Supplemental construction works procured via direct negotiation: sufficiency of unforeseeable structural defects under public procurement law

Şedinţa publică din data de 7 februarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 23 februarie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul INSTITUTUL DE BIOLOGIE ŞI PATOLOGIE CELULARĂ "A." a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună anularea Deciziei nr. 5123/09.01.2015 a şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiei administrative, şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/04.11.2014; în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/04.11.2014, până la soluţionarea acţiunii în fond.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3683 din 22 noiembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a admis cererea formulată de reclamantul Institutul de Biologie şi Patologie Celulară "A." Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Generală Organism Intermediar Pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare, şi a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/4.11.2014 şi a Deciziei nr. 5123/9.01.2015 emise de către Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Generală Organism Intermediar Pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen, pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII (fost, MINISTERUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII), solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate şi, rejudecând cauza, respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Preliminar, recurentul- pârât a relevat, ca şi aspecte procedurale în cauză, împrejurarea că a operat transmiterea calităţii procesuale de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, către Ministerul Cercetării şi Inovării, solicitând, ca atare, a se constata calitatea de recurent a Ministerului Cercetării şi Inovării.

În susţinerea recursului său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., recurentul- pârât a relevat situaţia în fapt în cauză şi a criticat sentinţa recurată ca fiind netemeinică şi nelegală, în dezvoltarea motivelor de fapt şi de drept ale recursului invocând, în esenţă, următoarele:

Instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 - art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, susţine recurentul-pârât, în soluţionarea cererii de anulare, instanţa de fond a considerat că noţiunea de "circumstanţe imprevizibile" conţinută de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 are un caracter subiectiv în speţa de faţă, respectiv, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistenţă a Corpului B al clădirii, subsol şi parter a unor defecte majore de executare, în ceea ce priveşte modul de ţesere şi de realizare a cărămizilor existente la pereţii decopertaţi, instanţa de fond însuşindu-şi susţinerile intimatului din notele justificative nr. x/09.12.2010 şi nr. y/07.02.2011, precum şi cele din Nota tehnică din 23.11.2010.

Referitor la toate susţinerile intimatului, însuşite de către instanţa de fond, consideră că acestea nu justifică faptul că nu a fost realizată o expertiză completă, amănunţită, care să ofere o imagine clară a stadiului în care se află clădirea şi lucrările care trebuiau realizate, mai ales că în Caietul de sarcini existau precizări clare referitoare la faptul că "toate aceste măsuri de consolidare vor fi completate şi îmbunătăţite prin lucrări de consolidare rezultate ca fiind necesare în urma concluziilor obţinute prin noua expertiză solicitată în cadrul prezentului contract".

Totodată este prevăzută "necesitatea reconsiderării soluţiilor de consolidare. De aceea, intimata a solicitat Executantului o nouă expertiză ce va fi inclusă în serviciile furnizate în cadrul contractului de lucrări". Astfel, responsabilitatea realizării expertizei tehnice a clădirii în vederea stabilirii si întocmirii proiectului tehnic revenea executantului.

Susţine recurentul-pârât că, împrejurarea că expertiza tehnică nu a fost realizată mai amănunţit, ci au fost realizate doar sondaje izolate, nu reprezintă în fapt o situaţie de imprevizibilitate conform O.U.G. nr. 34/2006, scopul expertizei tehnice solicitate şi realizate de executant fiind tocmai cunoaşterea stării tehnice a structurii de rezistenţă a celor 3 corpuri de clădire, în vederea luării unor măsuri de consolidare/reabilitare fundamentate, având în vedere vechimea şi starea tehnică actuală a construcţiilor.

Astfel cum însuşi legiuitorul dispune la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data atribuirii actelor adiţionale, pentru ca lucrările suplimentare să fie atribuite contractorului iniţial, se impunea evidenţierea unor circumstanţe imprevizibile, care să fi fost de natură să impună necesitatea respectivelor lucrări.

Or, după cum se poate observa, analizând situaţia din speţa de faţă, în cauză, consideră recurentul- pârât că intimatul nu a făcut dovada unor asemenea circumstanţe.

Apreciază recurentul că intimatul nu a justificat alegerea procedurii de negociere fără publicare a unui anunţ de participare, veritabile circumstanţe imprevizibile pentru alocarea unor fonduri publice fără a organiza o procedură de atribuire adecvată şi, în ciuda faptului că noţiunea de "circumstanţe imprevizibile" nu este definită de O.U.G. nr. 34/2006, totuşi accepţiunea aceasta rezultă din interpretarea prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 care stabilesc care sunt procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică şi a art. 20.

Din interpretarea art. 18, art. 20, coroborate cu principiile din cuprinsul art. 2 ale O.U.G. nr. 34/2006, conchide că expresia de "circumstanţe imprevizibile" presupune imposibilitatea ca autoritatea contractantă să prevadă necesitatea lucrărilor suplimentare, fiindu-i peste măsură să prevadă aceste cauze care să determine noi necesităţi.

Aceste circumstanţe trebuiau să includă condiţii tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice efectuate sau a avizelor care au stat la baza aprobării proiectului tehnic.

Însă, în cazul de faţă, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistenţă a Corpului B al clădirii, subsol şi parter, a unor defecte majore de executare, s-a datorat lipsei unei expertize complete, amănunţite, care să ofere o imagine clară a stadiului în care se află clădirea şi lucrările care trebuiau realizate, ceea ce era obligatoriu de efectuat, şi nu unor circumstanţe imprevizibile, aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimatul- reclamant Institutul de Biologie şi Patologie Celulară "A." a formulat întâmpinare, prin care, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în esenţă, arătând că instanţa de fond a constatat şi a reţinut în mod corect că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, şi anume, că se află în situaţia executării unor lucrări suplimentare ce nu puteau fi prevăzute la momentul încheierii contractului de achiziţie publică.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 16 noiembrie 2018 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 7 februarie 2020, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, precum şi din perspectiva obiectului şi a normelor legale incidente, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Intimatul-reclamant Institutul de Biologie şi Patologie Celulară "A." a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu o acţiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună anularea Deciziei nr. 5123 din 09 ianuarie 2015, emisă de către Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/04.11.2014, emisă de Direcţia Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare, în ceea ce priveşte Proiectul cod SMIS 2667, cu titlul "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creşterii competitivităţii în domeniul bolilor cardiovasculare, diabet şi obezitate/CARDIOPRO".

Prima instanţă, a admis cererea formulată de reclamant şi a anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 4 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 5123 din 9 ianuarie 2015.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării (actual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării), invocând în drept motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, între Ministerul Economiei, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în calitate de Organism Intermediar, şi intimatul-reclamant Institutul de Biologie şi Patologie Celulară "A.", în calitate de Beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 01 martie 2009, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creşterii competitivităţii în domeniul bolilor cardiovasculare, diabet şi obezitate/CARDIOPRO", cod SMIS 2667.

Pentru realizarea acestui proiect a fost încheiat, cu Consorţiul, reprezentat de S.C. B. S.A., contractul de achiziţie publică lucrări de construcţii şi servicii de proiectare nr. 23- 143 din 21 aprilie 2010.

Potrivit Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 04 noiembrie 2014, s-a constatat că Autoritatea contractantă, intimatul- reclamant, s.n., a încălcat prevederile legale privind necesitatea caracterului imprevizibil al lucrărilor în situaţia încheierii actelor adiţionale nr. x/17.12.2010 şi nr. y/04.03.2010, prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, procedură prevăzută de dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

În temeiul prevederilor art. 6 şi art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 a fost aplicată o reducere procentuală de 25% din valoarea lucrărilor suplimentare în valoare de 71.408,8 RON, aferentă Actului Adiţional nr. 4/17.12.2010, în sumă de 17.852,2 RON, şi 25% din valoarea lucrărilor suplimentare în valoare de 235.689,04 RON, aferente Actului Adiţional nr. 5/04.03.2011, în sumă de 58.922,26 RON".

Fără a relua situaţia de fapt expusă prin actele contestate şi sentinţa primei instanţe, situaţie de fapt ce nu a fost contestată de recurent, se constată că instanţa de fond, în raport de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente, a reţinut corect că împrejurările invocate prin nota justificativă existau înainte de încheierea contractului, având un caracter excepţional, de natură să justifice incidenţa dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011:

"(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parţială de la plată, în situaţia prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată cel puţin una din abaterile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, în raport cu:

a) reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice;

b) reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) procedurile sau instrucţiunile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, alţii decât autorităţile contractante.

(31) Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(32) Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activităţii de verificare/control/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă.

(33) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură formală, care nu au niciun potenţial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale. Situaţiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(34) În cazul în care, pentru acelaşi contract de achiziţie verificat, se constată existenţa mai multor abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexă, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi având în vedere principiul proporţionalităţii, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel. (5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, în art. 9 din acelaşi act normativ, se arată:

"Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică:

a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Aşadar, în cauză, existând un control anterior (finalizat prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 04 noiembrie 2014), în procedura verificării cererilor de rambursare au fost aplicate, în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, reduceri procentuale.

Problema care se cere a fi dezlegată în cauză este dacă pentru contractarea lucrărilor suplimentare erau incidente dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, ce permiteau negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau se impunea organizarea unei noi proceduri de achiziţie publică, din perspectiva ivirii unor împrejurări imprevizibile.

Potrivit dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri: (...) i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;".

Modificarea substanţială a dispoziţiilor unui contract de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire şi necesită derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.

În jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel cum a specificat Comisia Europeană (prin DG Markt) în Adresa nr. x - 21/05/2012, s-a statuat că modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanţială atunci când, prin această modificare, contractul devine substanţial diferit faţă de cel încheiat iniţial. O modificare este considerată substanţială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: a) Modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectaţi iniţial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant. b) Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului. c) Modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial.

De asemenea, cu privire la condiţia particulară referitoare la circumstanţele imprevizibile, s-a arătat că această cerinţă trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă ar fi trebuit să prevadă (de exemplu: dezastre naturale, noi cerinţe rezultate ca urmare a adoptării unor noi reglementări comunitare sau naţionale ori condiţii tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice care au stat la baza proiectului şi care au fost întreprinse în conformitate cu "regulile artei"). Modificările determinate de pregătirea neadecvată a procedurii de atribuire a proiectului nu pot fi considerate circumstanţe imprevizibile.

Este adevărat că, potrivit dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor împrejurări imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractelor în cauză.

În sensul legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice, circumstanţe imprevizibile pot fi împrejurări/evenimente absolut externe, invincibile, evenimente ce exclud orice culpă a Autorităţii contractante.

În cauza de faţă, cele arătate de intimatul-reclamant atât prin Nota justificativă întocmită, cât şi prin concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanţă, constituie împrejurări neprevăzute, şi în mod rezonabil nu puteau fi identificate decât cu ocazia execuţiei efective a lucrărilor.

Astfel, acele defecţiuni au fost descoperite la momentul decopertării pereţilor de la subsol şi parter (aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistenţă a Corpului B al clădirii, subsol şi parter, a unor defecte majore de executare, în ceea ce priveşte modul de ţesere şi de realizare a cărămizilor existente la pereţii decopertaţi), ori ai culoarelor principale de la etajul 1 şi 2 Corpul B, şi nu puteau fi cunoscute la momentul încheierii contractului iniţial, iar expertizele au vizat doar elemente structurale, astfel încât lucrările de demolare şi reconstruire conformă a pereţilor de compartimentare sunt imprevizibile.

Ca atare, acestea au caracter "excepţional, invincibil", în sensul dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, şi fac parte din categoria lucrărilor imprevizibile, care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice care au stat la baza proiectului, dar care, datorită unor circumstanţe imprevizibile, au devenit necesare.

De asemenea, faţă de natura şi volumul lucrărilor suplimentare nu se poate susţine că s-a produs o modificare substanţială a contractului iniţial de achiziţie publică care să necesite derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. nu este incident în cauză, criticile recurentului- pârât fiind nefondate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reţinându-se că în mod corect s-a apreciat, de către instanţa de fond, cu privire la îndeplinirea în cauză a cerinţei prevăzute de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 referitoare la achiziţionarea unor lucrări suplimentare/adiţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII (fost, MINISTERUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII) împotriva sentinţei civile nr. 3683 din 22 noiembrie 2016, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2020.