Fiscal inspection measures annulled; tax authorities' appeals dismissed as unfounded
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Romania) dismissed as unfounded the appeals filed by the tax authorities (the Ministry of Public Finance and the Regional Directorate of Public Finance) and upheld the Court of Appeal's judgment, which had partially annulled the administrative fiscal inspection report and the related decision, thus ruling in favor of the territorial administrative unit that had challenged them. The underlying dispute concerned an economic-financial inspection that had imposed four recovery/regularization measures on the public entity for payments made to a subcontractor under public procurement and road maintenance contracts. The decisive legal basis was that the inspection findings failed to demonstrate any violation of legal provisions (including OMFP no. 1792/2002 and Law no. 273/2006) or any actual prejudice to public funds, because the payments were made in accordance with valid contractual obligations and agreements, and the procedural defect of an unsigned payment order did not render the payment illegal when the contractual relationship and services rendered were confirmed. The court held that the appellants' arguments challenged the factual assessment of the lower court, which is outside the scope of appellate review under Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 237 C. proc. civ, art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Fiscal inspection measures annulled; tax authorities' appeals dismissed as unfounded: The underlying dispute concerned an economic-financial inspection that had imposed four recovery/regularization measures on the public entity for payments made to a subcontractor under public procurement and road maintenance contracts. The decisive legal basis was that the inspection findings failed to demonstrate any violation of legal provisions (including OMFP no. 1792/2002 and Law no. 273/2006) or any actual prejudice to public funds, because the payments were made in accordance with valid contractual obligations and agreements, and the procedural defect of an unsigned payment order did not render the payment illegal when the contractual relationship and services rendered were confirmed. The court held that the appellants' arguments challenged the factual assessment of the lower court, which is outside the scope of appellate review under Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeals as unfounded.
Legal basis for the decision in the administrative litigation case.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 decembrie 2020
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea şi înregistrată sub nr. x/2016, din data de 18 noiembrie 2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţie Economico Financiară Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea actului administrativ unilateral Proces Verbal de Inspecţie nr. GLR IEF 278/22.04.2016 emis de pârâta D.G.R.F.P. Galaţi Serviciul Inspecţie Economico - Financiară Galaţi, până la soluţionarea definitivă a cauzei; anularea ca netemeinice şi nelegale a actelor administrative: decizia nr. 16/CA/27.07.2016 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile si a contestaţiilor, cu sediul în Bucureşti str. x, privind soluţionarea contestaţiei formulate de Unitatea Administrativă Teritorială Judeţul Tulcea împotriva Procesului-verbal de inspecţie nr. GLR IEF 278/22.04.2016 emis de Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Galaţi; Procesul-verbal de inspecţie nr. GLR IEF 278/22.04.2016, înregistrat la Consiliul Judeţean Tulcea sub nr. x/28.04.2016, întocmit de controlorii delegaţi din cadrul Biroului de inspecţie economico-financiara Constanta, emis de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala - Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţiei Economico - Financiara Galaţi.
Prin sentinţa civilă nr. 589/10.04.2017 Tribunalul Tulcea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27 aprilie 2016.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 255/CA din 22 noiembrie 2017, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii;
- a admis în parte acţiunea reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţie Economico Financiară Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea,
- a anulat decizia nr. 16/CA/27.07.2016 şi în parte procesul-verbal de inspecţie nr. GLR IEF 278/22.04.2016 cu referire la măsurile nr. 1 - IV stabilite în sarcina reclamantei.
3. Calea de atac exercitată în cauză
3.1. Împotriva sentinţei civile nr. 255/CA din 22 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Arată că instanţa nu a apreciat corect situaţia de fapt dedusă judecaţii, ajugand in mod greşit la concluzia anularii actelor administrative fiscale.
De asemenea, consideră ca instanţa de fond nu a ţinut cont de apărările formulate si nici de argumentele de drept aduse in sprijin, ceea ce o determină să reia anumite aspecte anterior arătate, în acest sens fiind preluate susţinerile din întâmpinarea depusă la dosarul primei instanţe -f. x Tribunalul Tulcea.
3.2 .Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs şi pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţie Economico Financiară Galaţi, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, rejudecarea litigiului în fond şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
Consideră hotărârea pronunţată de instanţa de fond ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Solicită a se constata faptul că instanţa de fond a preluat în motivarea sentinţei atacate apărările invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, fără a analiza suţinerile sale din întâmpinare, în vederea realizării scopului prevăzut la art. 237 C. proc. civ., respectiv al cercetării procesului, sens în care instanţa avea obligaţia să examineze fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare şi a explicaţiilor părţilor, dacă este cazul.
Instanţa are obligaţia de a proceda la un examen efectiv, real si consistent al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale tuturor pârtilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în determinarea situaţiei de fapt.
În motivarea sentinţei atacate nu este expus raţionamentul pentru care instanţa a înlăturat susţinerile şi argumentele Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi.
Un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanţiile date de art. 6.1 din CEDO, include printre altele dreptul pârtilor de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată, or, în cauză, consideră că instanţa de fond nu a procedat la o examinare corectă a motivelor invocate prin întâmpinare.
Cu privire la măsura nr. 1, respectiv regularizarea situaţiei de fapt şi de drept, în ceea ce priveşte plăţile efectuate fără respectarea prevederilor O.M.F.P. nr. 1792/2002 si ale Legii nr. 273/2006 în valoare de 3.607.134,68 RON către S.C. A. S.R.L Sarichioi, întrucât entitatea publică, respectiv Judeţul Tulcea, nu avea obligaţii către această societate la momentul efectuării plăţilor, instanţa de fond a reţinut faptul că această măsură vine în contradicţie cu prevederile contractuale de la pct. 2.3.din contractul de achiziţie de lucrări nr. x/22.05.2009 unde se prevede că plata facturilor fiscale emise de către asociatul S.C. A. S.R.L. se va face de către beneficiar (în speţă Consiliul Judeţean Tulcea) în contul acestui asociat deschis la Trezoreria oraşului Babadag în baza ordonanţării emise de către liderul asocierii S.C B. S.A.
Totodată, Curtea a constatat că plata sumei de 3.607.137,68 RON către S.C. A. S.R.L. a fost efectuată în mod legal, potrivit obligaţiilor asumate de beneficiarul serviciilor prestate, procentul din suma plătită cuvenită fiecărui asociat fiind de 60% pentru lider şi 40% pentru celălalt asociat, aşa cum asociaţii au convenit.
De asemenea, faţă de măsura nr. 1, Curtea a reţinut că nu s-a produs niciun prejudiciu bugetului U.A.T. Judeţul Tulcea şi că inspectorii fiscali au stabilit o regularizare în sensul că plata trebuia făcută către S.C. B. S.A. şi nu către S.C, A. S.R.L. întrucât facturile au fost emise de liderul asocierii, ignorând însă clauzele contractuale şi împrejurarea că obiectivul nu este realizat doar de S.C. B. S.A. ci de asocierea care a câştigat liicitaţia publică.
În ceea ce priveşte măsura nr. 1, instanţa de fond a analizat prevederile contractuale din contractul de achiziţie de lucrări nr. x/22.05.2009 fără a lua în considerare faptul că între S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.A. a fost încheiat, la data de 29.04.2009, un acord de asociere clauzele relevante fiind cele de la art. 5 şi 12-
Contrar aprecierii instenţei de fond, că organele de inspecţie în mod corect au apreciat faptul că, pe langa contractul de lucrări nr. x/22.05.2009, mai era necesara si emiterea de facturi de către S.C. A. S.R.L. către Judeţul Tulcea, pentru a se efectua platile către S.C. A. S.R.L., in considerarea calităţii de membru al asocierii dintre S.C. B. S.A. ca lider si S.C. A. S.R.L., fapt ce ar contrazice prevederea contractuala prin care se specifica faptul ca S.C. B. S.A. Tulcea reprezintă asocierea in relaţiile cu beneficiarul Judeţul Tulcea.
Drept urmare, potrivit facturilor emise de către S.C. A. S.R.L. beneficiarul S.C. A. S.R.L este S.C. B. S.A.
Totodată, documentele justificative din care rezulta ca au fost efectuate lucrările si anume situaţiile de lucrări pentru toata valoarea contractului respectiv facturile emise in baza acestor situaţii de lucrări sunt întocmite in totalitate de liderul asocierii S.C. B. S.A., lucrări ce au fost confirmate de către reprezentanţii Judeţului Tulcea, drept pentru care nu rezulta din documentele prezentate valoarea lucrărilor efectuate de către S.C. A. S.R.L. către Judeţul Tulcea, asa cum se prevede in acordul de asociere la art. 12.
Având in vedere clauzele contractuale si documentele emise de către părţile contractante in timpul derulării contractului nr. x din data de 22.05.2009, echipa de inspecţie a constatat, prin procesul-verbal de inspecţie nr. GLRJEF 278/22.04.2016, ca platile făcute de Consiliul Judeţean Tulcea către S.C. A. S.R.L., au fost efectuate in baza facturilor si situaţiilor de lucrări emise de către S.C. B. S.A. Tulcea.
Din situaţiile de lucrări înaintate de S.C. B. S.A. către Consiliul Judeţean Tulcea nu rezulta ca S.C. A. S.R.L. ar fi efectuat anumite categorii de lucrări care să justifice plăţile efectuate către acesta in valoare totala de 3.607.134,68 RON.
În perioada iulie 2009 - iunie 2011, Consiliul Judeţean Tulcea a efectuat plaţi aferente contractului de lucrări nr. x/22.05.2009 conform facturilor si situaţiilor de lucrări emise de către S.C. B. S.A. Tulcea, in valoare totala de 8.155.213,45 RON, din care: S.C. B. S.A. in valoare de 4.548.078,77 RON iar S.C. A. S.R.L. in valoare de 3.607.134,68 RON.
Pentru acest contract de lucrări si a facturilor emise de către S.C. B. S.A. Tulcea, au fost întocmite ordonantari de plata in valoare totala de 3.607.134,68 RON, având ca beneficiar S.C. A. S.R.L. Sarichioi:
Prin emiterea ordonanţărilor de plată si a ordinelor de plată in valoare totală de 3.607.134,68 RON menţionate mai sus, având ca beneficiar S.C. A. S.R.L Sarichioi, nu au fost respectate condiţiile de legalitate prevăzute de pct. 3 si pct. 4 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
Referitor la măsura nr. 2 respectiv procedarea la recuperarea sumelor plătite nelegal în valoare de 140.849,81 RON, plus dobânzile legale remuneratorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 91.866 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, deoarece nu a existat o verificare a perioadei în care au fost executate lucrările, având în vedere că perioada pentru care a fost întocmită situaţia de lucrări şi factura nr. x/08.02.2012 nu face obiectul contractului subsecvent de lucrări nr. x, instanţa de fond a considerat că ceea ce interesează din punct de vedere a legalităţii măsurii este dacă între cele două entităţi juridice au existat raporturi juridice privind întreţinerea multianuală a reţelei de drumuri judeţe din judeţul Tulcea care să vizeze perioada ianurie 2012.
Astfel, instanţa de fond a reţinut că între Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de beneficiar şi S.C. A. S.R.L. în calitate de executant a fost încheiat Acordul cadru nr. 325/2011 pentru a asigura posibilitatea efectuării lucrărilor necesare la reţelele de drumuri judeţene pe întreaga perioadă contractuală.
Dat fiind condiţiile atmosferice deosebite, în perioada ianuarie - februarie 2012 s-a depăşit volumul de lucrări estimate a se efectua fapt ce a determinat ca părţile să încheie un alt contract subsecvent, respectiv contractul subsecvent de lucrări nr. 2/2012.
Curtea a constatat că nu s-a reţinut de către inspectorii fiscali că lucrările nu au fost executate ci că plata s-a făcut în lipsa unui angajament pentru luna ianuarie 2012, înscrisurile depuse la dosar confirmând existenţa raporturilor contractuale dintre părţi şi efectuarea serviciilor la care executantul s-a obligat prin acordul cadru.
Faţă de măsura nr. 2 din procesul-verbal de inspecţie economico - financiară atacat instanţa de fond a concluzionat că aceasta nu se justifică deoarece plata efectuată a avut ca temei un angajament legal, în perioada de valabilitate, pe bază de documente justificative, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate.
Contrar susţinerii instanţei de fond că plata efectuată a avut ca temei un angajament legal, situaţia de lucrări întocmită de către S.C. A. S.R.L. Sarichioi la data de 31.01.2012, ce a stat la baza emiterii facturii nr. x/08.02.2012 în valoare de 140.849,81 RON, nu poate fi asimilată contractului subsecvent nr. 2/2012, înregistrat sub nr. x din 03.02.2012, deoarece acest contract a fost încheiat ulterior, respectiv la data de 03.02.2012, urmând a produce efecte începând cu data de 03.02.2012 când a fost semnat de ambele părţi contractante.
Drept urmare, în mod corect echipa de inspecţie a considerat că factura nr. x/08.02.2012 a fost emisă de către S.C. A. S.R.L. Sarichioi fara existenta unui angajament legal (contract/cornanda.etc), deoarece situaţia de lucrări incheiata pentru luna ianuarie 2012 in valoare de 140.849,81 RON, menţionata pe factura, nu este in perioada de valabilitate a contractului subsecvent de lucrări nr. x, invocat in factura nr. x/08.02.2012, (contractul subsecvent menţionat pe factura are valabilitatea de la data de 03.02.2012 pana la data de 31.03.2012), astfel rezulta ca reprezentanţii Consiliului Judeţean Tulcea au primit, înregistrat si decontat factura nr. x/08.02.2012 in valoare de 140.849,81 RON, fara existenta unui angajament legal incheiat conform prevederilor legale in vigoare.
În situaţia de lucrări intocmita la data de 31.01.2012 de către S.C. A. S.R.L Sarichioi, pentru valoarea de 140.849,81 RON inclusiv TVA, fara existenta unui angajament legal (contract/comanda), la coloana cantităţi conform contract nu este prevăzuta perioada pentru care au fost trecute cantităţile a se realiza, asa cum este menţionata in situaţia de lucrări aferenta lunii ianuarie 2012 in baza contractului subsecvent de lucrări nr. x inregistrat sub nr. x/30.12.2011.
Contrar aprecierii instanţei de fond că măsura dispusă nu se justifică deoarece plata efectuata a avut ca temei un angajament legal în perioada de valabilitate, pe baza de documente justificative, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate, pentru contractul subsecvent de lucrări nr. x, inregistrat sub nr. x/30.12.2011, cu valabilitate 1 ianuarie 2012 - 31 martie 2012, preţul contractului subsecvent de lucrări a fost iniţial in suma de 499.203,38 RON cu TVA.
La contractul subsecvent de lucrări nr. x, cu valabilitate 1 ianuarie 2012 - 31 martie 2012 a fost încheiat actul adiţional nr. x înregistrat sub nr. x/30.03.2012, prin care a fost diminuată valoarea iniţială de la 499.203,38 RON cu TVA la 365.507.14 RON cu TVA. Se observă faptul că părţile contractante au diminuat cu suma de 133.696,24 RON valoarea contractului subsecvent de lucrări nr. x inregistrat sub nr. x/30.12.2011, de la suma de 499.203,38 RON cu TVA la suma de 365.507,14 RON cu TVA prin act adiţional, iar valoarea de 365.507,14 RON, a fost decontată in baza altor situaţii de lucrări si facturi (inclusiv luna ianuarie 2012), de către Judeţul Tulcea către S.C. A. S.R.L.
În ceea ce priveşte contractul subsecvent de lucrări nr. x, înregistrat sub nr. x din data de 03.02.2012, cu valabilitate de la data semnării contractului (03.02.2012) până la data de 31.03.2012, a fost încheiat actul adiţional nr. x înregistrat sub nr. x/30.03.2012, prin care a fost diminuată valoarea iniţială de la 600.125,90 RON cu TVA la 510.629,47 RON cu TVA.
De menţionat este şi faptul că actul adiţional nr. x la contractul subsecvent de lucrări nr. x, şi actul adiţional nr. x la contractul subsecvent de lucrări nr. x, au acelaşi număr de înregistrare şi aceeaşi dată.
Se observă că şi valoarea contractului subsecvent de lucrări nr. x, înregistrat sub nr. x din data de 03.02.2012 a fost diminuată cu suma de 89.496,43 RON prin actul adiţional sus menţionat de la valoarea totală de 600.125,90 RON inclusiv TVA la valoarea totală de 510.629,47 RON inclusiv TVA.
Pentru acest contract subsecvent de lucrări, au fost emise de către S.C. A. S.R.L. facturi, ce au fost decontate de Judeţul Tulcea, aşa cum rezultă din procesul-verbal de inspecţie atacat.
Astfel, reprezentanţii Judeţului Tulcea nu pot justifica, ca având temei existenta angajamentului legal reprezentat de contractul subsecvent de lucrări nr. x cu valabilitate 1 ianuarie 2012 - 31 martie 2012, deoarece acesta a fost decontat in totalitate, in baza altor situaţii de lucrări si facturi (inclusiv luna ianuarie 2012), asa cum rezulta si din constatările menţionate in procesul-verbal de inspecţie.
De altfel, instanţa de fond nu a luat in considerare faptul că reclamanta, chiar în cererea de chemare în judecată (pag. 1 par. 7), recunoaşte că lucrările efectuate în luna ianuarie 2012, pentru care a fost întocmită situaţia de lucrări în baza căreia a fost emisă factura nr. x/08.02.2012, au fost decontate în baza altor situaţii de lucrări şi facturi: "Decontarea cheltuielilor suplimentare efectuate in perioada 15.01.2012-31.01.2012 s-a făcut in baza contractului subsecvent nr. 2/2012, întrucât sumele estimate a fi necesare prin contractul subsecvent nr. 1/2012, au fost epuizate prin lucrările si serviciile efectuate in perioada anterioara".
De asemenea, instanţa de fond nu a analizat nota explicativă solicitată d-lui C., având calitatea de inspector principal la Consiliul Judeţean Tulcea, din care rezultă clar că cele constatate de echipa de inspecţie sunt reale si anume că situaţia de lucrări întocmita pentru luna ianuarie 2012 în baza căreia s-a emis factura nr. x/08.02.2012 de către S.C. A. S.R.L. Sarichioi, în valoare de 140.849,81 RON, a fost emisa fara existenta unui angajament legal încheiat conform prevederilor legale în vigoare,
În ceea ce priveşte măsura nr. 3, privind recuperarea sumei plătită nelegal în valoare de 272.203,75 RON, plus dobânzile legale remuneratorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 169.706,30 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, deoarece plata a fost efectuată fără ca ordonantarea de plată nr. x/09.10.2012 să fie aprobată de către ordonatorul de credite, fiind încălcate prevederile pct. 3 şi 4 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 şi prevederile art. 14 alin. (4) şi art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, urmând ca sumele recuperate să fie restituite la bugetul local, instanţa apreciază că şi această măsură este neîntemeiată.
Instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada raporturilor contractuale dintre părţi în virtutea cărora avea obligaţia de plată a lucrărilor prestate de executant în temeiul contractului subsecvent nr. 5/2012, fiind anexate documentele justificative a căror realitate nu a fost contestată de inspectorii fiscali, suma plătită nefiind o plată nelegală.
De asemenea, potrivit instanţei de fond, împrejurarea că ordonantarea de plată nu a fost semnată de ordonatorul de credite nu atrage măsura dispusă prin procesul-verbal, respectiv, de recuperare a plăţii de la executant deoarece, raporturile contractuale există şi sunt obligatorii pentru părţi.
În ceea ce priveşte măsura nr. 3, echipa de control a constatat ca a fost emisă factura nr. x/03.10.2012 de către S.C. A. S.R.L., în valoare totală de 277.804,65 RON cu TVA, reprezentând lucrări conform contractului subsecvent de lucrări nr. x, şi a situaţiilor de lucrări anexă, fiind vizată pentru Bun de plată de persoanele desemnate să semneze la faza de lichidare, prin Dispoziţie de Preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea.
În baza acestei facturi au fost emise ordonantările de plată nr. x/09.10.2012 si nr. y/09.10.2012.
Ordonantarea de plata nr. x/09.10.2012, in valoare de 272.203,75 RON, a fost semnată din partea compartimentului de specialitate, din partea compartimentului de contabilitate şi vizată pentru control financiar preventiv de către persoana desemnata dar nu a fost semnată de către ordonatorul de credite.
În baza acestei ordonantari de plata a fost decontata suma de 272.203,75 RON cu ordinul de plata nr. x/09.10.2012, suma ce se regăseşte şi in extrasul de cont de la Trezoreria Municipiului Tulcea din data de 09.10.2012.
Contrar aprecierii instanţei de fond, această decontare a fost efectuată fără respectarea prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, potrivit cărora Ordonantarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. [...] Ordonantarea de piaţă este datată şi semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuţii. [...] La emiterea ordonanţăm de plată finale ordonatorul de credite confirmă că operaţiunea s-a finalizat. [...] După aprobare ordonantarea de plată împreună cu toate documentele justificative în original se înaintează conducătorului compartimentului financiar pentru plată.
De asemenea, potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare iar potrivit art. 54 alin. (6) din acelaşi act normativ. Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.
Faţă de aceste aspecte constatate, în mod corect organele de inspecţie economico - financiară au dispus, prin măsura nr. 3, ca ordonatorul de credite să procedeze la recuperarea sumei plătită nelegal in valoare de 272.203,75 RON, plus dobânzile legale remuneratorii si a majorărilor de intarziere in valoare de 169.706,30 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, deoarece plata a fost efectuata fara ca ordonantarea de plata nr. x/09.10.2012 sa fie aprobata de către ordonatorul de credite, urmând ca sumele recuperate sa fie restituite la bugetul local iar în situaţia in care nu se realizează recuperarea plăţilor nelegale de la executantul S.C. A. S.R.L. Sarichioi, ordonatorul de credite va lua masuri pentru recuperarea sumelor de la persoanele responsabile, in conformitate cu prevederile legale.
Referitor la măsura nr. 4 prin care s-a dispus ca ordonatorul de credite să procedeze la recuperarea sumei plătită nelegal în valoare de 7.851,11 RON, plus dobânzile legale remuneratorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 4.749,87 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, datorită faptului că a fost vizată pentru Bun de plată factura nr. x/06.03.2013 în valoare de 44.463,42 RON, fără să existe o verificare a categoriilor de lucrări înscrise în situaţia de lucrări, instanţa de fond, de asemenea, o consideră ca fiind nelegală.
Instanţa de fond a reţinut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă care au fost cantităţile executate la întreţinere drumuri pentru perioada 01.02 - 28.02.2013, sectorul de drum, lungimea sectorului, aparteneţa drumului la un anumit ditrict.numărul de ore necesare desfăşurării activităţii, respectiv 1.344 de ore pentru două districturi Tulcea şi Enisala.
Totodată, instanţa a reţinut că nu se contestă prin procesul-verbal volumul de lucrări efectuate de prestator în beneficiul reclamantei şi preţul calculat ci faptul că nu s-a prevăzut concret numărul de ore pe fiecare district în parte în caietul de sarcini şi drept urmare lucrările ar viza doar un singur district Tulcea şi nu Enisala.
Contrar aprecierii instanţei de fond, din menţiunile cuprinse în caietul de sarcini la punctul 2, respectiv la punctul 4, din documentele puse la dispoziţia echipei de inspecţie referitoare la "Situaţia de lucrări executate la reţeaua de drumuri judeţene aferente LOT x - ZONA EST la FEBRRUARIE 2013" şi din "Măsurătoarea" cu cantităţile executate la "întreţinere drumuri" pentru perioada 01.02. - 28.02.2013 -Contract x/2013" rezulta că "Măsurătoarea" a fost acceptată si decontată de către reprezentanţii Judeţului Tulcea, fara a fi respectate cerinţele din caietul de sarcini si anume, să rezulte clar la codul 13.5 Informări operative - ca numărul orelor menţionate sunt pentru doua districte, nefiind menţionat calculul orelor distinct pentru fiecare district în parte, daca este cazul.
Din "măsurătoare" rezultă că au fost efectuate lucrări doar pentru sectoarele de drum aferente districtului Tulcea, respectiv DJ 229M, DJ 222C, nefiind menţionat niciun sector de drum ce aparţine districtului Enisala, in situaţia in care se impunea decontarea orelor menţionate in măsurătoare, drept pentru care, în mod corect echipa de inspecţie a considerat că lucrările au fost efectuate numai pentru un singur district, respectiv districtul Tulcea, conform sectoarelor de drum menţionate in "Măsurătoare" ce a fost prezentată în timpul controlului.
Din situaţiile de lucrări ce au stat la baza întocmirii facturii nr. x/06.03.2013 in valoare de 44.463,42 RON, rezulta ca reprezentanţii Consiliului Judeţean Tulcea au decontat către S.C. A. S.R.L. suma de 12.190,08 RON fara TVA la care se adaugă suma de 473 RON reprezentând indicele de inflaţie (0,0388) si valoarea TVA, rezultând o suma totala de 15.702,22 RON, pentru activitatea cu codul 13.5 - "Informări operative la toate nivelurile privind condiţiile de circulaţie pe timp de iarna" aferent numărului de 1344 ore, fata de 672 ore cat are luna calendaristica (1344 ore/24 ore = rezulta un număr de 56 zile, iar contractul subsecvent este încheiat pentru o perioada de 28 zile, respectiv 01.02.2013-28.02.2013), cu suma de 7.851,11 RON (15.702,22 RON/2 = 7.851,11 RON) si cu 672 ore mai mult, rezultând in acest sens ca suma de 7.851,11 RON aprobata si decontata de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Tulcea reprezintă plata nelegala datorata faptului ca a fost vizata pentru "Bun de plata" factura nr. x/06.03.2013 in valoare de 44.463,42 RON, fara sa existe o verificare a categoriilor de lucrări inscrise in situaţia de lucrări.
Faţă de cele prezentate mai sus, contrar aprecierii instanţei de fond, din "Măsurătoare" nu rezultă că numărul de ore menţionate ar fi pentru doua districte in condiţiile in care lucrările executate au fost efectuate pentru districtul Tulcea (DJ 229M, DJ 222C), iar pentru orele menţionate (1344), nu se precizează că sunt aferente celor doua districte (Tulcea si Enisala).
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 10 septembrie 2018, intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.
5. Aspecte de fapt şi de drept relevante în cauză
Reclamanta UAT Judeţul Tulcea a fost supusă unei inspecţii fiscale în perioada 25.01.2016 - 18.04.2016 din partea Biroului de Inspecţie Economico Financiară Constanţa, inspecţie efectuată în temeiul art. 22 din O.G. nr. 119/1999, având la bază aspectele cuprinse în sesizarea nr. 1563/08.12.2015 a Corpului de Control al Primului Ministru înregistrată la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi.
Obiectivul inspecţiei l-a constituit verificarea modului de respectare a prevederilor legale cu privire la atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de achiziţie publică în perioada de prescripţie, respectiv 01.01.2011 - 31.12.2015.
Urmare inspecţiei efectuate a fost întocmit procesul-verbal din data de 18.04.2016, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei anumite măsuri:
- măsura nr. 1 -,regularizarea situaţiei de fapt şi de drept în ceea ce priveşte plăţile efectuate fără respectarea OMFP nr. 1792/2002 şi ale Legii nr. 273/2006 în valoare de 3.607.137,68 RON către S.C. A. S.R.L. întrucât Judeţul Tulcea nu avea obligaţii către S.C. A. S.R.L. la momentul efectuării plăţilor."
- măsura nr. 2 - Ordonatorul de credite va proceda la recuperarea sumelor plătite nelegal în valoare de 140.849,81 RON plus dobânzile legale recuperatorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 91.866,72 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi sau de la persoanele responsabile;
- măsura nr. 3 - Ordonatorul de credite va proceda la recuperarea sumei plătită nelegal în valoare de 272.203,75 RON plus dobânzile legale remuneratorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 169.706,30 RON, de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, deoarece plata a fost efectuată fără ca ordonanţarea de plată nr. x/09.10.2012 să fie aprobată de către ordonatorul de credite, astfel fiind încălcate prevederile pct. 3 şi 4 din O.M.F.P. nr. 1792/2002, a prevederilor art. 14 alin. (4) şi a prevederilor art. 54 alin. (5) si (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, urmând ca sumele recuperate să fie restituite la bugetul local;
- măsura nr. 4 - Ordonatorul de credite va proceda la recuperarea sumei plătite nelegal în valoare de 7.851,11 RON de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi plus dobânzile legale remuneratorii şi a majorărilor de întârziere în valoare de 4.749,87 RON, datorată faptului că a fost vizată pentru bun de plată factura nr. x/06.03.2013 în valoare de 44.463,42 RON, fără să existe o verificare a categoriilor de lucrări înscrise în situaţia de lucrări, responsabilă este persoana care a verificat, semnat şi aprobat situaţia de lucrări unde este prevăzută aceasta eroare, fiind încălcate prevederile punctului 2 din O.M.F.P. nr. 1792/2002;
Împotriva Procesului-verbal de inspecţie nr. GLR IEF 278/22.04.2016 reclamanta a formulat contestaţie în temeiul art. 22 alin. (8) din Ordonanţa nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 16/CA/27.07.2016 emisa de Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor.
Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 reglementează controlul intern/managerial, inclusiv controlul financiar preventiv la entităţile publice, cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public cu eficienţă, eficacitate şi economicitate. Potrivit acestui act normativ, control financiar preventiv reprezintă activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora, iar controlul intern/managerial cuprinde ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile.
Inspecţia, în sensul acestei ordonanţe, constă în verificarea efectuată la faţa locului în scopul constatării unor eventuale abateri de la legalitate şi al luării de măsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs, după caz. În condiţiile stabilite de art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu denumirea marginală Măsuri operative, Ministerul Finanţelor Publice, care este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice, efectuează inspecţii ori de câte ori există indicii ale unor abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operaţiuni, în sensul acestei ordonanţe.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentele-pârâte, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei-reclamante, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Cu referire la incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit.
Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este suficient ca recurenta să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluţionată de instanţa de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.
În ceea ce priveşte recursul declarat de recurentul MFP, acesta reia în proporţie covârşitoare apărările formulate în faţa instanţei de fond fără a aduce critici concrete sentinţei recurate respectiv fără a indica motivele pentru care apreciază că raţioamentul logico-juridic validat de către instanţa de fond nu corespunde unor exigenţe legale.
Se arată că instanţa de fond nu a apreciat corect situaţia de fapt, ignorându-se faptul că sunt date în competenta instantei de control judiciar exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea sentinţei instanţei de fond, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale cu referire directă în cauza de faţă la prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., invocate de recurentul-pârât.
În aceste conditii, instanta de recurs nu este îndreptăţită a reanaliza probatoriul administrat, decât în masura în care o astfel de analiză se impune prin prisma aplicării greşite de către instanţa de fond a unor dispoziţii legale.
Din expunerea argumentelor evocate de recurentul-pârât rezultă cu evidenţă că s-au readus în discuţie şi chestiuni de fond care depăşesc sfera de analiză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
Altfel spus, criticile recurentului pe stabilirea situaţiei de fapt nu se convertesc în motivul de nelegalitate invocat, deoarece stabilirea situaţiei de fapt este atributul instanţei de fond, iar în cauză instanţa şi-a motivat hotărârea cu argumente pertinente pe aspectul situaţiei de fapt reţinute.
În ceea ce priveşte recursul declarat de către DGRFP GALAŢI, din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că limitele învestirii instanţei, aşa cum au fost stabilite la fond, vizează concluziile verificărilor asupra modului de respectare a prevederilor legale cu privire la atribuirea, încheierea şi derularea contractelor în perioada 2011 - 2015 privind contractele de achiziţie de lucrări încheiate între Consiliul Judeţean şi S.C. A. S.R.L. din Com. Sarichioi, jud. Tulcea", cu referire la contractul nr. x/22.05.2009 şi actele adiţionale.
Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, în data de 22.05.2009 între Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de beneficiar şi Asocierea S.C. B. S.A. şi S.C. A. S.R.L., în calitate de antreprenor, s-a în încheiat contractul de achiziţie publică lucrări nr. x având ca obiectiv " Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în localităţile din Delta Dunării", preţul contractului fiind de 7.565.183,43 RON cu TVA, pentru o durată calendaristică de 8 luni de la data primirii ordinului de începere a execuţiei lucrărilor.
Ordinul a fost emis de către Consiliul Judeţean Tulcea nr. 1/28.05.2009 şi înregistrat sub nr. 5427.
În contractul de lucrări încheiat a fost prevăzută modalitatea de repartizare fizică şi valorică a contractului de achiziţie publică între cei doi asociaţi respectiv S.C. B. S.A. - liderul asocierii - 60% şi S.C. A. S.R.L. 40%, fiind specificat faptul că "liderul asocierii va semna toate documentele necesare şi va reprezenta asocierea faţă de beneficiar şi va răspunde de execuţia lucrărilor la obiectiv."
Potrivit contractului - pct-2.3, plata urma a se face în funcţie de situaţiile lunare de lucrări (plăţi interimare) sens în care antreprenorul va transmite lunar beneficiarului o situaţie de plată care să cuprindă sumele la care se consideră îndreptăţit, plata urmând a se face şi în raport de alocarea tranşelor bugetare pentru acest program.
S-a prevăzut că S.C. B. S.A., în calitate de lider al asocierii, va emite facturile fiscale aferente tuturor lucrărilor executate, asociatul S.C. A. având obligaţia de a transmite către liderul asocierii facturile fiscale corespunzătoare lucrărilor executate, în vederea decontării. Plata facturilor fiscale emise de către asociatul S.C. A. S.R.L. se va face de către beneficiar (în speţă Consiliul Judeţean Tulcea) în contul acestui asociat deschis la Trezoreria oraşului Babadag, în baza ordonanţării emise de către liderul asocierii S.C. B. S.A..
Inspectorii fiscali au reţinut că, în vederea participării la licitaţie, anterior atribuirii şi încheierii contractului de achiziţie publică, cei doi asociaţi au încheiat la data de 29.04.2009 un acord de asociere - filele x ale cărui clauze au fost reluate în acordul de asociere din 08.12.2009.
Contractul de achiziţie publică lucrări nr. x a suferit modificări prin mai multe acte adiţionale astfel:nr. 1 înregistrat sub nr. x/18.12.2009, nr. 2 înregistrat sub nr. x/22.03.2010, nr. 3 înregistrat sub nr. x/19.08.2010, nr. 4 neînregistrat la ctr. nr. 96, nr. 5 înregistrat sub nr. x/28.06.2011.
S-a reţinut că în perioada iulie 2009 - iunie 2011 liderul asocierii a emis un număr de 9 facturi inclusiv situaţiile de plată/lucrări în valoare 8.155.213,47 RON către beneficiar, din care suma de 3.607.134,68 RON a fost plătită către S.C. A. S.A..
Pentru această sumă inspectorii fiscali au stabilit în sarcina reclamantei măsura nr. 1, respectiv regularizarea situaţiei de fapt şi de drept în ceea ce priveşte plăţile efectuate fără respectarea OMFP nr. 1792/2002 şi ale Legii nr. 273/2006 în valoare de 3.607.137,68 RON către S.C. A. S.R.L. întrucât Judeţul Tulcea nu avea obligaţii către S.C. A. S.R.L. la momentul efectuării plăţilor."
Instanţa de fond a constatat că regularizarea astfel dispusă prin actul de control a avut în vedere faptul că documentele justificative au fost depuse de liderul asocierii S.C. B. S.A. nicidecum de S.C. A. S.R.L. şi drept urmare beneficiarul achiziţiei, în speţă reclamanta, trebuia să facă plata către liderul asocierii nu faţă de S.C. A. S.R.L., faţă de care s-a apreciat că nu avea nici o obligaţie.
Or, în cauză s-a demonstrat că nu există abateri de la legalitate în materie de achiziţii publice, părţile fiind ţinute să respecte obligaţiile contractuale înserate în contractul de achiziţie publică nr. x, facturile fiind emise de liderul asocierii, plata fiind făcută în contul S.C. A. S.R.L. aşa cum părţile au convenit, suma fiind ordonanţată de către liderul asocierii.
În realitate inspectorii fiscali vin şi stabilesc o regularizare în sensul că plata trebuia făcută către S.C. B. S.A. şi nu către S.C. A. S.R.L. întrucât facturile au fost emise de liderul asocierii, ignorând însă clauzele contractuale şi împrejurarea că obiectivul nu este realizat doar de S.C. B. S.A. ci de asocierea care a câştigat licitaţia publică.
Înalta Curte validează aceste considerente, reţinând în plus şi faptul că, potrivit art. 22 alin. (8) din din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul întern/magerial si controlul financiar preventiv:
"In cazul in care in urma inspecţiei efectuate se constată abateri de la legalitate care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal de inspecţie."
În speţă, în concluziile referitoare la Măsura nr. 1 se retine de către inspectorii economico-financiari faptul ca plăţile efectuate, în valoare de 3.607.134,68 RON, decontate către S.C. A. S.R.L. Sarichioi, au fost utilizate potrivit scopului stabilit prin contractul de lucrări nr. x/22.05.2009, fondurile find astfel folosite conform destinaţiei si calităţii pe care S.C. A. S.R.L. Sarichioi o are in acest contract, respectiv calitatea de asociat.
Aşadar, nu a fost constatată vreo pagubă produsă fondurilor publice, instanţa de fond reţinând corect că nu exista abateri de la legalitate in materie de achiziţii publice, părţile fiind ţinute să respecte obligaţiile contractuale prevăzute in contractul de achiziţie publică nr. 96/2009.
În ceea ce priveşte măsura nr. 2, echipa de control a reţinut că factura nr. x/08.02.2012, în valoare de 140.849,81 RON, a fost emisă în baza situaţiei de lucrări întocmită de S.C. A. S.R.L. la data de 31.01.2012, având la coloana "denumirea produselor şi serviciilor " specificaţia " c/v situaţie de lucrări la data de 31.01.2012 pentru Contract nr. x/2012 şi acord cadru nr. 325/2011- întreţinere multianuală a reţelei de drumuri judeţene din Judeţul Tulcea 2011-2014 Zona Est- Lotul I - Lucrări de deszăpezire", rezultând deci concluzia că situaţia de lucrări nu a fost încheiată pentru contractul subsecvent de lucrări nr. x deoarece acest contract are ca perioadă de valabilitate de la data semnării 03.02.2012 până la 31.03.2012.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că ceea ce interesează din punct de vedere a legalităţii măsurii nr. 2 este dacă între cele două entităţi juridice, reclamanta şi S.C. A. S.R.L. Sarichioi, au existat raporturi juridice privind întreţinerea multianuală a reţelei de drumuri judeţene din Judeţul Tulcea 2011-2014 Zona Est- Lotul I - Lucrări de deszăpezire care să vizeze perioada ianuarie 2012, dacă lucrările au fost efectuate şi pe cale de consecinţă dacă plata sumei de 140.849,81 RON efectuată de reclamantă era o plată datorată sau nu. În speţă, condiţiile meteo dificile, imprevizibile, care au determinat depăşirea volumului de lucrări estimate de părţi iniţial, au fost atestate prin înscrisurile depuse de reclamantă la dosar.
Nu s-a reţinut de către inspectorii fiscali că lucrările nu au fost executate ci că plata s-a făcut în lipsa unui angajament pentru luna ianuarie 2012, înscrisurile depuse la dosar confirmând existenţa raporturilor contractuale dintre părţi şi efectuarea serviciilor la care executantul s-a obligat prin acordul cadru.
Aşadar, în mod temeinic, instanţa de fond a constatat faptul ca nu se justifica măsura dispusa prin actul de control, plata efectuata având ca temei un angajament legal, in perioada de valabilitate, pe baza de documente justificative, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate.
Cu privire la măsura nr. 3 prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de a recupera suma plătită nelegal în valoare de 272.203,75 RON plus dobânzile legale remuneratorii şi majorările de întârziere în valoare de 169.706,30 RON de la S.C. A. S.R.L. Sarichioi, deoarece plata a fost efectuată fără ca ordonanţarea de plată nr. x/09.10.2012 să fie aprobată de către ordonatorul de credite, Curtea a constatat că această măsură a avut în vedere factura nr. x/03.10.2012 emisă de către S.C. A. S.R.L. reprezentând lucrări conform contractului subsecvent nr. 5/2012 şi a situaţiilor de lucrări anexate, factură vizată Bun de plată de persoanele desemnate să semneze la faza de lichidare prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Tulcea.
În aceeaşi logică juridică, întrucât intimata reclamantă a făcut dovada raporturilor contractuale dintre părţi în virtutea cărora avea obligaţia de plată a lucrărilor prestate de executant în temeiul contractului subsecvent nr. 5/2012, împrejurarea că ordonanţarea de plată nu a fost semnată de ordonatorul de credite nu atrage măsura dispusă prin procesul-verbal, respectiv de recuperare a plăţii de la executant deoarece raporturile contractuale există, sunt obligatorii pentru părţi iar prejudiciul pretins nu a fost cauzat, neputând fi astfel antrenată răspunderea patrimonială.
Prin măsura nr. 4 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de a recupera de la S.C. A. S.R.L. suma de 7.851,11 RON, dobânzile legale remuneratorii şi majorările de întârziere în valoare de 4.4749,87 RON întrucât echipa de inspecţie a considerat-o ca fiind o plată nelegală datorită faptului că factura nr. x/06.03.2013 în valoare de 44.463,42 RON (fila x) a fost vizată " Bun de plată" fără să existe o verificare a categoriilor de lucrări înscrise în situaţia de lucrări, respectiv că nu s-au respectat cerinţele din caietul de sarcini din care să rezulte în mod clar şi distinct calculul orelor lucrate pe fiecare district în parte şi că din "măsurătoare" nu apare ca fiind efectuate lucrări pe sectorul de drum ce aparţine districtului Enisala.
Echipa de inspecţie a reţinut, raportat la activitatea având codul 13.5 "informări operative", pentru care a fost prevăzut un număr de 1344 ore, ca numărul de ore a fost stabilit in mod eronat, respectiv ca au fost dublate numărul de ore necesare desfăşurării activităţii, raportat la faptul ca numărul de zile pentru care a fost încheiat contractul subsecvent de lucrări este de 28 de zile (1344ore/28 zile = 48ore/zi, in condiţiile in care ziua are 24 de ore).
In aceste condiţii, a considerat ca în mod nelegal au fost acceptate la plata un număr de 672 ore, rezultând in acest sens ca suma de 7.851,11 RON aprobata si decontata de către reprezentanţii Consiului Judeţean Tulcea reprezintă plata nelegala, fara sa existe o verificare a categoriilor de lucrări înscrise in situaţia de lucrări.
Înalta Curte reţine că, în baza Acordului cadru nr. 325/29.08.2011, a fost încheiat Contractul subsecvent de lucrări nr. x având ca obiect, lucrări de întreţinere a reţelei de drumuri judeţene din Tulcea" pentrul Lotul I - zona Est.
Conform "caietului de sarcini" aferent Acordului cadru nr. 325/29.08.2011, întocmit pentru activitatea de "Lucrări de întreţinere multianuala a reţelei de drumuri judeţene a judeţului Tulcea în perioada 2011-2014", in vederea administrării si întreţinerii eficiente a reţelei de drumuri, a fost împărţita in doua zone Est si Vest a judeţului, corespunzător loturilor care au făcut obiectul contractelor de lucrări. De asemenea, reteua de drumuri judeţene a fiecărei zone este arondata unui număr de 2 districte.
Ca urmare, fiecare zonă, respectiv în speţă zona Est, cuprinde doua districte deservite de personal angajat.
Cele doua districte de drumuri din lotul I - corespunzător zonei Est sunt indicate in caietul de sarcini, respectiv:
- Districtul Tulcea -13 sectoare de drum cu o lungime de 160,446 km;
- Districtul Enisala - 7 sectoare de drum cu o lungime de 113,318 km;
Desfăşurarea activităţii codul 13.5 " informări operative", prevăzuta in Contractul subsecvent de lucrări nr. x, se efectuează in fiecare din cele doua districte, ca urmare numărul orelor necesare (1344) au fost corect stabilit si menţionat in contract [28zile, 24ore x 2 districte (Tulcea-Enisala) = 1344 ore].
Documentele justificative primare, fisele zilnice a lucrărilor executate care au stat la baza intocmirii situaţie de lucrări aferenta facturii nr. x/06.03.2013 a avut in vedere activitatea, informarea operativa " cod 13.5 desfăşurata pe parcursul a 28 de zile de cele 2 districte ale zonei Est (districtul tulcea si districtul Enisala), aşa cum real susţine reclamanta.
Prin nota explicativa data de d-nul C. la solicitarea echipei de control, a fost prezentat calculul aritmetic de stabilire a orelor necesare desfăşurării activităţii contractate.
In mod temeinic, instanţa de fond a reţinut faptul ca nu se contesta prin procesul-verbal volumul lucrărilor efectuate de prestator in beneficiul intimatei-reclamate si preţul calculat ci faptul ca nu s-a prevăzut concret numărul de ore pe fiecare district in parte in caietul de sarcini si drept urmare lucrările ar viza doar un singur district Tulcea si nu si Enisala.
7. Temeiurile de drept ale soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va respinge recursurile declarate de pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţie Economico Financiară Galaţi şi de Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 255/CA din 22 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul Inspecţie Economico Financiară Galaţi şi de Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 255/CA din 22 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2020.