x la Contractul nr. x/01.10.2013, prin care s-a stabilit ca executantul să efectueze/finalizeze lucrările în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a contractului, respectiv de la semnarea acestuia.

SC B. S.R.L. a formulat de-a lungul timpului mai multe cereri de rambursare şi de plată, după cum urmează:

- la data de 29.11.2013, prima cerere de rambursare, cu perioada de referinţă 13.11.2012 - 29.11.2013;

- la data de 17.03.2014, a formulat Cererea nr. x de plată intermediară, cu perioada de referinţă 14.03.2014;

- la data de 16.04.2014, a formulat Cererea nr. x de rambursare, cu perioada de referinţă 14.03.2014 - 11.04.2014;

- la data de 30.04.2014, a formulat Cererea nr. x de rambursare, cu perioada de referinţă 23.08.2013 - 24.04.2014;

- la data de 31.07.2014, a formulat Cererea nr. x de rambursare, cu perioada de referinţă 20.05.2014 - 31.07.2014 .

Cererile de plată şi de rambursare au fost autorizate de către autorităţile competente, după cum urmează:

- la data de 19.02.2014 - Cererea de rambursare nr. x în valoare de 448.760,59 RON, plata fiind efectuată cu OP nr. x - suma de 123.893,82 RON reprezentând FEDR şi cu OP nr. x - suma de 33.172,38 RON reprezentând BS,

- la data de 04.04.2014 - Cererea de plată nr. x în valoare de 152.481,91 RON, plata fiind efectuată cu OP nr. x - suma de 42.097,21 RON reprezentând FEDR şi cu OP nr. x - suma de 11.271,46 RON reprezentând BS;

- la data de 04.07.2014 - Cererea de rambursare nr. x, în valoare de 207.037,60 RON, plata fiind efectuată cu OP- suma de 57.158,94 RON reprezentând FEDR şi cu OP - suma de 15.304,22 RON reprezentând BS;

- la data de 30.09.2014 - Cererea de rambursare nr. x, în valoare de 184.968,27 RON, plata fiind efectuată cu OP nr. x/12.09.2014 - suma de 51.066,04 RON reprezentând FEDR şi cu OP nr. x/12.09.2014 - suma de 13.672,85 RON reprezentând BS, inculpata S.C. B. S.R.L. încasând în total de la Autoritatea contractantă suma de 997.921,31 RON, reprezentând prefinanţarea acordată (650.284,39 RON) şi plăţile ulterioare (347.636,92 RON).

La data de 06.12.2016, AM POR, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a propus rezilierea Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cod SMIS x încheiat cu beneficiarul S.C. B. S.R.L., ca urmare a nefinalizării activităţilor proiectului până la data de 01.11.2016, ca urmare a problemelor financiare întâmpinate de către beneficiar în susţinerea proiectului, acesta fiind reziliat prin Decizia nr. 1/8.03.2017 .

Acuzaţiile formulate prin cererea de sesizare a instanţei privesc neregulile constatate cu ocazia derulării procedurii de achiziţie de lucrări pentru proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj.

Corespunde adevărului afirmaţia inculpatei A. potrivit căreia derularea unui proiect cu fonduri europene este deosebit de solicitantă/presantă datorită reglementării în detaliu a fiecărei etape şi a termenelor stricte, toate fiind prevăzute în Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012.

Astfel, potrivit art. 7 lit. A), alin. (24) din Contract "Beneficiarul este obligat să respecte prevederile cuprinse în Anexa IV- Cererea de finanţare, referitoare la asigurarea conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi naţionale, privind achiziţiile publice, ajutorul de stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea".

În art. 7 lit. A), alin. (25) din Contract se prevede că, "în scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuţie de lucrări necesare pentru implementarea Proiectului care face obiectul prezentului Contract, Beneficiarul, în calitate de Autoritate Contractantă, are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei naţionale. În cazul în care pentru atribuirea contractelor de servicii, furnizare, execuţie de lucrări necesare pentru implementarea proiectului nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006, Beneficiarul, în calitate de Autoritate Contractantă, are obligaţia de a respecta prevederile Anexei VI - Instrucţiuni privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii a prezentului contract".

În Anexă este definită şi prezentată procedura de achiziţie şi explicate etapele ce trebuie parcurse în vederea atribuirii contractelor de lucrări/furnizare/servicii, respectivele instrucţiuni fiind obligatorii pentru beneficiarii proiectelor depuse spre cofinanţare în cadrul POR, operatori economici, atunci când aceştia atribuie, în cadrul operaţiunilor finanţate prin domeniul de intervenţie menţionat, contracte de servicii, de furnizare sau de lucrări care se încadrează în următoarele situaţii:

"Contractul de lucrări este cofinanţat în proporţie de mai puţin de 50% prin POR şi valoarea estimată a contractului este mai mare decât echivalentul în RON a 15.000 euro".

Din documentaţia aferentă încheierii şi derulării Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 privind amenajarea Centrului de afaceri "U." din municipiul Zalău, jud. Sălaj, rezultă că, aparent/formal, a fost respectată procedura de achiziţie în ceea ce priveşte etapele şi termenele, aşa cum au fost acestea stipulate în Anexa VI la contract.

Cu toate acestea, probele administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în fondul cauzei conduc la concluzia că ofertele depuse de S.C. F. S.R.L. şi de S.C. G. S.A. nu au fost întocmite de către aceste societăţi, la fel şi oferta financiară depusă de S.C. E. S.R.L., dar şi că evaluarea acestor oferte şi modalitatea de stabilire a celei câştigătoare a fost doar una formală.

Ofertele S.C. F. S.R.L. şi S.C. G.

Declaraţiile martorei I. (administrator la S.C. F. SRL) potrivit căreia nu ea a fost persoana care a întocmit oferta de preţ pentru amenajarea centrului de afaceri, că martora H. i-a adus actele la semnat, spunând că este oferta de preţ pentru reamenajarea centrului de librării şi că este o formalitate, că despre ofertă cunoşteau atât inculpata A. (despre care ştia că i-a trimis-o), cât şi inculpatul C. (care i-a confirmat că trebuie să o semneze) se coroborează cu celelalte probe aflate la dosar, aşa cum vor fi analizate în continuare.

Declaraţiile martorului J. din cursul urmăririi penale ilustrează cel mai elocvent modul de derulare a discuţiilor privind procedura de achiziţie, respectiv acesta susţine că a fost contactat de inculpata A. în legătură cu intenţia inculpatei S.C. B. S.R.L. de accesare a unor fonduri europene pentru realizarea unui proiect. Inculpata i-a comunicat că are nevoie de acceptul S.C. G. S.A. de a depune o ofertă de participare la o procedură de atribuire a contractului de achiziţie, iar el trebuia doar să fie de acord şi să o semneze, fapt care s-a şi întâmplat, S.C. G. S.A. participând doar formal la această procedură. Martorul a completat declaraţiile în faza de judecată în sensul că a convenit cu inculpata A. ca oferta să fie făcută de colaboratori ai acesteia, că societatea nu era interesată să contracteze lucrările respective, că a primit oferta de la A. şi a restituit-o acesteia după ce a semnat-o şi ştampilat-o.

Din declaraţia inculpatei A. dată în faza de urmărire penală rezultă că aceasta cunoştea că S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. au participat doar formal la procedura de achiziţie de lucrări, inculpata S.C. B. S.R.L. fiind cea care a întocmit în fapt ofertele, iar preţul fiind stabilit de A. În faza de judecată inculpata îşi nuanţează poziţia procesuală, afirmând că nu avea cunoştinţă despre S.C. F. S.R.L. ŞI S.C. G. S.A. dacă erau ofertanţi reali, dar recunoaşte că a greşit atunci când a grăbit procedura şi nu a respectat termenul pentru relansarea cererilor de oferte - admiţând indirect că au fost încălcate prevederile contractului de finanţare în ceea ce priveşte procedura achiziţiei de lucrări.

Inculpatul C. a precizat în cursul urmăririi penale că ofertele depuse de S.C. F. S.R.L. ŞI S.C. G. S.A. au fost întocmite probabil de colaboratori ai inculpatei S.C. B. S.R.L. şi de persoane din afară, că inculpata A. s-a sfătuit cu acesta în legătură cu alegerea celor două societăţi comerciale ca posibili ofertanţi, pentru ca în faza de judecată să revină şi să susţină că ştie că au fost trei ofertanţi reali şi că nu cunoaşte dacă S.C. F. S.R.L. ar fi putut realiza implementarea proiectului.

Martora H. arată că la întocmirea celor trei oferte a lucrat martora K., angajată la momentul respectiv la S.C. Z. S.R.L.

Probele testimoniale sunt susţinute de cele materiale în sensul că ofertele întocmite de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. sunt aproape identice ca modalitate de tehno-redactare, ca spaţiere, ca aranjare în pagină, din punct de vedere al fonturilor folosite, se menţionează acelaşi curs leu-euro valabil în data de 18.01.2013, deşi data întocmirii lor apare ca fiind diferită (18.01.2013 - S.C. F. S.R.L. şi 23.01.2013 - S.C. G.), existenţa aceloraşi greşeli de tehno-redactare (ex. dosarul de urmărire penală - "Proiectant S.C. MMM. SRL" în loc de S.C. NNN. S.R.L., dosarul de urmărire penală - "Instalaţii termice şi ventilări", dosarul de urmărire penală - lipsa tabelului, etc.), etc. Nu poate fi omis faptul că documentele au fost completate în format electronic, ceea ce indică faptul că persoana care a întocmit ofertele deţinea programul de devizare, dar mai ales specificaţiile tehnice în format electronic (aşa cum rezultă din declaraţiile martorei K.) - totul în condiţiile în documentaţia de atribuire întocmită în cadrul procedurii de achiziţie conţinea doar fişa de achiziţie şi caietul de sarcini .

Din toate aceste probe rezultă că ofertele nu au fost realizate de S.C. F. S.R.L., nici de S.C. G. S.A., nefiind deci reale, prin depunerea lor inculpaţii A., C. şi S.C. B. S.R.L. urmărind să îndeplinească doar formal condiţiile pentru atribuirea contractului de lucrări, respectiv asigurarea participării a trei ofertanţi.

Faptul că inculpatul C. avea cunoştinţă despre demersurile efectuate de inculpata A. pentru realizarea şi depunerea ofertelor şi că a sprijinit-o pe tot parcursul acestor demersuri rezultă din probele anterior menţionate. Chiar el recunoaşte că participa la luarea deciziilor care priveau patrimoniul familial, aspect care se coroborează şi cu declaraţiile martorelor I. şi H. care au precizat că, de-a lungul timpului, au fost înfiinţate mai multe firme (SC B. S.R.L., S.C. GG. S.R.L., S.C. V. S.R.L., S.C. II. S.R.L., S.C. FF. S.R.L., S.C. HH. SRL) care aparţin inculpaţilor A. şi C. sau la care aceştia exercită în fapt conducerea, administratori fiind persoane apropiate lor (SC V. S.R.L., S.C. Z. SRL).

Aceste afirmaţii se coroborează cu cele oferite de martora K. potrivit cărora a lucrat anterior la mai multe firme patronate de familia PPP. (Z. S.R.L. şi S.C. V. SRL), iar din precizările martorei I. rezultă că a primit banii pentru înfiinţarea S.C. F. S.R.L. de la inculpatul C. (acesta având un ascendent asupra martorei raportat la faptul că fusese anterior angajată la biroul lui notarial), iar ştampila acestei societăţi se afla, în fapt, la sediul S.C. V. S.R.L.. Legăturile inculpatului C. cu S.C. V. S.R.L. rezultă şi din informaţiile oferite de inculpatul D. care a precizat că această firmă i-a cerut o ofertă pe partea de instalaţii electrice pentru imobilul care face obiectul prezentului dosar penal, imobil despre care ştia că a fost cumpărat de inculpatul C. pentru familie, acesta din urmă exprimându-şi preocuparea pentru reabilitarea lui, dar şi din declaraţia martorului Q., dată în faza de urmărire penală, potrivit căreia el a intenţionat "să facă un bine pentru firma V.", gândindu-se că inculpatul C. îi va oferi consultanţă juridică familiei martorului pentru recuperarea unei suprafeţe de teren împădurită, situată în comuna Creaca.

Toate aceste informaţii se coroborează cu cele care rezultă din Sentinţa penală nr. 79/2015 a Tribunalului Sălaj, definitivă prin neapelare, prin care au fost admise acordurile de recunoaştere a vinovăţiei încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj cu H., AA., I., S.C. F. S.R.L. şi S.C. BB. S.R.L., toate indicând un interes aparte pentru accesarea fondurilor europene, dar şi cunoaşterea în detaliu a derulării procedurii de achiziţie de lucrări prin cereri de oferte.

Oferta inculpatei S.C. E. S.R.L. a fost întocmită în parte de martora K., respectiv oferta financiară pe partea de construcţii, pe care a realizat-o în baza listelor de cantităţi furnizate de proiectant, care i-au fost puse la dispoziţie de inculpatul C., preţul fiind stabilit tot de către acesta. S.C. E. S.R.L. a întocmit doar oferta pe partea electrică şi cea privind branşamentele, care reprezenta aproximativ 10% din oferta financiară pentru întregul proiect, ofertă care a fost adusă martorei pe suport de hârtie pentru a fi ataşată celei întocmite de ea.

Declaraţiile martorei K. se coroborează cu cele ale inculpaţilor C., A. şi D., care recunosc că au existat discuţii cu privire la reabilitarea imobilului încă înainte ca acesta să treacă în patrimoniul S.C. B. S.R.L. (pe partea de instalaţii electrice), iar în discuţiile ulterioare pentru o posibilă ofertă pentru realizarea proiectului de reabilitare s-a urmărit alinierea preţului pentru a se încadra în buget. Martorul S., angajat în cadrul departamentului de ofertare al S.C. E. S.R.L., confirmă faptul că a oferit informaţii unei persoane pe nume K., în legătură cu unele aspecte tehnice, care au fost lămurite.

Modalitatea de stabilire a preţului pentru contractul de lucrări, prezentată şi asumată de inculpaţii C. şi D., este specifică negocierii directe dintre două firme private, contravenind flagrant dispoziţiilor prevăzute în anexa VI a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012.

Inculpatul D. a precizat că oferta financiară pe partea de construcţii i-a fost pusă la dispoziţie de către inculpatul C., iar S.C. E. S.R.L. a întocmit oferta pe partea de instalaţii electrice. Fictivitatea ofertei rezultă şi din asigurările date de către inculpatul C. că va suporta eventualele diferenţe de preţ ale materialelor, dacă acestea nu se vor încadra în preţurile înaintate. Declaraţiile acestuia sunt susţinute şi de afirmaţiile martorului R. în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a preţului - prin negociere directă şi îndelungată.

Din modul de întocmire a ofertelor rezultă că aceeaşi persoană a întocmit ofertele atât pentru S.C. E. S.R.L., cât şi pentru S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A., raportat la existenţa unor greşeli identifice de tehnoredactare (ex. în cadrul Formularului nr. 2 - Formular de ofertă, pe numele S.C. E. S.R.L. şi S.C. G. S.A. la ultimul alineat în loc de "Subsemnatul D./J." s-a consemnat "Subsemnata D./J." pe documentul intitulat "Propunere tehnică - Declaraţie privind garanţia acordată lucrărilor" de la oferta întocmită pe numele S.C. G. S.A. şi S.C. E. S.R.L. apare menţionat numărul 6 - care este cel atribuit invitaţiei de participare emisă pentru S.C. V. S.R.L., dar şi acelaşi semn grafic "..." la finalul anului 2013 vol. III), la modalitatea greşită de calcul a celor 90 de zile a perioadei minime de valabilitate a ofertelor inserată pe fiecare dintre cele trei înscrisuri emise de ofertanţi - Formularul F2 - Formular de ofertă (05.05.2013 în loc de 24.04.2013), la folosirea aceluiaşi tip de caractere şi la spaţierea identică a acestora în cadrul celor trei scrisori de înaintare a ofertelor etc.

Faptul că oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. a fost întocmită numai în parte de către această inculpată rezultă şi din modul de tehnoredactare a documentaţiei şi din tipul programelor utilizate pentru întocmirea ei. Astfel, oferta tehnică pe partea electrică este tehnoredactată pe un program diferit de cel utilizat pentru întocmirea ofertei pe partea de construcţii (ex. Formularul F3 - lista cu cantităţi de lucrări - Deviz ofertă CAFZ11- instalaţii electrice, Deviz ofertă instalaţii sanitare - Formularul C5).

Un alt element care face dovada întocmirii de alte persoane din afara inculpatei S.C. E. S.R.L. a ofertei tehnice pe partea de construcţii este cel referitor la modul de redactare a datelor de final referitoare la ofertant. Astfel, în cazul ofertei tehnice pe partea electrică la finalul documentelor sunt menţionate următoarele date:

"Proiectant", "Devizer", "Contractant (Ofertant)". În cazul documentelor pe partea de construcţii sunt menţionate următoarele date:

"Beneficiar", "Ofertant", care apar şi în cadrul ofertelor depuse de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A..

În plus, la oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. există o documentaţie intitulată "Propunere tehnică - Detalii realizare investiţie", în care sunt detaliate aspecte legate de amplasamentul construcţiei, topografia, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea, arhitectura, lucrări de reabilitare şi restaurare, riscurile cauzate de zgomot şi vibraţii, riscurile de expunere la agenţi chimici şi biologici, etc. care nu a fost întocmită de inculpata S.C. E. S.R.L., nici de S.C. W. S.A. - aşa cum rezultă din declaraţiile martorei P., ea fiind obţinută de inculpata S.C. B. S.R.L. în urma realizării expertizelor tehnice.

Având în vedere cele anterior menţionate, instanţa de fond a apreciat că declaraţiile date în faza de judecată de inculpatul D. şi de martorul O. potrivit cărora oferta financiară pe partea de construcţii care a stat la baza încheierii Contractului nr. x/06.02.2013 dintre S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. ar fi fost întocmită de un reprezentant al S.C. W. S.A. nu corespund adevărului. Este adevărat că S.C. W. S.A. a întocmit o ofertă pe partea de construcţii - fapt care reiese din declaraţiile martorilor O. şi P. - însă aceasta a stat la baza Contractului de lucrări nr. x/01.10.2013, încheiat între S.C. W. S.A. cu S.C. E. S.R.L., având ca obiect executarea/finalizarea în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj, ea fiind diferită ca valoare şi ca modalitate de tehnoredactare faţă de cea depusă de S.C. E. S.R.L. în cadrul licitaţiei de oferte. Chiar martora P. precizează că a întocmit exclusiv o ofertă financiară, care cuprindea partea de devize şi centralizatoarele, nu cuprindea aspecte referitoare la garanţie, grafice de execuţie a lucrărilor şi pe care a realizat-o în vara anului 2013.

Din declaraţiile martorei K. rezultă că reprezentanţii S.C. W. S.A. îi aduceau cantitatea de lucrări executată pe partea de construcţii, situaţii pe care le introducea în program pe categorii de lucrări şi cantitate, în capitolul de decontare şi împreună cu ei mergea pe şantier pentru a verifica lucrările efectuate şi conformitatea acestora cu proiectul tehnic, procedură care nu ar fi fost necesară dacă S.C. W. S.A. ar fi întocmit ea însăşi oferta financiară, caz în care informaţiile din programul acestora de devizare ar fi fost transferate în mod automat în programul lor de decontare - aşa cum s-a întâmplat în cazul decontărilor pe partea electrică.

Cu privire la alegaţiile inculpatului D., potrivit cărora nu ştia că proiectul este finanţat din fonduri europene, instanţa a apreciat că nu corespund realităţii având în vedere relaţia apropiată pe care acesta o avea cu inculpatul C., faptul că ştia istoricul imobilului încă de la intrarea acestuia în patrimoniul familiei PPP., inclusiv eforturile inculpaţilor de reabilitare, dar mai ales că a luat la cunoştinţă despre modalitatea de finanţare a proiectului din documentaţia pusă la dispoziţie de inculpata S.C. B. S.R.L. la momentul înaintării invitaţiei de participare, din declaraţiile şi celelalte documente semnate de inculpat.

Astfel, în fişa de date de achiziţii la Secţiunea II - Obiectul contractului, pct. II. 1.1. - Denumirea contractului se menţionează următoarele:

"Execuţia de lucrări de construcţii în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, judeţul Sălaj, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

În caietul de sarcini pentru achiziţia de lucrări de construcţii în cadrul proiectului, la punctul 3 FINANŢARE se precizează explicit sursa de finanţare, respectiv:

"Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

Inculpatul D. a completat şi semnat "Declaraţia privind neîncadrarea în situaţiile de conflict de interese prevăzute la art. 14 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 66/2011", în care menţionează că nu se află "în situaţiile prevăzute de O.U.G. nr. 66 din 29.06.2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, art. 14 la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie de lucrări de construcţie în cadrul proiectului Amenajarea Centrului de Afaceri "U." lansată de S.C. B. SRL". De asemenea, a completat şi semnat declaraţia privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute de art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006 .

În Declaraţia privind însuşirea cerinţelor tehnice cuprinse în documentaţia de atribuire, Declaraţia privind garanţia acordată lucrărilor şi în Declaraţia privind respectarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, documente semnate de inculpatul D., se face referire la faptul că proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul major de intervenţie 4.1. "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" .

Şi procedura de evaluare a ofertelor a fost una formală, strict pentru a îndeplini condiţiile prevăzute în anexa VI la Contractul de finanţare, toate actele şi procedurile nefiind realizate în realitate, deşi au fost consemnate ca îndeplinite.

Astfel, din declaraţiile martorilor H., L. şi Q. rezultă că numirea şi activitatea membrilor comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie de lucrări a fost una "fictivă, trecută în acte deoarece era necesară îndeplinirea unor condiţii de formă", toată documentaţia fiind întocmită la S.C. V. S.R.L. sau la S.C. Z. S.R.L., iar ulterior prezentată persoanelor menţionate în acte pentru a fi semnată. Din aceleaşi declaraţii rezultă că nu a avut loc niciodată vreo şedinţă a comisiei de evaluare, documentele fiind semnate pe rând de membri. Justificarea potrivit căreia nu era nevoie de o astfel de întrunire deoarece criteriul folosit pentru desemnarea câştigătorului era cel mai mic preţ nu înlătură caracterul fals al informaţiilor inserate în documentaţia întocmită în acest sens.

Raportat la cele anterior menţionate, instanţa de fond a apreciat că a fost fraudată procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010 intitulat Amenajarea centrului de afaceri "U." în municipiul Zalău, jud. Sălaj, nici însuşirea ofertelor la nivel declarativ - aşa cum s-a invocat în faza de judecată de administratorii societăţilor comerciale F. S.R.L., G. S.A. şi E. S.R.L. - neputând conferi un caracter real acestora.

Afirmaţiile inculpaţilor D. şi S.C. E. S.R.L. potrivit cărora nu au avut vreo legătură cu demersurile realizate de S.C. B. S.R.L. pentru aprobarea Contractului de finanţare, au avut capacitatea de a executa lucrările descrise în ofertă, au realizat o simplă propunere tehnică şi financiară pentru efectuarea unei lucrări complexe, nu au avut cunoştinţă de existenţa altor ofertanţi, nu a existat nicio altă societate interesată de ofertarea acestei lucrări şi care să fi fost exclusă prin selectarea ofertei depusă de S.C. E. S.R.L., ofertă care a fost corect formulată/redactată sub aspect tehnic şi sub aspectul respectării proiectului de lucrări, conturează doar împrejurările în care a avut loc săvârşirea faptelor, neinfluenţând cu nimic acuzaţia formulată şi neputând înlătura caracterul penal al conduitei adoptate de inculpaţi.

Raportat la acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor, respectiv cele de fraudare a procedurii de achiziţie a contractului de executare de lucrări prin obţinerea şi folosirea unor oferte nereale, instanţa de fond a apreciat că acestea sunt pe deplin dovedite prin probele anterior analizate, chiar dacă inculpaţii au înţeles să-şi nuanţeze declaraţiile din faza de judecată, toţi admiţând - indirect - că au existat nereguli cu privire la procedura anterior menţionată. Diferenţele dintre declaraţiile martorilor date în faza de urmărire penală şi cele din faza de judecată sunt nesemnificative, explicabile prin trecerea timpului, aceştia precizând că au declarat în faţa organelor de urmărire penală tot ce au ştiut şi conform adevărului, declaraţii pe care şi le-au menţinut în totalitate.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reproşat inculpaţilor fraudarea licitaţiei pentru încheierea contractului de achiziţie, nu incapacitatea tehnică de a realiza aceste lucrări complexe (lipsa sau insuficienţa dotării logistice, a resurselor umane ori materiale), aspect care nu va fi analizat în prezenta cauză. Instanţa nu poate, însă, să nu remarce relaţiile de rudenie sau de afinitate dintre membrii conducerii S.C. E. S.R.L. cu persoanele responsabile în procedura de atribuire a contractelor depuse la dosar pentru a susţine ideea de experienţă a societăţii inculpate în activitatea de construcţii, situaţie în care aceste înscrisuri vor fi privite cu o anumită rezervă. Având în vedere interesele complexe ale unor martori (ex. L. - firma la care aceasta era angajată în calitate de consultant - S.C. KK. S.R.L. - oferind servicii de specialitate şi pentru activităţile de accesare a fondurilor europene care au făcut obiectul dosarului penal în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 79/2015 a Tribunalului Sălaj, O. - director în cadrul S.C. W. S.A. ca partener al inculpatei S.C. E. S.R.L., R. - rudă cu reprezentantul legal al S.C. E. S.R.L., asociat şi administrator al inculpatei etc.) de a prezenta situaţia nuanţat, instanţa a arătat că va lua în considerare declaraţiile acestora numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

În continuare, instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000 care incriminează "Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei".

A arătat că sunt nefondate atât apărarea inculpaţilor A., C. şi S.C. B. S.R.L., potrivit căreia nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000, deoarece inducerea în eroare a autorităţii contractante se exercită doar la momentul încheierii contractului de finanţare prin folosirea unor documente false, care creează aparenţa îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate a proiectului sau la momentul decontărilor cheltuielilor în baza situaţiilor de lucrări, cât şi cea a inculpaţilor D. şi S.C. E. S.R.L., potrivit căreia fondurile europene erau deja obţinute de S.C. B. S.R.L. înainte de procedura de achiziţie a contractului de execuţie de lucrări - situaţie în care acţiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii anterior menţionate şi nu au avut ca rezultat obţinerea în mod ilegal de fonduri europene.

Acelaşi caracter au şi susţinerile acestora potrivit cărora - din perspectiva autorităţii contractante - nu are vreo relevanţă identitatea executantului, nici desemnarea acestui executant nu este susceptibilă să cauzeze vreo pagubă bugetului unional sau vreo consecinţă în ceea ce priveşte transferul efectiv al fondurilor din bugetul UE în patrimoniul S.C. B. S.R.L., deoarece banii nu sunt în mod efectiv încasaţi ca urmare a încheierii contractului de achiziţii de lucrări, ci sumele sunt încasate strict ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări - aspect care rezultă în mod clar din înscrisul depus de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene la dosarul de urmărire penală - "(…) toate sumele achitate de MDRAPFE în baza Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 au fost plătite în vederea decontării lucrărilor de construcţii aferente Contractului de lucrări nr. x/06.02.2013 încheiat între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., sens în care, raportat la verificările efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, rezultă că aceste sume sunt neeligibile".

În acest sens, prevederile art. 6 alin. (3) lit. b) din Contractul de finanţare sunt clare în a condiţiona acordarea prefinanţării de existenţa unuia sau a mai multor contracte de furnizare de execuţie de lucrări încheiate între beneficiar şi unul sau mai mulţi operatori economici a căror valoare cumulată să fie de minimum 5% din valoarea eligibilă a proiectului, iar cele ale art. 7 lit. A) alin. (24) în a obliga beneficiarul să respecte prevederile cuprinse în Anexa IV referitoare la asigurarea conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi naţionale privind achiziţiile publice, ajutorul de stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea.

În plus, din declaraţiile martorilor M., L. şi QQ. rezultă că semnarea contractului de finanţare înseamnă doar că proiectul este eligibil (are vocaţie) pentru finanţare, ceea ce nu echivalează cu acordarea finanţării. Acordarea finanţării se face în urma aprobării cererilor de finanţare depuse de beneficiari, însoţite de documentele justificative prin care se justifică cheltuielile făcute în implementarea proiectului.

Este adevărat că după semnarea contractului de finanţare urmează perioada de implementare a proiectului, în funcţie de graficul de activităţi pe care beneficiarul l-a depus odată cu cererea de finanţare, dar şi că procedura prin care se desemnează executantul lucrărilor are loc în etapa de implementare a proiectului.

Ceea ce este deosebit de important este faptul că cererea de pre-finanţare depusă de inculpata S.C. B. S.R.L. la ADR Nord-Vest la data de 01.03.2013, prin care a solicitat suma de 650.284,39 RON (35% din valoarea totală eligibilă a finanţării nerambursabile) a avut la bază, ca document justificativ, tocmai Contractul de execuţie lucrări nr. x/06.02.2013 încheiat între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., contract atribuit în urma fraudării Procedurii de achiziţie nr. x aşa cum s-a arătat anterior.

Drept consecinţă, virarea la data de 12.07.2013 a sumei de 650.284,39 RON, cu titlu de prefinanţare - tranşa I aferentă contractului de finanţare cod SMIS x pentru proiectul Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, jud. Sălaj, în contul inculpatei S.C. B. S.R.L., precum şi plăţile ulterioare în sumă de 347.636,92 RON din datele de 19.02. 2014, de 04.04.2014, de 04.07.2014 şi de 30.09.2014 reprezintă tocmai rezultatul demersurilor efectuate de inculpaţii A., C., S.C. B. S.R.L., D. şi S.C. E. S.R.L. de a folosi documente false, care creează aparenţa îndeplinirii condiţiilor prevăzute în anexa VI a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 pentru atribuirea contractului de lucrări încheiat la data de 06.02.2013 între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L.

Justificarea inculpaţilor A., C. şi S.C. B. S.R.L., potrivit căreia au urmărit doar reabilitarea imobilului aflat într-o stare avansată de degradare (toate fondurile fiind utilizate în acest scop) - situaţie în care acţiunile acestora de încălcare a dispoziţiilor din anexa VI la contractul de finanţare nu ar fi caracterizate prin rea-credinţă -, în primul rând nu corespunde adevărului raportat la circuitul bancar al banilor aşa cum a fost reţinut şi descris anterior (către S.C. V. SRL), dar mai ales nu influenţează latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, aşa cum este ea descrisă prin actul de sesizare (interesul pentru reabilitarea clădirii reprezintă motivul pentru care S.C. B. S.R.L. a încheiat Contractul de finanţare, iar scopul adoptării de către inculpaţi a conduitei infracţionale a fost cel de încadrare cu orice preţ în termenele şi condiţiile prevăzute de anexa VI la Contractul de finanţare pentru a obţine prefinanţarea şi rambursările ulterioare). Corespunde adevărului că prin această modalitate de desemnare a inculpatei S.C. E. S.R.L. s-ar fi putut aduce atingere principiului liberei concurenţe, însă aceasta nu exclude cea mai importantă dintre urmările conduitei infracţionale, respectiv cea a fraudării fondurilor europene.

Este adevărat că în dispoziţiile Ordinului nr. 1050/2012 este reglementat un set de principii aplicabile acestei proceduri de atribuire a contractelor de lucrări, însă nu se poate susţine că prin conduita adoptată de către inculpaţi s-a adus atingere doar intereselor altor operatori economici care ar fi fost interesaţi să oferteze, încălcându-se doar principiul transparenţei, tratamentului egal şi al nediscriminării şi că nu există o vătămare din punct de vedere al liberei concurenţe raportat la faptul că în termenul legal nu s-au depus alte oferte. Instanţa a reţinut că, prin modul de acţiune al inculpaţilor s-a adus, în primul rând, atingere relaţiilor sociale privind interesele financiare ale Comunităţilor Europene, reflectate în corectitudinea utilizării conform destinaţiei iniţiale a fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 181 din Legea nr. 78/2000.

În acest sens sunt elocvente şi aplicabile în prezenta cauză dispoziţiile Normei metodologice din 31.08.2011 la O.U.G. nr. 66/2011, care enumeră sistemele şi indicatorii de fraudă, între acestea regăsindu-se la pct. 3.3 practicile de cooperare secretă care includ depunerea de oferte de curtoazie şi la pct. 3.6. divulgarea datelor referitoare la licitaţii care permit să se formuleze o propunere tehnică sau financiară.

Este adevărat că Ordinul nr. 1050/2012 prevede în art. 17 că "Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia", dar şi că reglementează cadrul aplicării corecţiilor financiare - măsuri administrative care constau în excluderea de la finanţarea din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă, la fel şi dispoziţiile art. 7 alin. (25) din Contractul de finanţare, însă aplicarea măsurilor administrative de către organele competente şi a prevederilor contractuale este subsidiară aplicării dispoziţiilor privind sesizarea DLAF şi a organelor de urmărire penală (art. 8 din Ordinul nr. 1050/2012 şi art. 7 din Norma de aplicare din 31.08.2011).

Teoria avansată de inculpaţi cu privire la caracterul acceptabil sau admisibil al ofertelor nu poate fi luată în considerare în condiţiile în care aceste oferte nu au avut un caracter real, fiind fictive încă din momentul realizării lor, nici concluzia la care aceştia au ajuns - potrivit căreia ADR Nord-Vest, prin aprobarea prefinanţării au constatat conformitatea procedurii de achiziţie cu cea prevăzută în Contractul de finanţare şi, implicit, eligibilitatea acestor cheltuieli -, totul în condiţiile în care din declaraţia martorului QQ. rezultă că ADR verifică doar dacă a fost îndeplinită procedura, nu corespondenţa cu realitatea. Acest aspect a fost cunoscut de către inculpaţi şi speculat în prezenta cauză.

Neîndeplinirea condiţiilor privind modalitatea de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor de construcţie către S.C. E. S.R.L. ar fi atras aplicarea dispoziţiilor pct. 5 din Anexa VI la Contractul de finanţare, respectiv "reluarea procedurii de achiziţie în aceleaşi condiţii", însă acest lucru ar fi condus la prelungirea în timp a procedurilor şi la nerespectarea termenelor reglementate şi asumate de inculpata S.C. B. S.R.L. prin contractul de finanţare - aspect pe care inculpaţii au urmărit să îl evite. Prin invocarea gradului avansat de degradare a imobilului ca justificare a acţiunilor ilicite realizate de inculpaţi se urmăreşte doar să se evite tragerea lor la răspundere şi să se minimalizeze responsabilitatea acestora, totul în condiţiile în care respectivul imobil a fost dobândit de inculpaţii C. şi A. în cursul anului 2008, tocmai aceştia alegând să temporizeze reabilitarea pentru a evita finanţarea ei doar din fonduri proprii.

Reaua-credinţă reglementată în dispoziţiile art. 181 din Legea nr. 78/2000 se raportează la modul în care inculpaţii au înţeles să acţioneze în vederea obţinerii fondurilor europene, nu la modalitatea în care aceştia au înţeles să folosească aceste sume (pentru reabilitarea imobilului).

Urmarea imediată constă în obţinerea ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Având în vedere faptul că legea română nu impune ca urmare a infracţiunii prejudicierea bugetului comunitar, ci obţinerea ilegală de fonduri, rezultă că urmarea imediată a infracţiunii se produce dacă s-au obţinut fondurile fără respectarea dispoziţiilor legale, fiind indiferent dacă aceste fonduri au fost utilizate conform destinaţiei pentru care au fost obţinute, iar proiectul este parţial realizat sau chiar dus până la capăt în parametrii prevăzuţi în contract.

Faptul că fondurile obţinute de S.C. B. S.R.L. au fost utilizate pentru reabilitarea imobilului, chiar dacă stadiul de implementare al proiectului a fost de 63 %, iar progresul fizic al lucrărilor de construcţii a fost de 40%, acestea fiind sistate de imposibilitatea beneficiarului de a asigura co-finanţarea proiectului şi că a restituit în integralitate sumele primite în cadrul contractului de finanţare, reprezintă aspecte care vor fi valorificate de instanţă ca şi circumstanţe atenuante, ele neputând înlătura caracterul penal al faptelor, nici al răspunderii care urmează a fi stabilită în prezenta cauză.

De altfel, restituirea sumelor de către inculpaţii A., C. şi S.C. B. S.R.L. a avut ca temei răspunderea contractuală - art. 12 raportat la art. 7 lit. A) alin. (25) din Contractul nr. x/12.11.2012 prevede că nerespectarea prevederilor Anexei VI "Instrucţiuni privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii a prezentului contract" conduce la neeligibilitatea cheltuielilor -, totul în condiţiile în care sumele achitate de MDRAFPFE în baza Contractului de finanţarea nr. x/12.11.2012 au fost plătite în vederea decontării lucrărilor de construcţii aferente Contractului de lucrări nr. x/06.02.2013 încheiat între S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L.

Faţă de probele administrate şi de toate menţiunile anterioare, instanţa a apreciat că, în drept:

· faptele inculpatei A. care, cu rea-credinţă, în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a efectuat demersurile pentru participarea S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. prin depunerea unor oferte nereale în cadrul procedurii de achiziţie de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, procedură derulată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013, şi pentru participarea şi desemnarea S.C. E. S.R.L. drept câştigătoare a respectivei proceduri, în baza unei oferte parţial emisă de aceasta, al cărei preţ a fost intens negociat şi stabilit de către beneficiarul Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), activitate ce a avut ca urmare obţinerea unor fonduri ilegale în cuantum de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene;

· faptele inculpatului C., care a sprijinit-o pe soţia sa, inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., în efectuarea cu rea-credinţă a demersurilor pentru participarea S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. prin depunerea unor oferte nereale în cadrul procedurii de achiziţie de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, procedură derulată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013, şi pentru participarea şi desemnarea S.C. E. S.R.L. drept câştigătoare a respectivei proceduri, în baza unei oferte parţial emisă de aceasta, al cărei preţ a fost intens negociat şi stabilit de către beneficiarul Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), activitate ce a avut ca urmare obţinerea unor fonduri ilegale în cuantum de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene;

· faptele inculpatei S.C. B. S.R.L., care, prin administratorul de fapt - inculpata A. - a fraudat procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), folosind în cadrul procedurii organizată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013 două cereri de oferte nereale depuse de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. care, în realitate, au fost întocmite de beneficiar, şi o cerere de ofertă emisă de inculpata S.C. E. S.R.L. (câştigătoarea procedurii), care, în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, a fost întocmită tot de beneficiar şi nu de ofertant, iar preţul ofertat a fost stabilit de comun acord, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

· faptele inculpatului D. - în calitate de administrator al inculpatei S.C. E. S.R.L. - care, cu rea-credinţă, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a sprijinit-o pe S.C. B. S.R.L. să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), depunând în cadrul procedurii o ofertă pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L., ofertă care în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, ar fi fost întocmită tot de beneficiar, iar preţul a fost stabilit tot de acesta, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene

· faptele inculpatei S.C. E. S.R.L., care, prin administratorul său, inculpatul D., cu rea-credinţă, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a sprijinit-o pe S.C. B. S.R.L. să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), depunând în cadrul procedurii o ofertă care ar fi fost întocmită tot de beneficiar, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, iar preţul a fost stabilit tot de acesta, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Având în vedere că faptele descrise mai sus au fost săvârşite înainte de intrarea în vigoare a noului C. pen. (ianuarie - februarie 2013), iar până la judecarea definitivă a cauzei a intrat în vigoare acest act normativ, instanţa a arătat că trebuie să verifice, potrivit art. 5 din noul C. pen., care este legea mai favorabilă în acest caz.

Analizând în mod global cele două reglementări, în baza art. 5 din noul C. pen., coroborat cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014, instanţa a constatat că:

· limitele de pedeapsă prevăzute de noul C. pen. sunt mai reduse pentru infracţiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000 de (pedeapsa închisorii cuprinsă între 2 şi 7 ani, faţă de pedeapsa închisorii cuprinsă între 3 şi 15 ani potrivit vechii reglementări);

· vechiul C. pen. prevede posibilitatea înlocuirii răspunderii penale în condiţiile art. 181, în timp ce dispoziţiile art. 80 şi art. 83 din noul C. pen. nu sunt aplicabile datorită limitei maxime de pedeapsă prevăzută de lege;

· tipul modalităţilor de individualizare a executării pedepselor - suspendare condiţionată şi suspendare sub supraveghere care cuprind dispoziţii mai uşoare în ceea ce priveşte condiţiile, măsurile şi obligaţiile impuse pe durata termenului de încercare, dar şi mai favorabile raportat la posibilitatea intervenirii reabilitării de drept faţă de prevederile art. 91 şi următoarele din noul C. pen.

· noul C. pen. nu mai permite reţinerea unor circumstanţe atenuante personale, iar modalitatea acestora de valorificare este mai favorabilă conform prevederilor C. pen. 1969 (modificarea limitelor de pedeapsă care implică reducerea acestora până la minimul special).

Analizând în ansamblu situaţia juridică şi personală a fiecărui inculpat care va conduce la reţinerea unor circumstanţe atenuante, instanţa a apreciat ca fiind mai favorabile dispoziţiile vechiul C. pen., situaţie în care va reţine această calificare juridică a faptelor care fac obiectul prezentului dosar penal.

Raportat la solicitarea inculpaţilor A., C. şi S.C. B. S.R.L. de aplicare a dispoziţiilor art. 181 din C. pen. 1969, instanţa a apreciat că faptele deduse judecăţii prezintă gradul concret de pericol social al unei infracţiuni, în urma analizării criteriilor prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen. 1969, respectiv având în vedere: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei (prin implicarea mai multor persoane, inclusiv persoane juridice, prin folosirea unor înscrisuri false, pretins emise de anumite societăţi comerciale), scopul urmărit (de a obţine pe nedrept - prin fraudarea procedurii de achiziţie de servicii/lucrări - fonduri din bugetul Uniunii Europene), împrejurările în care faptele au fost comise (profitând de verificarea formală a documentelor din partea autorităţii competente, de relaţiile inculpaţilor cu anumite persoane atât din cadrul firmei de consultanţă, cât şi a celor implicate în executarea lucrărilor), de urmarea produsă (obţinerea unor fonduri europene în valoare de 997.921,31 RON), precum şi de persoana şi conduita fiecărui inculpat (deşi nu posedă antecedente penale, sunt bine integraţi în societate, au dat dovadă de implicare în relaţiile de familie - inculpaţii persoane fizice -, ei s-au folosit de ascendentul pe care îl aveau asupra persoanelor cu care relaţionau în sfera profesională şi personală pentru a-şi atinge scopul).

În continuare, instanţa a constatat că sunt întrunite şi condiţiile necesare pentru tragerea la răspundere penală a inculpatelor persoane juridice S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., faptele fiind săvârşite de către un reprezentant al acestora (inculpata A. şi D. în calitate de reprezentant legal al administratorului/administrator), dar şi în interesul şi în numele acestor persoane juridice. Astfel, Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 a fost încheiat între S.C. B. S.R.L. cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), în vederea realizării Proiectului nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, iar pentru realizarea acestui proiect a fost încheiat Contractul nr. x/06.02.2013 de către inculpatele S.C. B. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., prin inculpaţii A. şi D.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselor la care urmează să fie condamnaţi fiecare dintre inculpaţi şi a modalităţii de executare a acestora, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. pen. 1969, respectiv dispoziţiile părţii generale a C. pen. 1969, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 181 din Legea nr. 78/2000 (de la 3 la 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi), gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, modul şi împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum şi persoana fiecărui inculpat.

Având în vedere cuantumul mare al sumelor obţinute pe nedrept de inculpata S.C. B. S.R.L. pe parcursul derulării Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012, în total rezultând valoarea de 997.921,31 RON, dar şi demersurile de recuperare a acestora - aşa cum vor fi prezentate la analiza laturii civile a cauzei - instanţa a considerat că pot fi valorificate prin reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) din C. pen. 1969 în favoarea inculpaţilor A., C. şi S.C. B. S.R.L.

Implicarea mai redusă a inculpaţilor D. şi S.C. E. S.R.L., care au realizat oferta pentru lucrările de instalaţii electrice şi branşamente, alături de dorinţa şi demersurile acestora de a executa în bune condiţii obligaţiile asumate prin Contractul nr. x/06.02.2013, dar mai ales declaraţiile detaliate pe care le-au dat pe tot parcursul procesului penal reprezintă aspecte cu privire la care instanţa le va da eficienţă prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) din vechiul C. pen.

Reţinerea circumstanţelor atenuante a atras aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. 1969 şi implicit stabilirea limitelor pedepselor aplicabile în prezenta cauză între 3 luni şi 3 ani închisoare pentru persoanele fizice şi între 7.500 RON şi 900.000 RON pentru persoanele juridice.

Analizând tipul faptelor, întinderea în timp, dar şi modalitatea lor de comitere (prin falsificarea şi utilizarea unor înscrisuri contrare adevărului, prin fraudarea procedurii de cerere de oferte, prin negocierea directă şi stabilirea preţului de către beneficiar), precum şi informaţiile cu privire la fiecare inculpat (parcurs pozitiv, se bucură de sprijinul familiilor, bună reputaţie în comunitate, contribuţia fiecăruia la comiterea faptelor), dar nu în ultimul rând urmările infracţiunilor, instanţa s-a orientat spre limita maximă a pedepselor aplicabile în prezentul dosar penal pentru persoanele fizice, apreciind că un cuantum de 2 ani închisoare pentru fiecare dintre inculpaţii A. şi C., de 1 an închisoare pentru inculpatul D., de 30.000 RON amendă penală pentru inculpata S.C. B. S.R.L. şi de 15.000 RON amendă penală pentru inculpata S.C. E. S.R.L. ar fi apt pentru atingerea scopului sancţionator, educativ şi preventiv al pedepselor.

Conform dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din C. pen. 1969, condamnarea la pedeapsa închisorii a atras de drept interzicerea pentru inculpaţii persoane fizice a dreptului prevăzut în art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. În consecinţă, în temeiul art. 71 alin. (2) din C. pen. 1969, instanţa a interzis inculpaţilor A., C. şi D. dreptul prevăzut la art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969.

Instanţa nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigenţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia K. şi Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotaţie electorală, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece condamnaţii A., C. şi D. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetăţenii lor faţă de care au ales să aibă comportamentul anterior analizat.

În temeiul art. 181 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969, a interzis inculpaţilor A., C. şi D. pe o durată de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleşi în autorităţile sau în funcţii elective publice.

Având în vedere faptul că prezenta conduită infracţională adoptată de inculpatele persoane juridice a avut loc în contextul derulării unei proceduri de achiziţie, în temeiul art. 181 alin. (1) teza finală din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 531 alin. (3) lit. d) din C. pen. 1969, instanţa a interzis acestora dreptul de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de 2 ani - inculpatei S.C. B. S.R.L., respectiv de 1 an 6 luni - inculpatei S.C. E. S.R.L.

Având în vedere aspectele pozitive anterior menţionate din cadrul informaţiilor privind persoana acestor trei inculpaţi, inclusiv conduita lor procesuală - înţelegând să facă declaraţiile pe care le-au considerat că ar corespunde propriei percepţii cu privire la acuzaţiile formulate - instanţa de fond a apreciat că nu se impune executarea prin privare de libertate a pedepselor aplicate de 2 ani închisoare şi de 1 an închisoare, dar şi că gravitatea faptelor face insuficientă dispunerea suspendării condiţionate a executării pedepselor, fiind oportună şi necesară stabilirea unor măsuri de supraveghere care să asigure atenţionarea inculpaţilor cu privire la gravitatea faptelor comise, dar şi cu privire la riscurile la care se expun dacă îşi menţin conduita infracţională.

Drept urmare, în temeiul art. 861 din C. pen. 1969, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării celor două pedepse de 2 ani închisoare aplicate prin prezenta sentinţă penală inculpaţilor A. şi C. pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar a celei de 1 an închisoare aplicată inculpatului D. pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen., instanţa a stabilit ca pe durata termenului de încercare, A., C. şi D. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de probaţiune Sălaj, la datele fixate de consilierul de probaţiune responsabil de caz;

2. să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

3. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul art. 16 din Legea nr. 187/2012, a atras atenţia fiecărui inculpat asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. 1969 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

S-a arătat că, atât cuantumul pedepselor, cât şi durata pedepselor complementare şi a termenelor de încercare au avut în vedere contribuţia fiecărui inculpat la comiterea faptelor care au făcut obiectul prezentului dosar penal.

Cu privire la latura civilă, instanţa a reţinut că, prin Adresa nr. x/13.06.2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a comunicat DNA - Serviciul teritorial Cluj că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 909.331,45 RON.

Prin aceeaşi adresă, s-a arătat că, urmare a rezilierii contractului de finanţare, în sarcina inculpatei S.C. B. S.R.L. a fost stabilită obligaţia restituirii următoarelor sume: 650.284,39 RON, suma aferentă fondurilor FEDR, reprezentând prefinanţare acordată, din care pentru suma de 302.647,46 RON s-a întocmit Decizia de recuperare a prefinanţării nr. 11/4.08.2016; 247.216,01 RON, sumă aferentă fondurilor FEDR acordată prin cerere de rambursare; 73.420,91 RON reprezentând cofinanţare de la bugetul de stat. Partea civilă a comunicat că în data de 10.01.2017 inculpata S.C. B. S.R.L. a achitat suma de 88.589,86 RON, reprezentând recuperarea parţială aferentă debitului în sumă de 302.647,46 RON, stabilit prin Decizia de recuperare a prefinanţării nr. 11/4.08.2016.

În adresa cu numărul de mai sus s-a precizat că, potrivit Deciziei de reziliere nr. 1/8.03.2017, obligaţia de plată rămasă de achitat de către inculpată este în sumă de 909.331,45 RON (adresă Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene).

Din înscrisurile depuse la dosar la dosarul instanţei şi dosarul instanţei a rezultat că inculpata S.C. B. S.R.L. a achitat sumele de:

· 214.057,14 RON la data de 28.06.2018;

· 15.273,85 RON la data de 18.07.2018;

· 230.000 RON la data de 09.07.2018;

· 450.000 RON la data de 11.07.2018 RON, situaţie în care instanţa a constatat că a fost recuperat prejudiciul produs părţii civile Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei publice şi Fondurilor Europene.

Prin ordonanţa cu numărul 3/P/2015 din data de 25.05.2017 a DNA-Serviciul teritorial Cluj s-a dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător asupra:

- clădirii nerezidenţiale situată pe strada x, nr. 10, mun. Zalău, jud. Sălaj, înscrisă în CF Zalău x Al. l CAD CI, nr. topo x, având o valoare contabilă de 1202530,10 RON;

- terenului în suprafaţă de 238 mp din care ocupat 196,60 mp şi curţi 44,40 situat pe strada x, nr. 10, mun. Zalău, jud. Sălaj înscris în CF Zalău x, nr. topo x, proprietatea inculpatei S.C. B. S.R.L. până la concurenţa sumei de 997.921,31 RON .

Prin procesul-verbal din data de 26.05.2017, s-a aplicat măsura sechestrului asigurător, iar OCPI Sălaj - BCPI Zalău a dispus prin Încheierea nr. x/7.06.2017 înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului înscris în CF x UAT Zalău.

Având în vedere că prejudiciul produs prin activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentului dosar penal a fost recuperat, aşa cum s-a menţionat anterior, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 25.05.2017 din Dosarul penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- oferta emisă pe numele S.C. F. S.R.L., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- oferta emisă pe numele S.C. G. S.A., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L., înregistrată la inculpata S.C. B. S.R.L. sub nr. x/25.01.2013;

- Procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. x/25.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Procesul-verbal de evaluare a ofertelor nr. x/30.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L.;

- Procesul-verbal de adjudecare nr. x/30.01.2013, emis de inculpata S.C. B. S.R.L..

Împotriva Sentinţei penale nr. 105 din data de 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017, au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, inculpaţii C., A., D. şi inculpatele S.C. E. S.R.L., S.C. B. S.R.L., motivele apelului fiind expuse în încheierea de dezbateri din data de 22.09.2020, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, urmând a fi expuse şi în considerentele ce urmează, la momentul analizării lor.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi la data de 12.08.2019, fiind repartizat aleatoriu completului de judecată nr. 2 şi stabilit primul termen de judecată la data de 01.10.2020.

La termenul de judecată din data de 01.10.2019, au fost încuviinţate cererile de amânare a cauzei pentru angajare apărător şi pentru pregătirea apărării, formulate de apelanţii-intimaţi inculpaţi C. şi D.

La termenul de judecată din data de 12.11.2019, s-a procedat la audierea inculpatului D., apelanţii-intimaţi-inculpaţi A. şi C. arătând că nu solicită să dea declaraţie.

Tot la termenul anterior menţionat, instanţa de apel a încuviinţat cererile în probaţiune constând în administrarea următoarelor probe:

- proba testimonială constând în reaudierea martorilor O., P., L., M. şi R., solicitată de apelantul-intimat-inculpat D. şi de apelantul-inculpat S.C. E. S.R.L., instanţa de apel apreciind ca fiind întemeiată cererea apărării, justificată prin înlăturarea de către prima instanţă a declaraţiile martorilor ca fiind lipsite de temeinicie, având în vedere că audierea nemijlocită de către instanţa de apel a oferit posibilitatea acesteia ca, în mod nemijlocit, să aprecieze cu privire la sinceritatea şi temeinicia declaraţiilor celor cinci martori.

- proba cu înscrisurile constând în formulare de ofertă şi alte documente, referitoare la o pretinsă examinare comparativă a unor oferte, solicitată de apelantul intimat-inculpat D. şi de apelantul inculpat S.C. E. S.R.L., cu precizarea că instanţa urma a se pronunţa la finalul cercetării judecătoreşti în legătură cu relevanţa, pertinenţa şi concludenţa acestor înscrisuri.

- proba cu înscrisuri, solicitată de apelanţii-intimaţi-inculpaţi C. şi A. şi de apelantul-inculpat S.C. B. S.R.L., constând în depunerea la dosar a ordonanţei de clasare din 13.02.2019, dispusă de Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Cluj în Dosarul penal nr. x/2017, precum şi a Deciziei penale nr. 33/A/2017 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată la data de 12.01.2017, în Dosarul nr. x/2015, instanţa de apel apreciindu-le ca fiind utile soluţionării cauzei.

Totodată, instanţa de apel a respins cererea în probaţiune constând în efectuarea unei expertize tehnico-judiciare în materia construcţiilor civile, solicitată de apelantul intimat-inculpat D. şi de apelantul inculpat S.C. E. S.R.L., având ca obiective: definiţia şi conţinutul unei oferte tehnice, în general; corespondenţa dintre oferta tehnică şi proiectul tehnic al unei lucrări; modul de întocmire al unei oferte tehnice, în special cu privire la limitele sau posibilităţile unei societăţi de a modifica sau de a crea o ofertă tehnică, apreciind proba ca fiind lipsită de utilitate şi concludenţă, fără legătură concretă/nemijlocită cu faptele care fac obiectul cauzei, obiectivele menţionate fiind, în realitate, doar clarificări ale unor noţiuni, termeni ori exprimări din normele legale.

La termenul din data de 14.01.2020, au fost audiaţi martorii O., L. şi M. De asemenea, a fost încuviinţată cererea de înlocuire a martorei P. cu martora K., formulată de apelanta-inculpată S.C. E. S.R.L. şi apelantul-intimat-inculpat D., instanţa de apel constatând relevanţa şi necesitatea probei testimoniale constând în reaudierea martorei K., în raport cu obiectul probaţiunii în cauză.

La termenul din data de 25.02.2020, a fost audiată martora K. şi a fost încuviinţată cererea de acordare a unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării, formulată de apărătorul ales al apelantei-inculpate S.C. E. S.R.L. şi al apelantului-intimat-inculpat D., avocat OOO., faţă de solicitarea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice.

La termenul din data de 07.04.2020, în conformitate cu disp. art. 43 alin. (2) din Decretul nr. 195 din 16.03.2020 al Preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în M. Of. nr. 212/16.03.2020 şi art. 2 alin. (2) din Ordinul nr. 92/16.03.2020 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat suspendarea de drept a judecării cauzei pe durata stării de urgenţă, cauza fiind repusă pe rol, ulterior, la încetarea stării de urgenţă.

La termenul din data de 30.06.2020, au fost respinse cererile de amânare motivate pe starea de alertă declarată la nivel naţional, cauzată de virusul Covid-19, formulate de apelanţii inculpaţi S.C. E. S.R.L., S.C. B. S.R.L. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi C., A. şi D. Însă, faţă de lipsa apărătorilor aleşi şi a martorului R., apreciat de Înalta Curte ca necesar a fi audiat pentru clarificarea situaţiei de fapt, instanţa de apel a dispus amânarea judecării cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată.

La termenul din data de 28.07.2020, a fost audiat martorul R., iar, în vederea susţinerii dezbaterilor pe fondul apelurilor şi pentru a da posibilitatea apărării de a studia înscrisul depus de Ministerul Public, conţinând o suplimentare a motivelor de apel, cauza a fost amânată la data de 22.09.2020.

La acelaşi termen, instanţa de apel a încuviinţat proba cu înscrisuri în circumstanţierea inculpatei S.C. E. S.R.L., respectiv un raport de inspecţie fiscală recent, cu analiza situaţiei societăţii pe ultimii 5 ani şi un contract de execuţie lucrări, a cărui finanţare a fost pe fonduri europene, pentru comparaţie cu contractul de lucrări din prezenta cauză.

La termenul din data de 22.09.2021, Înalta Curte, după deliberare, în unanimitate, a respins cererea reprezentantului Ministerului Public, de schimbare a încadrării juridice, având în vedere că aceasta nu reprezintă o veritabilă cerere de schimbare a încadrării juridice, ci o solicitare de aplicare pentru inculpaţii persoane fizice a noului C. pen. ca lege penală mai favorabilă, aspect pe care instanţa de apel a arătat că îl va analiza şi cu privire la care se va pronunţa la momentul deliberării asupra apelurilor declarate în cauză.

De asemenea, Înalta Curte a luat act că apărarea, în urma respingerii cererii de schimbare de încadrare juridică, formulată de reprezentantul Ministerului Public, nu a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.

Constatând că nu mai sunt alte probe care pot fi administrate, cereri sau excepţii de invocat, Înalta Curte a declarat terminată cercetarea judecătorească şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (6) şi (11) C. proc. pen.. raportat la art. 388 C. proc. pen., a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor, susţinerile fiind în detaliu consemnate în încheierea de amânare a pronunţării de la termenul din data de 22.09.2020.

Prealabil examinării apelurilor declarate în prezenta cauză, Înalta Curte constată, referitor la suplimentarea motivelor Ministerului Public, prin înscrisul depus la data de 27.07.2020, că această suplimentare reprezintă, în sinteză, o adăugare la motivele iniţiale de apel, situaţie care a apărut cu mult după declararea apelului şi înregistrarea motivelor de apel, practic chiar înainte de dezbateri, având ca scop agravarea situaţiei juridice a inculpaţilor persoane fizice, motiv pentru care nu vor fi avute în vedere de către instanţa de apel.

Înalta Curte, examinând hotărârea instanţei de fond, atât prin prisma motivelor de apel invocate de apelanţi, cât şi din oficiu, conform prevederilor art. 417 C. proc. pen., constată că situaţia de fapt expusă de instanţa de fond în sentinţa atacată nu s-a modificat ca urmare a administrării probatoriului propus de inculpaţi.

În consecinţă, instanţa de apel reţine, în urma coroborării întregului probatoriu administrat în cauză, că situaţia de fapt expusă în sentinţa penală atacată este judicios stabilită, rezultând, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpaţilor, motiv pentru care Înalta Curte îşi însuşeşte, în totalitate, argumentele de fapt şi de drept expuse de către instanţa de fond, prezumţia de nevinovăţie de care inculpaţii beneficiau conform dispoziţiilor art. 4 C. proc. pen., art. 23 alin. (11) din Constituţie şi art. 6 par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului fiind răsturnată fără niciun dubiu de probele administrate în cauză.

Înalta Curte constată că toate probele administrate în etapa apelului nu au avut aptitudinea de schimba, chiar şi parţial, situaţia de fapt anterior menţionată, Înalta Curte apreciind că nu se impune reluarea acesteia.

Coroborând probele administrate de către prima instanţă şi probele care au fost administrate de către instanţa de apel, Înalta Curte constată că, în drept:

· faptele inculpatei A. care, cu rea-credinţă, în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a efectuat demersurile pentru participarea S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. prin depunerea unor oferte nereale în cadrul procedurii de achiziţie de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, procedură derulată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013, şi pentru participarea şi desemnarea S.C. E. S.R.L. drept câştigătoare a respectivei proceduri, în baza unei oferte parţial emisă de aceasta, al cărei preţ a fost intens negociat şi stabilit de către beneficiarul Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), activitate ce a avut ca urmare obţinerea unor fonduri ilegale în cuantum de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene;

· faptele inculpatului C., care a sprijinit-o pe soţia sa, inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., în efectuarea cu rea-credinţă a demersurilor pentru participarea S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. prin depunerea unor oferte nereale în cadrul procedurii de achiziţie de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, procedură derulată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013, şi pentru participarea şi desemnarea S.C. E. S.R.L. drept câştigătoare a respectivei proceduri, în baza unei oferte parţial emisă de aceasta, al cărei preţ a fost intens negociat şi stabilit de către beneficiarul Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), activitate ce a avut ca urmare obţinerea unor fonduri ilegale în cuantum de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene;

- faptele inculpatei S.C. B. S.R.L., care, prin administratorul de fapt - inculpata A. - a fraudat procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), folosind în cadrul procedurii organizată în perioada 04.01.2013 - 06.02.2013 două cereri de oferte nereale depuse de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A. care, în realitate, au fost întocmite de beneficiar, şi o cerere de ofertă emisă de inculpata S.C. E. S.R.L. (câştigătoarea procedurii), care, în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, a fost întocmită tot de beneficiar şi nu de ofertant, iar preţul ofertat a fost stabilit de comun acord, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

· faptele inculpatului D. - în calitate de administrator al inculpatei S.C. E. S.R.L. - care, cu rea-credinţă, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a sprijinit-o pe S.C. B. S.R.L. să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), depunând în cadrul procedurii o ofertă pe numele inculpatei S.C. E. S.R.L., ofertă care în fapt, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, ar fi fost întocmită tot de beneficiar, iar preţul a fost stabilit tot de acesta, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene

- faptele inculpatei S.C. E. S.R.L., care, prin administratorul său, inculpatul D., cu rea-credinţă, în urma unei înţelegeri cu inculpatul C. şi cu inculpata A., în calitate de administrator de fapt al inculpatei S.C. B. S.R.L., a sprijinit-o pe S.C. B. S.R.L. să fraudeze procedura de cerere de oferte pentru achiziţia de lucrări de construcţii pentru Proiectul nr. x/16.04.2010, intitulat Amenajarea Centrului de Afaceri "U." în municipiul Zalău, proiect finanţat prin Contractul de finanţare nr. x/12.11.2012 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (AM POR) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (Ol POR), depunând în cadrul procedurii o ofertă care ar fi fost întocmită tot de beneficiar, cu excepţia propunerii tehnice pe partea electrică, iar preţul a fost stabilit tot de acesta, activitate ce a avut ca urmare obţinerea ilegală a unor fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de 997.921,31 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Cu privire la stabilirea legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată că în mod judicios a fost stabilit vechiul C. pen. ca lege penală mai favorabilă de către instanţa de fond, instanţa de control judiciar fiind întru totul de acord cu argumentele expuse de către instanţa de fond cu privire la acest aspect.

Referitor la motivele de apel invocate, Înalta Curte constată următoarele:

I. Referitor la motivele de apel invocate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj:

Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj a arătat în motivarea apelului declarat că hotărârea instanţei de fond este netemeinică, pentru greşita individualizare a pedepsei principale aplicate inculpatului D., sub aspectul cuantumului acesteia şi, implicit, a neaplicării pedepselor complementare prev. de art. 65 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. al art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte constată ca fiind nefondate susţinerile procurorului cu privire la greşita individualizare a pedepsei principale aplicate inculpatului D., sub aspectul cuantumului acesteia, având în vedere că acestuia i-au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) din C. pen. de la 1969, astfel că, conform dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. de la 1969, pedeapsa principală putea fi redusă sub minimul de 3 ani închisoare, prevăzut de art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar nu mai jos de 3 luni închisoare. Cum instanţa de fond i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare, se constată că pedeapsa acestuia a fost corect individualizată, instanţa de apel apreciind în mod corect că pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este suficientă în cazul acestui inculpat sub aspectul cuantumului anilor de închisoare şi a modalităţii de executare.

În ceea ce priveşte solicitarea de aplicare a pedepselor complementare prev. de art. 65 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe considerentul că pedeapsa aplicată inculpatului D. ar trebui majorată la 2 ani închisoare, şi, implicit, aplicarea pedepsei complementare ar deveni obligatorie, faţă de dispoziţiile art. 65 alin. (3) din C. pen. de la 1969, Înalta Curte constată că pedeapsa de 1 an închisoare a fost corect aplicată de către instanţa de fond, aşa cum s-a precizat anterior, astfel că, constatându-se că nu se impune majorarea pedepsei principale, pedeapsa complementară nu poate fi aplicată inculpatului, având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. (1) din C. pen. de la 1969, care prevăd condiţia aplicării unei pedepse principale de cel puţin 2 ani închisoare în cazul aplicării pedepsei complementare.

Cu privire la motivul de apel privind netemeinicia hotărârii atacate, sub aspectul duratei termenului de încercare stabilit în sarcina celor trei inculpaţi persoane fizice, Înalta Curte constată că acest termen a fost corect calculat de către instanţa de fond, conform dispoziţiilor art. 862 din C. pen. de la 1969, şi chiar dacă a fost stabilit pe durata sa minimă, prin măsurile de supraveghere pe care inculpaţii vor fi obligaţi să le respecte, aceştia vor fi atenţionaţi cu privire la gravitatea faptelor comise, dar şi cu privire la riscurile la care se expun dacă comit alte infracţiuni; prin urmare, instanţa de apel nu consideră întemeiată cererea procurorului de majorare a termenului de încercare stabilit cu ocazia suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Ultimul motiv de apel invocat de către procuror face referire la faptul că hotărârea pronunţată este netemeinică şi sub aspectul neaplicării dispoziţiilor art. 65 - 64 alin. 1 lit. b) şi c) C. pen., în raport cu pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată inculpatei A., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., respectiv a dispoziţiilor art. 65 - 64 alin. (1) lit. b) C. pen., în raport cu pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată inculpatului C., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. al art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte constată că celor doi inculpaţi le-a fosta aplicată pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. pen. 1969, constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi aleşi în autorităţile sau în funcţiile elective publice, astfel că, faţă de circumstanţele reale ale comiterii faptelor, dar şi faţă de cele personale care îi caracterizează pe inculpaţi, consideră că este suficientă aplicarea doar a acestei pedepse complementare, nu şi a celor prevăzute de lit. b) şi c) ale art. 64 alin. (1) din C. pen. de la 1969.

II. Referitor la motivele de apel invocate de intimaţii inculpaţi C., A. şi de inculpata S.C. B. S.R.L.:

Inculpaţii au solicitat instanţei de apel să dispună, în esenţă, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., achitarea lor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 pentru inculpata A. şi S.C. B. S.R.L., respectiv sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 18 1 alin. (1) din Legea 78/2000 pentru inculpatul C., în principal, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I şi II C. proc. pen.., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală şi nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, iar în subsidiar, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013 coroborat cu art. 181 din C. pen. de la 1968, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Cu privire la solicitarea de achitare pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, instanţa de apel constată ca fiind nefondată susţinerea inculpaţilor, întrucât fapta pentru care aceştia au fost trimişi în judecată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, precum şi a complicităţii la comiterea acestei infracţiuni, aşa cum instanţa de apel a reţinut în drept în cele ce preced, fapta fiind, aşadar, prevăzută de legea penală, argumentele ample pe care instanţa de fond le-a expus în sentinţa penală atacată în acest sens fiind relevante şi întru totul împărtăşite de Înalta Curte.

În ceea ce priveşte susţinerea că fapta nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege, întrucât inculpaţii nu au acţionat cu rea-credinţă (acţiunea presupus nelegitimă avea ca unic scop demararea lucrărilor de amenajare şi reabilitare, sub presiunea stării precare în care se regăsea clădirea), Înalta Curte constată ca fiind nefondată şi această susţinere, având în vedere că reaua-credinţă reglementată în dispoziţiile art. 181 din Legea nr. 78/2000 se raportează la modul în care inculpaţii au înţeles să acţioneze în vederea obţinerii fondurilor europene, nu la modalitatea în care aceştia au înţeles să folosească sumele de bani, pentru reabilitarea imobilului, urmarea imediată constând în obţinerea ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Se reţine că legea penală română nu impune drept urmare a infracţiunii prejudicierea bugetului comunitar, ci obţinerea ilegală de fonduri; aşadar, rezultă că urmarea imediată a infracţiunii se produce dacă s-au obţinut fondurile fără respectarea dispoziţiilor legale, neavând importanţă dacă aceste fonduri au fost utilizate conform destinaţiei pentru care au fost obţinute sau dacă proiectul este parţial realizat sau chiar executat în totalitate.

Cu privire la solicitarea de achitare a inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 prin raportare la dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 coroborat cu art. 181 din C. pen. de la 1968, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, instanţa de apel constată ca fiind nefondată şi această susţinere, în mod corect reţinând instanţa de fond că faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii prezintă gradul concret de pericol social al unei infracţiuni, în urma analizării criteriilor prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen. de la 1969, respectiv: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei (prin implicarea mai multor persoane, inclusiv persoane juridice, prin folosirea unor înscrisuri false, pretins emise de anumite societăţi comerciale), scopul urmărit (de a obţine, pe nedrept, fonduri din bugetul Uniunii Europene, prin fraudarea procedurii de achiziţie de servicii/lucrări), împrejurările în care faptele au fost comise (profitând de verificarea formală a documentelor din partea autorităţii competente, de relaţiile inculpaţilor cu anumite persoane atât din cadrul firmei de consultanţă, cât şi a celor implicate în executarea lucrărilor), de urmarea produsă (obţinerea unor fonduri europene în valoare de 997.921,31 RON), precum şi de persoana şi conduita fiecărui inculpat (deşi nu posedă antecedente penale, sunt bine integraţi în societate, au dat dovadă de implicare în relaţiile de familie, inculpaţii persoane fizice s-au folosit de ascendentul pe care îl aveau asupra persoanelor cu care relaţionau în sfera profesională şi personală pentru a-şi atinge scopul).

În ceea ce priveşte susţinerea inculpaţilor, că ar fi fost încălcat principiul ne bis in idem, întrucât soluţiile date cu privire la infracţiunile pentru care au fost cercetaţi inculpaţii, iniţial, prezintă autoritate de lucru judecat, respectiv efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi complicitate la înşelăciune, pentru care s-a dispus o soluţie de clasare, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există, şi o altă infracţiune de schimbare fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene, pentru care s-a dispus tot o soluţie de clasare prin rechizitoriu, în baza art. 16 lit. a) şi b) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu a fost încălcat principiul ne bis in idem, având în vedere că infracţiunile pentru care s-a dispus clasarea sunt diferite faţă de cele din prezenta cauză, prezentând, totodată, elemente de fapt diferite.

III. Referitor la motivele de apel invocate de apelantul intimat inculpat D. şi de inculpata S.C. E. S.R.L.:

1. Inculpaţii au solicitat achitarea, în temeiul art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) şi în subsidiar lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate (art. 48 C. pen.) la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Cu privire la temeinicia sentinţei atacate, s-a arătat că prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare fără a argumenta în ce a constat complicitatea E. S.R.L. şi D. la obţinerea de fonduri europene de către inculpatul B. S.R.L., iar în condiţiile în care, pentru existenţa complicităţii - ca formă de participaţie penală, trebuia şi în vechea reglementare penală să existe o înţelegere prealabilă sau concomitentă dintre autor şi complice, prima instanţă trebuia să analizeze cu prioritate existenţa unor probe în acest sens, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta cauză.

Analizând susţinerile inculpaţilor, Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate, având în vedere că instanţa de fond a expus în considerentele hotărârii apelate ample şi pertinente argumente din care rezultă complicitatea inculpaţilor la fraudarea procedurii de achiziţii, argumente pe care instanţa de apel şi le însuşeşte totalmente.

Astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

"Oferta inculpatei S.C. E. S.R.L. a fost întocmită în parte de martora K., respectiv oferta financiară pe partea de construcţii, pe care a realizat-o în baza listelor de cantităţi furnizate de proiectant, care i-au fost puse la dispoziţie de inculpatul C., preţul fiind stabilit tot de către acesta. S.C. E. S.R.L. a întocmit doar oferta pe partea electrică şi cea privind branşamentele, care reprezenta aproximativ 10% din oferta financiară pentru întregul proiect, ofertă care a fost adusă martorei pe suport de hârtie pentru a fi ataşată celei întocmite de ea.

Declaraţiile martorei K. se coroborează cu cele ale inculpaţilor C., A. şi D., care recunosc că au existat discuţii cu privire la reabilitarea imobilului încă înainte ca acesta să treacă în patrimoniul S.C. B. S.R.L. (pe partea de instalaţii electrice), iar în discuţiile ulterioare pentru o posibilă ofertă pentru realizarea proiectului de reabilitare s-a urmărit alinierea preţului pentru a se încadra în buget. Martorul S., angajat în cadrul departamentului de ofertare al S.C. E. S.R.L., confirmă faptul că a oferit informaţii unei persoane pe nume K., în legătură cu unele aspecte tehnice, care au fost lămurite.

Modalitatea de stabilire a preţului pentru contractul de lucrări, prezentată şi asumată de inculpaţii C. şi D., este specifică negocierii directe dintre două firme private, contravenind flagrant dispoziţiilor prevăzute în anexa VI a Contractului de finanţare nr. x/12.11.2012.

Inculpatul D. a precizat că oferta financiară pe partea de construcţii i-a fost pusă la dispoziţie de către inculpatul C., iar S.C. E. S.R.L. a întocmit oferta pe partea de instalaţii electrice. Fictivitatea ofertei rezultă şi din asigurările date de către inculpatul C. că va suporta eventualele diferenţe de preţ ale materialelor, dacă acestea nu se vor încadra în preţurile înaintate. Declaraţiile acestuia sunt susţinute şi de afirmaţiile martorului R. în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a preţului - prin negociere directă şi îndelungată.

Din modul de întocmire a ofertelor rezultă că aceeaşi persoană a întocmit ofertele atât pentru S.C. E. S.R.L., cât şi pentru S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A., raportat la existenţa unor greşeli identifice de tehnoredactare (ex. în cadrul Formularului nr. 2-Formular de ofertă, pe numele S.C. E. S.R.L. şi S.C. G. S.A. la ultimul alineat în loc de "Subsemnatul D./J." s-a consemnat "Subsemnata D./J." pe documentul intitulat "Propunere tehnică - Declaraţie privind garanţia acordată lucrărilor" de la oferta întocmită pe numele S.C. G. S.A. şi S.C. E. S.R.L. apare menţionat numărul 6 - care este cel atribuit invitaţiei de participare emisă pentru S.C. V. S.R.L., dar şi acelaşi semn grafic "..." la finalul anului 2013 vol. III), la modalitatea greşită de calcul a celor 90 de zile a perioadei minime de valabilitate a ofertelor inserată pe fiecare dintre cele trei înscrisuri emise de ofertanţi - Formularul F2 - Formular de ofertă (05.05.2013 în loc de 24.04.2013), la folosirea aceluiaşi tip de caractere şi la spaţierea identică a acestora în cadrul celor trei scrisori de înaintare a ofertelor etc.

Faptul că oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. a fost întocmită numai în parte de către această inculpată rezultă şi din modul de tehnoredactare a documentaţiei şi din tipul programelor utilizate pentru întocmirea ei. Astfel, oferta tehnică pe partea electrică este tehnoredactată pe un program diferit de cel utilizat pentru întocmirea ofertei pe partea de construcţii (ex. Formularul F3 - lista cu cantităţi de lucrări - Deviz ofertă CAFZ11-instalaţii electrice, Deviz ofertă instalaţii sanitare - Formularul C5).

Un alt element care face dovada întocmirii de alte persoane din afara inculpatei S.C. E. S.R.L. a ofertei tehnice pe partea de construcţii este cel referitor la modul de redactare a datelor de final referitoare la ofertant. Astfel, în cazul ofertei tehnice pe partea electrică la finalul documentelor sunt menţionate următoarele date:

"Proiectant", "Devizer", "Contractant (Ofertant)". În cazul documentelor pe partea de construcţii sunt menţionate următoarele date:

"Beneficiar", "Ofertant", care apar şi în cadrul ofertelor depuse de S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.A..

În plus, la oferta depusă de inculpata S.C. E. S.R.L. există o documentaţie intitulată "Propunere tehnică - Detalii realizare investiţie", în care sunt detaliate aspecte legate de amplasamentul construcţiei, topografia, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea, arhitectura, lucrări de reabilitare şi restaurare, riscurile cauzate de zgomot şi vibraţii, riscurile de expunere la agenţi chimici şi biologici, etc. care nu a fost întocmită de inculpata S.C. E. S.R.L., nici de S.C. W. S.A. - aşa cum rezultă din declaraţiile martorei P., ea fiind obţinută de inculpata S.C. B. S.R.L. în urma realizării expertizelor tehnice."

2. Inculpaţii au arătat că sentinţa penală atacată este nelegală, prin prisma greşitei aplicări a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen. 1969, respectiv a pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile sau funcţiile elective publice, dispuse faţă de inculpatul D.. Chiar dacă în dispozitivul hotărârii este omisă menţionarea acestei pedepse complementare, ea este expres arătată în considerentele sentinţei - pag. 71, ultimul alineat, iar hotărârea poate fi oricând îndreptată în această privinţă, în condiţiile art. 278 C. proc. pen.

Înalta Curte constată ca fiind nefondat şi acest motiv de apel, întrucât ceea ce este pus în executare este dispozitivul hotărârii, care este conform cu minuta întocmită în ziua pronunţării, şi nu considerentele acesteia, fiind evident că dintr-o simplă eroare s-a consemnat în expozeul hotărârii şi numele inculpatului D., alături de al celorlalţi inculpaţi.

În plus, din verificările efectuate în sistemul ECRIS al Curţii de Apel Cluj, rezultă că hotărârea atacată nu a fost îndreptată până la data pronunţării hotărârii instanţei de apel, deşi s-a scurs un interval de timp de peste un an şi jumătate, astfel că temerea inculpatului în acest sens se dovedeşte a fi nejustificată, în condiţiile în care instanţa de fond nici nu ar putea aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, având în vedere că pentru aplicarea acesteia este necesar ca pedeapsa principală aplicată să fie închisoarea de cel puţin 2 ani, iar inculpatul D. a fost condamnat la pedeapsa principală de 1 an închisoare.

3. În ceea ce priveşte critica apărării referitoare la individualizarea pedepsei amenzii aplicate inculpatei persoană juridică S.C. E. S.R.L., Înalta Curte constată că aceasta derivă din modalitatea de motivare a sentinţei sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului persoană fizică D. (administratorul S.C. E.), şi, respectiv, inculpatei persoană juridică S.C. E. S.R.L..

Aşa cum s-a arătat anterior, instanţa de fond a aplicat, ca lege penală mai favorabilă, C. pen. 1968, respectiv legea penală din momentul săvârşirii faptelor care au constituit obiectul judecăţii.

Astfel, conform C. pen. anterior, individualizarea cuantumului pedepsei se realiza atât prin aplicarea criteriilor generale de individualizare (art. 72 C. pen.), cât şi prin aplicarea circumstanţelor atenuante ori a circumstanţelor agravante (art. 73 - 74, respectiv, art. 75 C. pen.).

Spre deosebire de circumstanţele atenuante prevăzute de art. 73 (circumstanţele atenuante legale), împrejurările prevăzute de art. 74 C. pen. puteau fi reţinute ca circumstanţe atenuante judiciare, însă, conform art. 79 C. pen., "orice împrejurare reţinută ca circumstanţă atenuantă sau ca circumstanţă agravantă trebuie arătată în hotărâre."

În consecinţă, instanţa are obligaţia motivării temeinice a acelei împrejurări care este reţinută ca circumstanţă atenuantă; recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante nefiind posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în concret, imperativul justei individualizări a pedepsei; obligaţia inserată în art. 79 C. pen. reflectă caracterul excepţional pe care trebuie să îl aibă reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

În urma examinării secţiunii sentinţei "individualizarea pedepselor " (pag. 45 - 46), apărarea inculpatei-persoană juridică S.C. E. S.R.L. susţine, în sinteză, că instanţa de fond ar fi procedat la examinarea identică a aspectelor legate de inculpatul-persoană fizică D. (administratorul S.C. E.) şi legate de inculpata-persoană juridică S.C. E. S.R.L.

Cu toate acestea, conform paragrafelor motivării sentinţei (pag. 46) este suficient de clară reţinerea în favoarea inculpatului persoană fizică D. a circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu precizarea efectului juridic (conform "art. 76 (1) În cazul în care există circumstanţe atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă, după cum urmează: (...) c) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;").

Aceeaşi motivare a sentinţei relevă însă că pentru inculpata-persoană juridică S.C. E. S.R.L., instanţa a optat pentru aplicarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prin stabilirea unei pedepse a amenzii într-un cuantum orientat categoric spre limita minimă prevăzută de lege.

De altfel, se constată că argumentarea reţinerii circumstanţei atenuante se referă la aspecte ce caracterizează persoana inculpatului persoană fizică, printre care "informaţiile cu privire la fiecare inculpat (parcurs pozitiv, se bucură de sprijinul familiilor, bună reputaţie în comunitate, contribuţia fiecăruia la comiterea faptelor)".

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, de inculpaţii C., A., D. şi de inculpatele S.C. E. S.R.L., S.C. B. S.R.L. împotriva Sentinţei penale nr. 105 din data de 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanţii-inculpaţi la plata sumei de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii C., A., D. şi inculpatele S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. în sumă de câte 320 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, de inculpaţii C., A., D. şi de inculpatele S.C. E. S.R.L., S.C. B. S.R.L. împotriva Sentinţei penale nr. 105 din data de 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

Obligă apelanţii-inculpaţi la plata sumei de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj rămân în sarcina statului.

Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii C., A., D. şi inculpatele S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. în sumă de câte 320 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15 decembrie 2020.

GGC - NN