Negative conflict of jurisdiction over specialized panels for pandemic emergency orders fails for lack of reciprocal declination

Şedinţa publică din data de 17 decembrie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 noiembrie 2020 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, la un complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă:

- anularea în întregime a H.G. nr. 935/05.11.2020 privind modificarea anexelor 2, 3 din H.G. nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID 19,

- anularea Hotărârii nr. 52/05.11.2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În subsidiar, reclamanţii au solicitat anularea parţială a dispoziţiilor privind:

- purtarea măştii de protecţie în spaţiile publice deschise (anexa 2 art. 3);

- interzicerea organizării petrecerilor în spaţiile private (anexa 3 art. 11);

- interzicerea circulaţiei persoanelor în intervalul orar 23-05 (art. 2 alin. (1)/1);

- închiderea restaurantelor în spaţii închise sau terase;

- suspendarea funcţionării pieţelor agroalimentare (art. 10/a Anexa 3)

sau, într-un al doilea subsidiar,

- anularea acestor măsuri pentru Municipiul Cluj-Napoca.

Prin sentinţa civilă nr. 174 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020) a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Cluj şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Curţii de Apel Bucureşti (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020), reţinând, în esenţă, că acţiunea reclamanţilor vizează o cerere care atrage competenţa de soluţionare în primă instanţă a curţii de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în complet specializat format din 3 judecători, în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 136/2020.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020), prin sentinţa civilă nr. 1286 din 08 decembrie 2020, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal - complet de fond (judecător unic), reţinând, în esenţă, că în cauză nu sunt aplicabile normele speciale de procedură ale art. 15 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 136/2020, iar instanţa competentă trebuie determinată potrivit normelor generale în materie, respectiv conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În consecinţă, judecarea cauzei nu revine unui complet format din 3 judecători, ci unui complet de fond format dintr-un judecător unic.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 14 decembrie 2020, sub acelaşi număr de dosar.

Din examinarea lucrărilor din dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal constată următoarele:

Sesizată în vederea pronunţării unui regulator de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerinţele impuse de art. 133 din C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 133 C. proc. civ.:

"Există conflict de competenţă:

1. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece acelaşi proces;

2. când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente".

Potrivit art. 136 C. proc. civ., dispoziţiile secţiunii privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul completelor specializate.

Prin urmare, pentru existenţa conflictului negativ de competenţă este necesară întrunirea următoarelor cerinţe:

- să existe două sau mai multe instanţe sesizate cu aceeaşi pricină;

- declinările de competenţă între instanţele sesizate să fie reciproce sau

- ultima instanţă învestită să îşi decline la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţa de faţă nu este îndeplinită această ultimă condiţie.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 174 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, tot la un complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, instanţă care a solicitat pronunţarea unui regulator de competenţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, dar la un complet de fond nespecializat cu judecător unic.

În condiţiile în care nici un complet de fond nespecializat cu judecător unic, din cadrul Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nu se declarase, anterior, necompetent de a soluţiona prezenta cauză, pentru a se constata întrunite condiţiile avute în vedere de dispoziţiile art. 133 pct. 2 coroborate cu prevederile art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata inexistenţa conflictului negativ de competenţă şi va dispune trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal - complet de fond (judecător unic), respectiv completul nespecializat în favoarea căruia s-a dispus ultima declinare de competenţă în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistenţa conflictului negativ de competenţă.

Trimite cauza privind pe reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal - complet de fond (judecător unic).

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2020.