Territorial jurisdiction conflict in administrative action challenging public procurement financial correction under exclusive forum rules for public authority plaintiffs

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, la data de 04.06.2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Slănic, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Direcţia Autorizare Proiecte - Direcţia Autorizare Proiecte - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună: anularea notei de neconformitate nr. x din 27.11.2019, cu consecinţa anularii corecţiei de 5% din valoarea contractului de achiziţie, ce a fost aplicată (exonerarea de la plata acestei sume); anularea deciziei nr. 26 din 15.01.2020 prin care a fost respinsă contestaţia reclamantei.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 931 din 25.09.2020, Tribunalul Prahova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, apreciind că sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, care statuează în mod expres că, în situaţia în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituţie publică sau asimilată acestora, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Prin sentinţa civilă nr. 6606 din 04 decembrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantua Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Slănic, în contradictoriu cu pârâta Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării Şi Administraţiei Publice, Direcţia Autorizare Proiecte - Direcţia Autorizare Proiecte - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Prahova.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Prahova şi Tribunalul Bucureşti.

A dispus suspendarea judecării cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării asupra conflictului negativ de competenţă.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu soluţionarea confictului negativ de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că cererea dedusă judecăţii are ca obiect anularea notei de neconformitate nr. x din 27.11,2019 şi a deciziei nr. 26 din 15.01.2020, ei. Prin nota nr. x din 27.11.2019 contestată, reclamanta a fost sancţionată prin aplicarea unei corecţii financiare de 5% din valoarea contractului nr. x/13.06.2019, în baza dispoziţiilor H.G. nr. 519/2014 - Anexa, partea I- Achiziţii publice lit. b), prin raportare la lit. a).

Sub aspectul competenţei teritoriale sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30 iulie 2018, anterior sesizării instanţei, la data de 04.06.2020), care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Competenţa stabilită de art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004 este una teritorială exclusivă, astfel că reclamanta unitate administrativ teritorială, autoritate publică, trebuie să se adreseze instanţei de la sediul pârâtului.

În considerarea acestei norme speciale de competenţă teritorială, reţinând calitatea de autoritate publică a reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială - Oraşul Slănic, precum şi faptul că sediul pârâtului este în Bucureşti, în temeiul art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă în soluţionarea prezentei cauze este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Slănic şi pe pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publice - Direcţia Autorizare Proiecte - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 februarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.