Inadmissibility of appeal against High Court order suspending revision proceedings

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin încheierea din 1 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata cauzei, până la îndeplinirea de către revizuent a obligaţiei puse în sarcina sa prin încheierea din 20 mai 2020.

2. Cererea de recurs

Împotriva încheierii menţionate la pct. 1, a declarat recurs A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare"; (iii) prezentul dosar a fost început la 15 noiembrie 2016, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018.

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar, prin încheierea din 25 ianuarie 2021, completul de filtru a dispus comunicarea raportului către părţi.

Raportul a fost comunicat recurentului, care a formulat punct de vedere, înregistrat la dosar la 8 februarie 2021.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând admisibilitatea recursului în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., se constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente.

În raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii. Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

În cauză, recursul a fost declarat împotriva unei încheieri de suspendare a judecării cauzei pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind incidente dispoziţiile art. 414 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:

"Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară. Când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."

În raport cu dispoziţiile citate, rezultă că hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului în sensul art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004, care reglementează competenţa Completului de 5 judecători sau altor dispoziţii legale.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 1 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţa publică din 15 martie 2021.