Nullity of cassation appeal for failure to articulate specific grounds of illegality regarding standing and interest in discrimination case

Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. prin reprezentant B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a MunicipiuluiBucureşti, să se constate refuzul nejustificat de a se soluţiona petiţia înregistrată sub nr. x/21.01.2017 modificată în 3418/23.06.2017 care formează obiectul dosarului nr. x/2017 şi să fie sancţionată discriminarea ce rezultă din omisiunea constatării Agenţiei pentru plăti si Inspecţie Sociala a Municipiului Bucureşti privind încălcarea prevederilor art. 15 şi urm. şi 62 din Legea nr. 448/2018 de către Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională care împiedică accesul şi refuză astfel să facă orientarea şcolară adaptată, prejudiciul rezultând din rămânerea fără profesie.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3840 din 28 septembrie 2018, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Totodată, a admis excepţia lipsei de interes şi a respins cererea formulată de reclamant împotriva celorlalţi pârâţi pentru lipsă de interes.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. prin reprezentant B., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, se arată că în mod greşit a fost admisă atât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, pentru că acesta a fost chemat şi în faţa Consiliului, cât şi excepţia lipsei de interes pentru că interesul nu s-a prescris astfel că în mod greşit a fost respinsă acţiunea pentru lipsă de interes.

Totodată, s-a reluat situaţia de fapt cu privire la fapta de discriminare reclamată, arătându-se că intimatul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a refuzat să soluţioneze cererea în termenul legal, refuz care formează obiectul cauzei, însă între timp, până la finalizarea dosarului, Consiliul a emis o hotărâre care a fost contestată într-un dosar separat, situaţie în care a transmis cererea de renunţare la prezenta cauză dar a fost respinsă, or, judecătorul fondului trebuia să constate că autoritatea pârâtă a refuzat să soluţioneze cerere în termenul legal, altfel este încurajată să nu răspundă în termenul de 90 de zile.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinările formulate, intimaţii-pârâţi Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti au solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală, Agenţia invocând şi excepţia nulităţii recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivitcărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, susţinerile recurentului-reclamant, prin reprezentant, nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., acesta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe, apreciind că în mod greşit au fost admise cele două excepţii cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a Centrului şi lipsa de interes, respingându-se acţiunea deşi, în opinia părţii, există interes, reluând, totodată, situaţia de fapt.

Referitor la nemulţumirea părţii, în sensul că prima instanţă nu a lut act de declaraţia de renunţare la judecată, de asemenea, se observă că au fost reproduse susţinerile formulate în faţa primei instanţe, fără referire la considerntele avute în vedere de judecătorul fondului, respectiv că semnătura de pe declaraţia de renunţare aparţine mandatarului reclamantului, iar renunţarea la judecată este un act procesual de dispoziţie pentru care este necesar un mandat special din partea reclamantului în sensul renunţării la judecată.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. fiind indicate în mod formal drept temei al căii de atac.

Prin urmare, susţinerile recurentei nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. prin reprezentant B. împotriva sentinţei nr. 3840 din 28 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021.