Inadmissibility of appeal against final case transfer order under Article 144(2) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Full Panel of 5 Judges) dismissed as inadmissible the appeal filed by the plaintiff, thereby upholding the final and unappealable status of the prior ruling by the Administrative and Fiscal Section that had rejected a request for case transfer. The dispute involved a procedural challenge to an order confirming a transfer of jurisdiction, where the appellant appealed against the decision refusing the transfer and simultaneously raised a constitutional unconstitutionality exception regarding the finality of such orders, while opposing parties invoked lack of standing and inadmissibility. The decisive legal basis was Article 144(2) of the Code of Civil Procedure, which mandates that orders on case transfers are rendered without reasoning and are final, meaning they do not fall under the category of decisions subject to appeal under Article 483(1); consequently, admitting the appeal would violate the principle of the legality of remedies under Article 129 of the Constitution and Article 457(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 144 alin. (2) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final case transfer order under Article 144(2) CPC: Prin cererea de recurs, recurentul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului în dosarul nr. x/2020
Prin încheierea nr. 4171 din 8 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de petentul A. privind strămutarea dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Cererea de recurs
Împotriva încheierii menţionate, a formulat recurs petentul A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020.
3. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
Prin cererea de recurs, recurentul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 1 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a admis cererea de sesizare formulată de recurentul A. şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., invocată în dosarul nr. x/2020.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul B., inspectorul general al Poliţiei Române, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale sale pasive, solicitând respingerea cererii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, arătând că nu mai ocupă funcţia de inspector general de la data de 17 ianuarie 2018.
Intimatul Inspectoratul General al Poliţiei Române a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu dispoziţiile art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., şi excepţia inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu dispoziţiile art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi
La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunţare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, excepţie de procedură care face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, în cauză, recursul ce formează obiectul dosarului a fost exercitat împotriva unei încheieri prin care a fost soluţionată o cerere de strămutare.
Conform art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., "Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă", fiind o hotărâre care nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ.
Recunoaşterea unei căi de atac, cum este în speţă recursul declarat împotriva unei hotărâri definitive, contravine principiului legalităţii căii de atac, consacrat de art. 129 din Constituţie şi art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 144 alin. (2) şi art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii nr. 4171 din 8 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 martie 2021.