Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Tribunal prevails over Cluj Tribunal in administrative claim by territorial unit.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Bucharest Tribunal, Second Administrative and Fiscal Litigation Section, which therefore prevails; the Cluj Tribunal's declination is upheld, and the Bucharest Tribunal's initial declination is reversed, with the case to proceed there. The dispute concerned an administrative claim by a territorial administrative unit seeking annulment of a decision rejecting its challenge and upholding a non-conformity note that applied a 25% percentage reduction to construction works under an energy-efficiency project for residential blocks. The decisive legal basis was Article 10(3), second sentence, of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, under which a claimant that is a public authority, public institution, or assimilated entity—here a public-law legal person—must bring suit exclusively before the court at the defendant's seat, establishing exclusive territorial jurisdiction in favor of the Bucharest Tribunal, where the defendant ministry is located.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004; Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Tribunal prevails over Cluj Tribunal in administrative claim by territorial unit: The dispute concerned an administrative claim by a territorial administrative unit seeking annulment of a decision rejecting its challenge and upholding a non-conformity note that applied a 25% percentage reduction to construction works under an energy-efficiency project for residential blocks. The decisive legal basis was Article 10(3), second sentence, of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, under which a claimant that is a public authority, public institution, or assimilated entity—here a public-law legal person—must bring suit exclusively before the court at the defendant's seat, establishing exclusive territorial jurisdiction in favor of the Bucharest Tribunal, where the defendant ministry is located.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the High Court to rule on the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Substantive rule applied to establish the exclusive territorial jurisdiction in favor of the court at the defendant's seat, since the claimant is a public authority.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ si fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, anularea Deciziei cu nr. 362/30.12.2019 privind soluţionarea contestaţiei formulate de catre Municipiul Cluj-Napoca si inregistrata sub nr. x/09.01.2020, prin care s-a respins aceasta contestaţie si s-a mentinut nota de neconformitate x/12.11.2019 privind aplicarea reducerii procentuale de 25% asupra execuţiei de lucrari pentru proiectul: "Creşterea eficientei energetice a blocurilor de locuinţe din Municipiul Cluj-Napoca grup 2".
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 2985 din 15 iulie 2020, Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ si fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, întrucât autoritatea publică nu are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, astfel că este competentă instanţa de la sediul reclamantei, pentru că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât şi o persoană de drept privat.
2.2. Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa nr. 2568 din 25 noiembrie 2020, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ si fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Cluj a reţinut, în esenţă, că reclamanta este unitate administrativ teritorială şi nu se poate afirma că aceasta ar fi o persoană juridică de drept privat, pentru a fi aplicabilă teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) nu face distincţie în ceea ce priveşte raportul juridic derulat de o unitate administrativ teritorială, ci se referă doar la calitatea reclamantului - persoană fizică, persoană juridică de drept privat, respectiv autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora.
Or, prin art. 10 alin. (3) se stabileşte competenţa teritorială exclusivă în raport de calitatea reclamantului, iar, în cauză, reclamantul face parte din categoria autorităţilor publice, a instituţiilor publice sau a celor asimilate acestora.
Astfel, rezultă că normele cuprinse în art. 10 alin. (3) teza a-II-a din Legea nr. 554/2004, modificată, stabilesc competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în raport cu calitatea reclamantului, care nu este nici persoană fizică, nici persoană juridică de drept privat, ci, potrivit legii, persoană juridică de drept public.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.
Obiectul cererii deduse judecăţii vizează anularea Deciziei cu nr. 362/30.12.2019 privind soluţionarea contestaţiei formulate de catre Municipiul Cluj-Napoca si inregistrata sub nr. x/09.01.2020, prin care s-a respins aceasta contestaţie si s-a mentinut nota de neconformitate x/12.11.2019 privind aplicarea reducerii procentuale de 25% asupra execuţiei de lucrari pentru proiectul: "Creşterea eficientei energetice a blocurilor de locuinţe din Municipiul Cluj-Napoca grup 2".
Instanţa de control judiciar constată că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
În cauză, acţiunea dedusă judecăţii a fost formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca, persoană juridică de drept public, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018.
Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept public, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtlui.
Cum în speţă sediul pârâtului este în Bucureşti, competenţa materială revine, în primă instanţă, Tribunalului Bucureşti.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021.