Debt notices reinstated after guarantor's recourse claim upheld against original commune.

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată la nr. x/2018 din 27 septembrie 2018 la Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Comuna Drăgoieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia de Trezorerie şi Datorie Publică Bucureşti, a solicitat anularea "înscrisurilor" nr. x/24.04.2018 şi nr. x/06.07.2018 emise de Ministerul Finanţelor Publice.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa nr. 145 din 12 decembrie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta Comuna Drăgoieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia de Trezorerie şi Datorie Publică, a anulat "înscrisurile" nr. x/24.04.2018 şi nr. x/06.07.2018 emise de Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia de Trezorerie şi Datorie Publică Bucureşti.

III Recursul formulat de pârât

3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei recurate, iar in rejudecare respingerea acţiunii ca nefondată.

4. În motivarea recursului, a arătat că în mod greşit a reţinut prima instanţă faptul că reclamanta din prezenta cauză nu este aceeaşi entitate cu cea care a semnat contractul de împrumut şi convenţia de garantare nr. x/2004.

5. Potrivit dispoziţiilor art. 969 din C. civ. şi art. 3.1.12 din Convenţia de garantare, reclamanta avea obligaţia notificării exprese a Ministerului Finanţelor Publice în legătură cu orice modificare a contractului de împrumut. Ministerul Finanţelor Publice a comunicat reclamantei faptul că, pentru a putea transpune noua situaţie juridică creată după reorganizarea Comunei Drăgoiesti, în aplicarea Convenţiei de garantare, avea obligaţia să se adreseze, împreună cu Consiliul Judeţean Suceava, Direcţiei Generale de Reglementare Relaţii Financiare Internaţionale din cadrul MFP. Nefiind îndeplinită aceasta formalitate, protocolul încheiat între cele două unităţi administrativ teritoriale nu este opozabil garantului.

6. Prin Legea nr. 67/2005, Comuna Drăgoiesti a fost reorganizată, fiind înfiinţată comuna Berchişeşti. Ulterior intrării in vigoare a acestei legi, prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Drăgoiesti nr. 14/02.02.2007 a fost aprobată încheierea de către Comuna Drăgoiesti a unui act adiţional la contractul de credit din data de 26.03.2004, din aceasta hotărâre rezultând că UAT Drăgoiesti are calitatea de împrumutat în contractul de credit încheiat la data de 26.03.2004, suma care îi revine din acest imprumut, conform actului adiţional semnat, trebuie să fie alocată în bugetul local al acestei entităţi, conform art. 19.5 din contractul de împrumut şi procedurii prevăzute în legislaţia română în vigoare.

7. Recurentul a invocat prevederile art. 3.1.2 din Convenţia de garantare nr. x/25.06.2004, modificată prin Actul adiţional nr. x/17.09.2007, faptul că părţile semnatare au fost Ministerul Finanţelor Publice şi Judeţul Suceava, precum şi comunele, oraşele şi municipiile din judeţul Suceava enumerate în anexa nr. 1 la această convenţie, unde, la poziţia 24, figurează şi Comuna Drăgoiesti, în calitate de garantat. A arătat că în mod greşit a reţinut prima instanţă faptul că actul de creanţă este nelegal, motivat de faptul că prin Protocolul înregistrat la Comuna Drăgoiesti sub nr. 709, iar la Comuna Berchişeşti sub nr. 1462, unităţile administrativ teritoriale şi-au împărţit valoarea imprumutului în mod egal. Pentru a putea da eficienţă Protocolului, prin care s-a hotărât împărţirea în mod egal a creanţelor, Comuna Berchişeşti trebuia să efectueze demersurile pentru întocmirea unui act adiţional la contractul de împrumut din 26.03.2004, prin care aceasta să devină parte în contractul de credit, în calitate de nou împrumutat în cadrul contractului de credit. Protocolul încheiat între Comunele Drăgoieşti şi Berchişeşti, prin care acestea îşi împart în mod egal creanţa, este lipsit de eficienţă juridică, având în vedere faptul că acesta nu este semnat şi de către delegatul desemnat de Prefect, aşa cum prevede art. 3 alin. (4) din Legea nr. 67/2005. În raporturile dintre garant şi debitorul principal, după efectuarea plăţii de către garant, acesta îşi recuperează suma plătită de la debitorul principal, în condiţiile prevăzute în convenţia de garantare nr. x/2004.

IV Apărările formulate de intimata reclamantă

8. Intimata reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

9. Referitor la invocarea art. 3.1.12 din Convenţia de garantare şi art. 1270 C. civ., a arătat că nu se poate susţine că nu s-a făcut o informare corespunzătoare a protocolului de divizare a datoriei. Operaţiunea de divizare s-a realizat prin efectul Legii nr. 67/2005, prin care antecesoarea sa a fost reorganizată, prin urmare nu era necesară comunicară protocolului de divizare, acestă operaţiune a avut loc în baza legii pe care ar fi trebuit sa o cunoască inclusiv Ministerul Finanţelor, în calitate de reprezentat al Statului; cu toate acestea, a adus la cunoştinţa autorităţilor despre încheierea Protocolului de divizare a datoriei din 2009, însă nu au ţinut cont de acesta; însă, chiar dacă s-ar face abstracţie de protocolul încheiat în cauză, nu se poate omite modul de transmitere legală a patrimoniului în cazul unei persoane juridice în prezenţa unei reorganizări, care implică atât transmiterea drepturilor cât şi a obligaţiilor;

10. Potrivit art. 2.1 din Convenţia de garantare din anul 2004, a fost încălcată sintagma "proporţional", întrucât la data semnării convenţiei de credit comuna Drăgoieşti era formată din localităţile Berchişeşti, Corlata, Drăgoieşti, Lucăceşti şi Măzănăeşti, ulterior comuna Drăgoieşti s-a reorganizat, cuprinzând doar localităţile Drăgoieşti, Lucăceşti şi Măzănăeşti, la data de 03.03.2009 între comuna Drăgoieşti reorganizată şi comuna Berchiseşti nou înfiinţată şi care s-a desprins din fosta comuna Drăgoieşti a fost încheiat un protocol înregistrat sub nr. x la Drăgoieşti şi sub nr. 1462 la Berchişeşti, prin care părţile au convenit in temeiul Legii 67/2005 predarea primirea a 1/2 din valoarea împrumutului extern, respectiv cate 135.090 Euro pentru fiecare parte din suma totală de 270.000 Euro, astfel că se impune partajarea corespunzătoare a datoriei ca urmare a transmiterii legale a patrimoniului persoanei juridice; recurenta a recunoscut că datoria trebuie divizată, conform adresei x/1.02.2019 prin care solicită sprijin pentru înfiinţarea unei comisii privind divizarea datoriei litigioase.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

11. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", Înalta Curte constată următoarele:

12. La data de 09.02.2004, între Judeţul Suceava, în calitate de ordonator principal de credite, precum şi comunele, oraşele şi municipiile din judeţul Suceava, printre care şi comuna Drăgoieşti (poziţia 24 în Anexa 1), s-a încheiat contractul de asociere în vederea realizării obiectivului de investiţii "Utilităţi şi mediu la $tandarde europene în judelui Suceava", potrivit H.G. nr. 484/16.05.2002, finanţarea proiectului urmând a se realiza prin contractarea unui împrumut extern în sumă totală de 86.300.000 EUR garantat de Ministerul Finanţelor Publice în numele şi în contul statului român, şi, în completare, din bugetele unităţilor administrativ teritoriale asociate.

13. La data de 26.03.2004 s-a încheiat Contractul de credit în valoare de 86.300.000 EUR între unităţile administrativ teritoriale ale judeţului Suceava, printre care şi comuna Drăgoieşti (poziţia 24 în Anexa 1), şi A., prin care s-a pus la dispoziţia împrumutaţilor o facilitate de credit la termen disponibilă pentru trageri de către orice împrumutat în limita alocării angajamentului propriu (art. 2.1), fiecare împrumutat rambursând împrumutul în 41 rate plătibile din şase în şase luni (art. 6.1).

14. De asemenea, la aceeaşi dată s-au încheiat Convenţia de garantare între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, şi unităţile administrativ teritoriale, în calitate de garantaţi, prin care au primit garanţia pentru împrumutul extern în valoare de 86.300.000 EUR contractat de la A., fiecare garantat desemnând Judeţul Suceava (art. 1.1.1.) prin hotărâre adoptată de consiliul local ca mandatar în legătură cu semnarea convenţiei şi a amendamentelor la aceasta, luarea oricăror măsuri în legătură cu această convenţie, precum şi Contractul de garanţie între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, şi A., în calitate de împrumutător, prin care garantul a garantat necondiţionat şi irevocabil împrumutătorul în cazul în care orice împrumutat nu plăteşte suma datorată (art. 2.1).

15. Prin "înscrisurile" nr. x/24.04.2018 şi nr. x/06.07.2018 emise de către Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în conformitate cu dispoziţiile cap. IV pct. 4 din Normele privind modul de constituire, administrare şi utilizare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi aprobate prin OMEF nr. 2005/2008, recurentul pârât a comunicat reclamantei debite reprezentând rate de capital şi dobânzi aferente creditelor externe contractate de la A. achitate de către MFP in calitate de garant, dobânzi şi penalităţi de întârziere, în sumă de 47.906.51 RON, respectiv 2490,04 RON. S-a menţionat în aceste "înscrisuri" faptul că, în conformitate cu prevederile art. 152 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7 din O.U.G. nr. 64/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constituie titlu de creanţă, urmând să devină titlu executoriu după expirarea termenului de plată.

16. Reclamanta a formulat plângere prealabilă împotriva acestor "înscrisuri", iar prin cererea de chemare în judecată, admisă prin sentinţa recurată, a solicitat anularea acestora.

17. Înalta Curte reţine că, potrivit contractului de credit şi a convenţiei de garantare încheiate la data de 26.03.2004, Comuna Drăgoieşti avea calitatea de împrumutat, respectiv garantat. La acea dată, comuna Drăgoieşti era formată din satele Berchişeşti, Corlata, Drăgoieşti, Lucăceşti şi Măzănăeşti. Ulterior, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 67/2005, care au prevăzut că "(1) Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Satu Mare, Suceava şi Timiş. (2) Componenţa şi satele reşedinţă ale comunelor înfiinţate, precum şi componenţa şi satele reşedinţă ale comunelor existente, ca urmare a reorganizării acestora, potrivit alin. (1), sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege", comuna Drăgoieşti s-a reorganizat şi cuprinde doar satele Drăgoieşti, Lucăceşti şi Măzănăeşti, şi s-a înfiinţat comuna Berchişeşti, care cuprinde satele Berchişeşti şi Corlata.

18. În ceea ce priveşte reorganizarea comunelor existente şi a celor nou-înfiinţate, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 67/2005, "(1) Consiliile judeţene şi delegaţii împuterniciţi conform prevederilor art. 2 alin. (1), împreună cu direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi consiliile locale ale comunelor reorganizate, repartizează veniturile şi cheltuielile actualelor bugete ale acestora între comunele nou-înfiinţate şi cele reorganizate conform art. 1. (2) Veniturile şi cheltuielile care, în condiţiile legii, revin de drept comunelor înfiinţate se administrează şi se gestionează prin autorităţile locale ale acestora, iar echilibrarea bugetelor locale se realizează pe seama sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita creditelor bugetare aprobate, în anul 2005, pentru judeţul din care fac parte. (...) (4) Operaţiunile de predare-primire a patrimoniului comunelor nou-înfiinţate se fac pe bază de protocoale încheiate între fiecare dintre primarii comunelor care se reorganizează şi delegatul, desemnat prin ordin al prefectului, cu atribuţii de primar al comunei înfiinţate".

19. Instanţa de fond s-a referit în mod greşit la Legea nr. 84/2004 pentru înfiinţarea unor comune, deşi reorganizarea a avut loc în temeiul Legii nr. 67/2005 pentru înfiinţarea unor comune. Dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 84/2004 sunt similare, însă, dispoziţiilor art. 3 menţionate din Legea nr. 67/2005.

20. Susţine recurentul că în mod greşit a reţinut prima instanţă faptul că reclamanta din prezenta cauză nu este aceeaşi entitate cu cea care a semnat contractul de împrumut şi convenţia de garantare nr. x/2004 şi faptul că reclamanta are calitate de debitor în ceea ce priveşte achitarea ratelor pentru creditul angajat, dar numai pentru cota parte ce îi revine.

21. Contractul de asociere, contractul de împrumut şi convenţia de garantare au fost încheiate de Comuna Drăgoieşti. Ulterior, prin Legea nr. 67/2005, Comuna Drăgoieşti a fost reorganizată; ca urmare a reorganizării, Comuna Drăgoieşti, din cele 5 sate anterior reorganizării, are în compunere 3 sate, şi a fost înfiinţată o nouă unitate administrativ teritorială, compusă din celelalte 2 sate; potrivit actului normativ, veniturile şi cheltuielile bugetelor unităţii administrativ teritoriale reorganizate se repartizează între comuna nou-înfiinţată şi cea reorganizată, iar operaţiunea de predare-primire a patrimoniului comunei nou-înfiinţate se face pe bază de protocol.

22. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 969 din C. civ., "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante", sunt corecte susţinerile recurentului privind obligaţiile ce revin garantatului în conformitate cu dispoziţiile art. 2.1 din convenţia de garantare, "În cazul şi în momentul executării garanţiei, garantul are dreptul să blocheze şi să încaseze din contul curent al Garantului, proporţional cu cota din suma împrumutată ce îi revine fără acceptul acestuia, cu prioritate sumele necesare rambursării ratelor, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente împrumutului extern garantat, penalităţilor, precum şi a tuturor obligaţiilor ce îi revin conform prevederilor prezentei convenţii. Prezenta convenţie constituie titlu executoriu, fără îndeplinirea altor formalităţi". Cota ce revine proporţional garantatului este cea care rezultă din convenţia de garantare în care este parte.

23. De asemenea, potrivit art. 3.1.2 din convenţia de garantare, garantatul s-a obligat "să achite la scadenţă obligaţiile care decurg din contractul de împrumut încheiat cu banca în favoarea căreia Ministerul Finanţelor Publice emite garanţia. în cazul în care Garantatul nu îşi va achita obligaţiile care decurg din contractul de împrumut încheiat cu banca şi garantul va achita sumele datorate de garantat în baza contractului de împrumut, garantatul va plăti garantului, pe lângă sumeie datorate, şi dobânzi şi penalităţi de întârziere la nivelul celor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale", iar în conformitate cu dispoziţiile art. 3.1.12 din Convenţia de garantare, "Fiecare garantat se angajează irevocabil şi necondiţionat faţă de garant, sa îndeplinească următoarele: (...) informarea garantului asupra oricărei intenţii de modificare a contractului de împrumut şi solicitarea acordului scris al acestuia, prin amendarea corespunzătoare a prezentei convenţii". Pe cale de consecinţă, sunt corecte susţinerile recurentului privind faptul că în raporturile dintre garant şi debitorul principal, după efectuarea plăţii de către garant, acesta îşi recuperează suma plătită de la debitorul principal, în condiţiile prevăzute in convenţia de garantare.

24. Unităţile administrativ teritoriale, conform art. 19 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în vigoare la data Legii nr. 67/2005, sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, şi titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

25. Ca urmare a reorganizării şi înfiinţării unei noi comune, se transmit şi drepturile şi obligaţiile comunei reorganizate, veniturile şi cheltuielile bugetelor unităţii administrativ teritoriale reorganizate fiind repartizate între comuna nou-înfiinţată şi cea reorganizată, la fel şi patrimoniul.

26. Dispoziţiile Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, în vigoare la data Legii nr. 67/2005, art. 42, prevăd că "Persoana juridică nu încetează de a avea fiinţă în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde şi se transmite la una sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau, astfel, fiinţă". Art. 47 prevede că în cazul în care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la o singură persoană juridică existentă sau care ia astfel fiinţă, împărţirea patrimoniului se face în proporţia părţii desprinse şi transmise, iar potrivit art. 48, persoanele juridice care au dobândit bunuri ca urmare a desprinderii şi transmiterii unei părţi din patrimoniul altei persoane juridice răspund faţă de creditori pentru obligaţiile persoanei juridice care a încetat de a avea fiinţă prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, stabilită la data dobândirii, dacă prin actul care a dispus divizarea persoanei juridice nu s-a prevăzut altfel.

27. Dispoziţiile art. 49 prevăd, însă, că "Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor, în caz de fuziune, absorbţie, divizare, precum şi de desprindere şi transmitere, privind persoane juridice supuse înregistrării, se îndeplineşte, atât între părţi, cât şi faţă de cel de al treilea, numai prin înregistrarea operaţiunii şi pe data acesteia. În ceea ce priveşte celelalte persoane juridice, nesupuse înregistrării, transmisiunea drepturilor şi obligatiilor, în cazurile prevăzute de alineatul precedent, se îndeplineşte atât între părţi, cât şi faţă de cel de al treilea, numai pe data aprobării, de către organul competent, a inventarului, a bilanţului contabil întocmit în vederea predării-primirii, a oricăror alte asemenea acte pe care legea le-ar prevedea, precum şi a evidenţei contractelor în curs de executare, care trebuie să cuprindă şi repartizarea tuturor contractelor în condiţiunile art. 50 alin. (2)".

28. Deşi a fost reţinut de instanţa de fond şi invocat de recurent prin motivele de recurs, nu este depus la dosar Protocolul pretins a fi fost încheiat la data de 3.03.2009, prin care Comunele Dragoieşti şi Berchişeşti ar fi convenit în temeiul Legii nr. 67/2005 predarea - primirea a 1/2 din valoarea împrumutului extern din 26.03.2004, dar care, a reţinut instanţa de fond şi susţine recurentul, este lipsit de eficienţă juridică, întrucât nu este semnat şi de către delegatul desemnat de Prefect, conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 67/2005, motive pentru care invocă recurentul faptul că nu îi este opozabil.

29. În lipsa protocolului de predare-primire a patrimoniului încheiat în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 67/2005, în baza căreia a avut loc reorganizarea comunei Drăgoieşti şi înfiinţarea comunei Berchişeşti, a repartizării cheltuielilor sau a modificării în acest sens a convenţiei de garantare, recurentul garant se poate îndrepta împotriva reclamantei Comuna Drăgoieşti pentru recuperarea sumelor achitate, în baza raporturilor contractuale obligatorii rezultate din convenţia de garantare încheiată la data de 26.03.2004, anterior reorganizării, având în vedere şi dispoziţiile art. 47, 48 şi 49 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, în vigoare la data Legii nr. 67/2005.

30. În ceea ce priveşte adresa nr. x/1.02.2019, depusă de intimata reclamantă în recurs, care a fost comunicată de recurent reclamantei ca urmare a litgiilor intervenite, prin care s-a solicitat efectuarea demersurilor necesare pentru înfiinţarea comisiei competente pentru a diviza datoria litigioasă şi a stabili procentul din creditul angajat care revine fiecărei comune, urmând ca după efectuarea acestei operaţiuni să se analizeze necesitatea şi oportunitarea amendării Convenţiei de garantare, este de natură a conduce la rezolvarea problemelor apărute ca urmare a reorganizării garantatului, însă nu produce efecte asupra raporturilor juridice în cauză, iar referitor la susţinerile recurentului privind faptul că prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Dragoiesti nr. 14/02.02.2007 a fost aprobată încheierea de către Comuna Dragoiesti a unui act adiţional la contractul de credit din data de 26.03.2004, instanţa reţinând că la dosar nu a fost depus actul adiţional, se observă faptul că la dosar nu sunt depuse hotărârea Consiliului local şi actul adiţional la contractul de credit invocate.

31. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că în mod nelegal instanţa de fond a constatat că "înscrisurile" nr. x/24.04.2018 şi nr. x/06.07.2018 au fost emise cu nerespectarea principiului divizării datoriei în raport de noua reorganizare a unităţilor administrativ teritoriale şi de protocolul încheiat şi a dispus anularea acestora. Sentinţa recurată este nelegală, fiind pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, art. 969 C. civ., raportat la prevederile contractelor încheiate între părţi şi ale Legii nr. 67/2005 privind înfiinţarea unor comune.

VI Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

32. Pentru aceste considerente, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi în rejudecare va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 145 din 12 decembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2020.