Renunciation to judicial proceeding leading to annulment of interim order on suspension of executive action against consular recall decree

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, B., C. solicitând anularea H.G. nr. 827/28.11.2019 privind rechemarea unui consul general, publicată în M.Of. nr. 970/02.12.2019; suspendarea H.G. nr. 827/28.11.2019 până la pronunţarea pe fondul cauzei; acordarea de daune materiale egale cu valoarea drepturilor salariale în valută şi în RON pe care le-ar fi putut încasa până la finalizarea mandatului de Consul General al României la New York, conform contractului de muncă; acordarea de daune morale în valoare egală cu suma daunelor materiale respectiv în cuantum de 100.000 Euro, plătibile în RON, la cursul valutar din data executării obligaţiei de plată; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâţii Guvernul României şi Prim-ministrul au invocat excepţia nulităţii cererii pentru lipsa timbrajului, excepţia nulităţii cererii pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant convenţional al reclamantului, excepţia nulităţii cererii în ceea ce priveşte capătul 2 de cerere reprezentând solicitarea de suspendare a executării H.G. nr. 827/2019, excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Prim-ministrului.

1.2. Prin încheierea din 15 mai 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Externe, prim-ministrului României B. şi ministrului Afacerilor Externe C. în ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019; a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019 formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Externe, Prim-Ministrul României - B. şi Ministrul Afacerilor Externe - C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepţia nulităţii cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins excepţia lipsei de interes a cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins excepţia lipsei de obiect a cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019 formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri reclamantul A. formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

3. Cererea de renunţare la judecată

3.1. La data de 9 decembrie 2020, reclamantul A. a formulat cerere de renunţare la judecata acţiunii, întemeiată pe art. 406 C. proc. civ.,

4. Soluţia instanţei de recurs

4.1. Instanţa de control judiciar reţine că manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ.,

"Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă".

Conform alin. (5) şi (6) ale aceluiaşi articol,

"Când renunţare la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.

Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."

Potrivit art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantului care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de cererea de renunţare la judecarea cererii de suspendare a executării.

Anulează încheierea din 15 mai 2020 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2021.