Unmotivated scoring grid for fishing rights: failure to justify point deductions under maximum limits renders administrative evaluation illegible to judicial review

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin acţiunea înregistrată la data de 09.03.2018 la Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a solicitat instanţei:

- anularea în parte Procesului-verbal din data de 24.07.2017 privind situaţia centralizata a punctajului rezultat în urma evaluării documentaţiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit-Transilvania, cu privire la acordarea reclamantei a 33 de puncte pentru zonele: Jud. Maramureş (poziţia 2), jud. Satu Mare (poziţia 2) si jud. Sălaj (poziţia 2);

- anularea în parte a actului denumit "Situaţia privind soluţionarea contestaţiilor depuse după sesiunea l- septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ publicat pe site-ul ANPA, cu privire la poziţia 26 prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate de reclamanta precum si a răspunsului nr. x/29.01.2018 dat de pârâtă la contestaţia formulata de reclamanta cu nr. 7303/02.08.2017;

- obligarea pârâtei să procedeze la o nouă evaluare a cererii de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, formulată de reclamanta;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa sentinţa nr. 288 din 15 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

- a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi în consecinţă:

- a dispus anularea în parte a procesului-verbal din 24.07.2017 în privinţa reclamantei;

- a dispus anularea în parte a "Situaţiei privind soluţionarea contestaţiilor depuse după Sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitate piscicole naturale cu scop recreativ (poziţia 26) şi adresa nr. x/29.01.2018;

- a obligat pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură să procedeze la o nouă evaluare a cererii reclamantei de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvative vii în scop recreativ;

- a admis excepţia de inadmisibilitate;

- a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a Ordinului 60/2017;

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru petitele principale;

- a obligat pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură să achite reclamantei 25.200 RON, cheltuieli de judecată.

III Recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, a invocat motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea litigiului în fond, respingerea cererii de chemare în judecată; în subsidiar a solicitat, in concordanţă cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., reducerea cheltuielilor de judecată proporţional cu activitatea depusă de avocat.

4. A prezentat situaţia de fapt, actul normativ aplicabil şi deciziile emise de Preşedintele ANPA, a arătat faptul că procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 prezintă un pronunţat caracter de oportunitate, iar pe baza înscrisurilor depuse în cadrul procedurii de atribuire, comisiile de specialitate constituite in cadrul ANPA sunt singurele în măsură să stabilească ce asociaţie este în măsură să realizeze un management bazat pe o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii pe zonele de pescuit solicitate. Conform prevederilor art. 13 din Ordinul MADR nr. 60/2017, motivarea proceselor-verbale încheiate de comisiile de atribuire cu privire la sesiunea l este menţionarea punctajului acordat de comisii pentru fiecare criteriu în parte, aşa cum este prevăzut în Anexa nr. 4 la ordin. Fiind o procedură caracterizată de un pronunţat caracter de oportunitate, dar şi de specialitate, aspectele de legalitate ţin doar de existenţa documentelor solicitate de prevederile art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017. În condiţiile în care comisiile de atribuire au menţionat punctajul acordat pentru fiecare criteriu de atribuire menţionat în Anexa nr. 4, actul atacat nu este nemotivat, aşa cum a reţinut instanţa de fond.

5. Recurenta a mai arătat că instanţa de fond şi-a însuşit raportul de expertiză formulat de specialistul desemnat, însă cele menţionate în raportul de expertiză pe care instanţa l-a apreciat ca fiind concludent sunt nişte simple aprecieri care nu pot rămâne decât doar la acest stadiu şi nu sunt concluzii tehnice documentate.

6. În primul rând, autorul raportului de expertiză afirmă: "Ca specialist în domeniu, la care pot să menţionez experienţa a peste 45 de ani în activitatea de cercetare, cu o vastă documentare în ţară şi în străinătate pe tematica domeniului Acvacultura, îmi permit să fac câteva precizări punctuale la acest subiect", însă, conform prevederilor art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, acvacultura reprezintă creşterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creşterii producţiei organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creştere/cultivare şi recoltare, astfel, nefiind vorba de activităţi de acvacultura, consideră că specialistul desemnat în prezenta cauză nu avea expertiza necesară să emită puncte de vedere sau aprecieri asupra documentaţiei de atribuire depusă de reclamantă; în al doilea rând, afirmaţiile specialistului sunt doar nişte aprecieri personale ale acestuia, nefiind însă documentate, raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză nu prezintă deloc un caracter tehnic, ci simple aprecieri nedocumentate; potrivit prevederilor art. 21 lit. a) din O.G. nr. 2/2000 raportul de expertiză tehnică judiciară trebuie să conţină, în mod obligatoriu, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată. lucrarea întocmită de specialist neputând fi considerată o lucrare de specialitate care să fie concludentă pentru pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale.

7. În întâmpinarea formulată a menţionat că aprecierea asupra documentaţiei reclamantei s-a realizat şi prin raportare la documentaţiile depuse de alte asociaţii, însă se pare că instanţa de fond a denaturat această afirmaţie, fiind prezentat ca mod principal de evaluare. Este logic ca, în cazul în care pentru aceeaşi zona de pescuit recreativ au depus solicitări mai multe asociaţii de pescari, în condiţiile în care comisia de evaluare apreciază că documentaţia depusă de o asociaţie de pescari îndeplineşte cât mai mult din criteriile de atribuire, aceasta să fie luată şi ca punct de reper pentru celelalte solicitări.

8. Faptul că AJVPS cuprinde şi vânători nu interesează din punctul de vedere al Ordinului MADR nr. 60/2017, fiind de interes planul de management şi dotările efective ale asociaţiei. Ordinul nr. 60/2017 nu face o distincţie între asociaţiile de vânători şi pescari şi asociaţiile de pescari, pe cale de consecinţă nici expertul/specialistul sau instanţa de judecată nu trebuie să o facă.

9. Recurenta a concluzionat că îşi pune întrebarea dacă hotărârea este temeinică şi legală, întrucât instanţa şi-a însuşit aprecierile personale, nedocumentate, ale unui particular, considerând că aprecierile organului de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în pescuit şi acvacultura, sunt eronate. A concluzionat că s-a reţinut aspectul că actul atacat este nemotivat. însă opinia specialistului este una pur personală, fără să se prezinte motivaţia din punct de vedere tehnic care a condus la emiterea acesteia. Daca actul atacat este nemotivat, deci emis aleatoriu, atunci şi opinia specialistului este una aleatorie, pentru motivele expuse anterior, instanţa de fond optând însă pentru opinia particularului.

IV Apărările formulate de intimaţi

10. Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât in cuprinsul motivelor de recurs nu se poate identifica niciunul din motivele de casare invocate de recurentă, fiind invocate considerente de ţin de netemeinicia soluţiei; pe fond a solicitat respingerea recursului, întrucât sentinţa atacată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă legii, cuprinde motivele ce stau la baza pronunţării soluţiei pronunţate.

11. Susţinerile recurentei in sensul că indicarea punctajului de către comisii pentru fiecare criteriu de atribuire in parte constituie o motivare a actului administrativ atacat sunt nefondate, la fel şi susţinerile conform cărora procedura de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii in scop recreativ este caracterizată de un pronunţat caracter de oportunitate. Este de esenţa dreptului administrativ cerinţa motivării actului administrativ.

12. Contrar celor susţinute de recurentă, instanţa de fond nu îşi însuşeşte concluziile punctului de vedere formulat de specialistul în cauză, ci arată faptul că şi expertiza de specialitate efectuată atestă existenţa aceloraşi vicii în privinţa evaluării realizată de către pârâtă, respectiv faptul că nu se poate identifica raţiunea care a stat la baza acordării punctajului.

13. Întimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea în parte a sentinţei, în rejudecare respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

14. Cu privire la întâmpinarea intimatului pârât, Înalta Curte constată că instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia pentru petitele principale, cu motivarea că reclamanta a precizat că acest pârât este chemat în judecată doar în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate. Excepţia de nelegalitate a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentinţa recurată, însă reclamanta nu a formulat recurs.

V Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei nulităţii recursului şi recursului

15. Asupra excepţiei nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", examinând motivele de recurs şi având în vedere că prin motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. se instituie exclusiv un control de legalitate a hotărârii judecătoreşti recurate, Înalta Curte constată următoarele:

16. Deşi în cererea de recurs se invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., nu se invocă concret motive de recurs pentru analiza acestuia, din care să rezulte că sentinţa recurată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, ar cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, susţineri pe care instanţa să le analizeze şi care să permită examinarea hotărârii recurate prin prisma acestui motiv de casare.

17. Motivele de recurs privind procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, motivarea actului contestat, acordarea punctajului, se circumscriu motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, considerente pentru care excepţia nulităţii recursului este neîntemeiată şi va fi respinsă.

18. În ceea ce priveşte motivele referitoare la punctul de vedere al specialistului, susţinerile recurentei care vizează aprecierea necorespunzătoare a acestei probe administrate în cauză nu privesc nelegalitatea hotărârii recurate şi nu constituie motiv de casare. Proba se încuviinţează, potrivit art. 330 alin. (1) C. proc. civ., când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, iar dispoziţiile art. 264 C. proc. civ. prevăd că "(1) Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor", puterea doveditoare a probelor fiind lăsată, aşadar, la libera apreciere a instanţei. Instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt din probele administrate, înscrisuri şi punctul de vedere al specialistului desemnat, iar motivul anulării actelor administrative ce a condus instanţa la admiterea acţiunii constă în nemotivarea acestora de către emitent.

19. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

20. Reclamanta a solicitat pârâtei Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, pentru 8 zone de pescuit, situate în jud. Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, potrivit procedurii reglementate de Ordinul nr. 60/2017 emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale privind accesarea resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ

21. Prin procesul-verbal nr. x/24.07.2017 privind situaţia centralizată a punctajului rezultat în urma evaluării documentaţiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit, reclamantei i s-a acordat un punctaj total de 33 puncte.

22. S-a dispus atribuirea zonelor solicitate de reclamantă în jud. Satu Mare şi Sălaj către AJVPS Satu Mare si AJVPS Sălaj, iar zona de pescuit din jud. Maramureş, Râul Sălăjel - 14 km, Someş Uileac - confluenţa cu râul Someş, solicitată de reclamantă, nu a fost atribuită niciunei asociaţii.

23. Împotriva rezultatului evaluării, în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 247/13.06.2017 a Preşedintelui A.N.P.A., reclamanta a depus contestaţia înregistrată la nr. 7303/02.08.2017, prin care a criticat următoarele aspecte:1) zona râul Sălajel 14 km Someş Uileac - conf. cu râul Someş (Jud. Maramures) nu a fost atribuită reclamantei cu toate că acesta a fost singura care a depus cerere pentru acordarea ei; 2) planul de management a fost elaborat în conformitate cu prevederile legale de către Societatea ecologica pentru Studierea si Protejarea florei si faunei sălbatice AQUATERRA, în mod neîntemeiat fiind nepunctat; 3) Reclamanta a fost punctata la III. 2 lit. a) si b cu 1 punct pentru maşinile de teren si 2 puncte pentru ambarcaţiuni, cu toate ca, după cum reiese din înscrisurile ataşate, deţine acelaşi număr de ambarcaţiuni şi maşini, în condiţiile în care nu s-a precizat prin Ordinul 70/2017, ce număr de maşini/ambarcaţiuni trebuie deţinut pentru a obţine punctajul maxim de 8 puncte; 4) la punctul III. 3 lit. b), reclamanta a fost punctata cu 2 puncte din 5 posibile deşi 5 din cei 6 angajaţi deţin diplome cu studii superioare, 2 în domeniu piscicol si 3 în alte domenii; 5)la punctul III. 3 lit. c), reclamanta nu a fost punctată în condiţiile în care are 3 angajaţi atestaţi si calificaţi ca paznici conform Legii 333/2003.

24. Conform "Situaţiei privind soluţionarea contestaţiilor depuse după sesiunea l - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", punctul 26, contestaţia formulată de reclamanta a fost respinsă. Contestaţia formulată de AJVPS Maramureş a fost admisă, fiindu-i atribuită si zona de pescuit Râul Sălăjel - 14 km, Someş Uileac - confluenţa cu râul Someş, solicitată de reclamantă.

25. Ulterior, prin cererea înregistrată la nr. x/28.12.2017, reclamanta a solicitat comunicarea punctuală a motivelor care au stat la baza soluţiei de respingere a contestaţiei.

26. Prin adresa nr. x/29.01.2018, ANPA a răspuns parţial solicitării reclamantei, astfel: zona râul Sălăjel-14 km în Someş Uileac confluenţa cu râul Someş judeţul Maramureş a fost atribuită AJVPS Maramureş care a obţinut un punctaj mai mare; planul de management a fost recunoscut de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor iar reclamanta a fost punctată cu 30 de puncte; În ceea ce priveşte cele două râuri, Someş şi Lăpuş, judeţul Maramureş, s-a arătat că s-a produs o eroare materială care va fi îndreptată odată cu sesiunea a doua de atribuire a resurselor acvatice vii în scop recreativ". Pârâta nu a răspuns celorlalte critici formulate de reclamantă prin contestaţie cu privire la evaluare (criticile de la pct. 3-5 anterior menţionate).

27. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a invocat nelegalitatea procesului-verbal privind situaţia centralizată a punctajului rezultat în urma evaluării documentaţiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit, a actului denumit "Situaţia privind soluţionarea contestaţiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvaticee vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", respectiv a actului cu nr. x/29.01.2018, faţă de nemotivarea şi netemeinicia acestora.

28. De asemenea, reclamanta a invocat şi excepţia de nelegalitate a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesarea resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ, excepţia fiind respinsă ca inadmisibilă prin sentinţa recurată, cu motivarea că Ordinului nr. 60/2017 are natura juridică a unui act administrativ cu caracter normativ şi nu individual, iar art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 permite verificarea legalităţii, pe calea excepţie de nelegalitate, doar în privinţa actelor administrative cu caracter individual, nu şi în privinţa actelor administrative cu caracter normativ.

29. Instanţa de fond a anulat în parte procesul-verbal din data de 24.07.2017 emis de pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în privinţa reclamantei, a anulat în parte Situaţia privind soluţionarea contestaţiilor depuse după Sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitate piscicole naturale cu scop recreativ (poziţia 26) şi adresa nr. x/29.01.2018, obligând pârâta să procedeze la o nouă evaluare a cererii reclamantei de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ.

30. Sunt nefondate motivele de recurs privind faptul că în mod greşit instanţa a reţinut aspectele privind nemotivarea actelor contestate.

31. În mod corect a reţinut instanţa faptul că fundamentarea în fapt şi în drept a actelor administrative, emise în temeiul atribuţiilor legale conferite organelor administraţiei publice, este o componentă esenţială în aprecierea legalităţii acestora, prezumţie în temeiul căreia astfel de acte se bucură de putere executorie, că nu este permisă absenţa motivării explicite a actului administrativ, deoarece posibilitatea atacării în justiţie este iluzorie de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură, motivarea conferind actului administrativ transparenţă, fiind esenţială şi sub aspectul înfăptuirii controlului de legalitate.

32. Actul administrativ trebuie motivat pentru a da posibilitatea cunoaşterii motivelor pentru care a fost emis, a elementelor de fapt şi de drept care au determinat adoptarea acestuia, persoanei interesate să aprecieze asupra legalităţii şi temeiniciei acestuia şi instanţei de judecată învestite de persoana care se pretinde vătămată să efectueze controlul jurisdicţional.

33. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz. Deşi motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, aprecierea asupra acesteia se realizează în concret, în raport de natura şi obiectul actului administrativ.

34. În examinarea aspectelor privind motivarea actelor administrative, analiza trebuie să pornească de la actul normativ în baza căruia acestea au fost emise, şi anume Ordinul nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", emis în baza O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

35. Potrivit art. 1, "Atribuirea dreptului de pescuit recreativ în habitatele piscicole naturale din România, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", se face de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în calitate de administrator al resurselor acvatice vii, pe baza unui permis nominal emis de către ANPA şi eliberat de aceasta sau de asociaţiile de pescari în scop recreativ, după caz, fără perceperea de taxe şi tarife, astfel: direct către pescarii în scop recreativ pentru Dunăre cu braţele sale, Marea Neagră şi habitatele piscicole naturale necontractate de asociaţiile de pescari în scop recreativ; către asociaţiile de pescari în scop recreativ legal constituite şi recunoscute, prin încheierea pe o perioadă de 10 ani de contracte pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, pentru toate celelalte categorii de habitate piscicole naturale".

36. Dispoziţiile art. 5 din Ordin prevăd că "Pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ solicitanţii vor depune la sediul filialelor regionale ale ANPA/Direcţiei politici şi inspecţii maritime o solicitare scrisă pentru zona/zonele de pescuit recreativ delimitată/delimitate conform deciziei preşedintelui ANPA, care să aibă anexat următoarele documente: a) certificatul din Registrul special, eliberat de grefa judecătoriei/tribunalului de la sediul asociaţiei de pescari, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii documentaţiei; b) înregistrarea de către ANPA în Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari în scop recreativ; c) numărul mediu de membri pescari în scop recreativ înregistraţi în documentele asociaţiei în anul precedent solicitării; d) planul de management pentru practicarea pescuitului recreativ al asociaţiei pentru zona/zonele de pescuit recreativ solicitată/solicitate, elaborat de instituţii de cercetare din domeniul pescuitului şi acvaculturii, pentru o perioadă de 10 ani; e) lista dotărilor tehnice proprii; f) lista personalului propriu pentru controlul/paza obiectivelor aferente zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate (în copii conforme cu originalele); g) lista personalului propriu cu studii medii sau superioare (în copii conforme cu originalele); h) ultima situaţie financiară; i) certificat fiscal (din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcţia Generală Finanţe Publice şi consiliul local)".

37. Conform art. 7, "Grila de evaluare este prezentată în anexa nr. 4, care face parte din prezentul ordin", iar art. 13 prevede că "(1) Atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se va face în favoarea solicitantului care obţine punctajul cel mai mare, calculat în conformitate cu criteriile şi grila de evaluare. (2) În situaţia existenţei unor punctaje egale pentru zona/zonele de pescuit solicitată/solicitate, contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se va atribui solicitantului care obţine punctajul mai mare la capacitatea tehnico-profesională".

38. Susţine recurenta că motivarea proceselor-verbale încheiate de comisiile de atribuire este menţionarea punctajului acordat de comisii pentru fiecare criteriu în parte, aşa cum este prevăzut în Anexa nr. 4 la ordin, iar în condiţiile în care comisiile de atribuire au menţionat punctajul acordat pentru fiecare criteriu de atribuire menţionat în Anexa nr. 4, actul atacat nu este nemotivat, aşa cum a reţinut instanţa de fond, precum şi faptul că, fiind o procedură caracterizată de specialitate, aspectele de legalitate ţin doar de existenţa documentelor solicitate de prevederile art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017.

39. Grila de evaluare cuprinde următoarele criterii de evaluare, cu punctaj maxim total 100 puncte:

- I Criterii de constituire şi funcţionare - 25 puncte: I.1 Asociaţia este legal constituită - Eliminatoriu; I.2 Asociaţia este înregistrată în Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari în scop recreativ - Eliminatoriu; I.3 Numărul mediu de membri pescari înregistraţi în documentele asociaţiei: până la 1.000 (în această categorie se includ "start-upurile") - 10 puncte; de la 3.001 la 5.000 - 20 puncte; mai mult de 5.000 - 25 puncte;

- II Planul de management - 40 puncte: II.2 Capitolul 2 - maximum 10 puncte; II.3 Capitolul 3 - maximum 10 puncte; II.4 Capitolul 4 - maximum 6 puncte; II.5 Capitolul 5 - maximum 5 puncte; II.6 Capitolul 6 - maximum 5 puncte; II.7 Capitolul 7 - maximum 4 puncte;

- III Criterii de capacitate tehnico/profesională - 35 puncte: III.2 Existenţa dotărilor tehnice proprii - 20 puncte: maşini de teren - maximum 8 puncte; ambarcaţiuni - maximum 8 puncte; alte dotări (binoclu, arme pază, uniforme, mijloace comunicare etc.) - maximum 4 puncte; III.3 Personal propriu (total) - 15 puncte din care: studii medii - maximum 4 puncte; studii superioare - maximum 5 puncte; avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate) - maximum 6 puncte;

- IV Criterii de capacitate economică şi financiară: IV.1 Certificat fiscal (din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcţia Generală Finanţe Publice şi consiliul local) - Eliminatoriu.

40. Grila de evaluare cuprinde, astfel cum în mod corect instanţa de fond a observat, fie criterii de evaluare care pot determina eliminarea directă a candidatului pentru situaţia neîndeplinirii acestuia, fie criterii care permit acordarea punctajului prestabilit, cum este cel referitor la numărul de membri pescari înregistraţi în documentele asociaţiei, fie criterii de evaluare cu punctaj stabilit în limită maximă. Pentru acestea din urmă, în grila de evaluare nu sunt determinate criteriile de determinare a punctajului concret.

41. În raport de această împrejurare, simpla menţionare a punctajului aferent fiecărui criteriu de evaluare nu poate constitui motivarea procesului-verbal de evaluare, astfel cum susţine recurenta.

42. Cu excepţia criteriului II de evaluare - Planul de management, pentru care punctajul acordat a fost "0" în procesul-verbal de evaluare nr. x/24.07.2017, menţionându-se că planul de management nu a fost elaborat de un institut de cercetare din domeniul pescuitului şi acvaculturii, aşa cum prevede art. 5 lit. d) din OMADR 60/2017, pentru celelalte criterii de evaluare pentru care sunt stabilite punctaje cu limite maxime nu au fost indicate motivele de depunctare a reclamantei şi de acordare a punctajelor sub aceste limite.

43. Astfel, pentru criteriul III Criterii de capacitate tehnico/profesională, din maxim 35 puncte s-au acordat 13 puncte şi anume: 7 puncte (din maxim 20 puncte) pentru III.2 Existenţa dotărilor tehnice proprii, din care pentru maşini de teren - 1 punct (din maximum 8 puncte), pentru ambarcaţiuni - 2 puncte (din maximum 8 puncte), pentru alte dotări (binoclu, arme pază, uniforme, mijloace comunicare etc.) - 4 puncte (din maximum 4 puncte); 6 puncte (din maxim 15 puncte) pentru III.3 Personal propriu (total), din care studii medii 4 puncte (din maximum 4 puncte), studii superioare 2 puncte (din maximum 5 puncte), avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate) 0 puncte (din maximum 6 puncte).

44. De asemenea, ca urmare a contestaţiei, prin adresa cu nr. x/29.01.2018 s-a comunicat reclamantei că au fost acordate 30 de puncte pentru criteriul II de evaluare - Planul de management, din punctajul maxim de 40 puncte, fără însă a fi detaliat pe capitole şi a rezulta motivele pe capitole pentru care planul de management a fost depunctat.

45. În mod corect instanţa de fond a observat şi faptul că pârâta a arătat în răspunsul la contestaţie doar aspectul modificării punctajului pentru planul de management, fără a răspunde la criticile de la pct. 3-5 din contestaţie referitoare la modul de evaluare, astfel că, faţă de punctajul acordat, nu se poate stabili care ar fi fost numărul maxim de maşini de teren sau ambarcaţiuni care ar fi permis acordarea punctajului maxim de 8 puncte şi nici numărul de personal sau ponderea personalului cu studii medii sau superioare, din totalul personalului angajat, ce ar fi permis acordarea punctajului maxim, nefiind arătate motivele punctării/depunctării reclamantei din perspectiva criteriului personalului propriu.

46. Rezultă că nu sunt justificate concret motivele pentru care au fost acordate punctajele menţionate, neexistând o fundamentare obiectivă a modului de acordare a punctelor şi de neacordare a punctajului maxim.

47. Deşi în grila de evaluare, în ceea ce priveşte criteriile de evaluare cu punctaj, nu sunt indicate criteriile de determinare a punctajului concret, este greşită susţinerea că este suficientă, în ceea ce priveşte motivarea actului administrativ, simpla menţionare a punctajului acordat. Faptul că Ordinul nr. 60/2017 nu are prevederi în acest sens nu determină concluzia că în procesul de evaluare nu se indică motivele de acordare a punctajului pentru fiecare criteriu de evaluare. În lipsa menţionării acestor elemente de motivare nu este posibilă analiza legalităţii actului de evaluare şi nu poate fi verificat raţionamentul urmat de evaluator.

48. Pentru aceste motive, actele administrative contestate în cauză nu răspund cerinţelor privind motivarea, nu prezintă în mod clar şi neechivoc raţionamentul instituţiei emitente în raport de conţinutul normativ al Ordinului nr. 60/2017, în aplicarea cărora au fost emise.

49. Critica recurentei pârâte privind faptul că a fost prezentată, ca mod principal de evaluare, aprecierea asupra documentaţiei reclamantei prin raportare la documentaţiile depuse de alte asociaţii, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii. Pârâta a invocat prin întâmpinare faptul că aprecierea asupra documentaţiei reclamantei s-a realizat şi prin raportare la documentaţiile depuse de alte asociaţii, astfel că reclamanta a fost punctată în mod corect pentru documentaţia de atribuire depusă, prin raportare la capacităţile tehnice deţinute şi personalului angajat; în aceste condiţii, faţă de simpla afirmare a celor arătate, instanţa de fond a constatat în mod corect, pe de o parte, că această modalitate de evaluare, invocată chiar de către pârâtă, nu este prevăzută de norma legală, iar pe de altă parte că nu asigură transparenţa suficientă a actului decizional şi nu respectă cerinţa motivării actului administrativ, concluzie evidentă în condiţiile în care nu a prezentat în concret modalitatea de acordare a punctajului pentru criteriile de evaluare punctate sub punctajul maxim prevăzut de Grila de evaluare.

50. Susţinerile privind faptul că procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 prezintă un pronunţat caracter de oportunitate şi de specialitate, comisiile de specialitate constituite in cadrul ANPA fiind singurele în măsură să stabilească ce asociaţie este în măsură să realizeze un management bazat pe o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii pe zonele de pescuit solicitate, nu constituie, de asemenea, motive de nelegalitate a sentinţei recurate.

51. Prin hotărârea recurată nu s-a pus problema unei analize de oportunitate, ci a unei analize de legalitate.

52. Instanţa de fond a precizat că evaluarea prezintă un aspect de oportunitate, atribut exclusiv al evaluatorului, însă, faţă de situaţia concretă, a observat că nu poate fi verificat raţionamentul urmat de evaluator, în lipsa indicării unor elemente de motivare, precum şi faptul că, fiind învestită, în mod legal, cu verificarea legalităţii actelor ce cuprind rezultatul evaluării realizată de către pârâtă, în privinţa cererii formulate de către reclamantă, se află în imposibilitatea de a verifica dacă evaluarea realizată respectă cerinţa legalităţii.

53. Într-adevăr, exercitarea competenţelor autorităţii implică o marjă de apreciere din partea acesteia şi se concretizează în oportunitatea pe care autoritatea o are în vedere pentru luarea unei decizii obiective, în raport de circumstanţele concrete. Acest fapt nu presupune, însă, lipsa de transparenţă în luarea unei decizii, astfel că motivarea actului administrativ, care constituie o garanţie împotriva arbitrariului, trebuie să conţină elementele de fapt şi de drept care să permită destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, cu atât mai mult în condiţiile în care reclamanta a participat la o procedură de atribuirea a dreptului de pescuit recreativ, pentru care au depus cereri mai mulţi solicitanţi, iar atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se face în favoarea solicitantului care obţine punctajul cel mai mare, calculat în conformitate cu criteriile şi grila de evaluare. În condiţiile neprezentării modului de acordare a punctajului nu sunt respectate cerinţele esenţiale de motivare a actului administrativ pentru a permite controlul jurisdicţional, motivarea în fapt şi în drept reprezentând o dovadă de transparenţă şi o condiţie de legalitate a actului administrativ.

54. În mod nefondat susţine recurenta că instanţa şi-a însuşit aprecierile personale şi nedocumentate ale expertului, considerând că aprecierile organului de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în pescuit şi acvacultură sunt eronate. Ceea ce instanţa de fond a constatat este nemotivarea actelor contestate, iar prin hotărârea recurată nu a procedat, în baza opiniei prezentate de expert, la reevaluarea proiectului şi acordarea unui anumit punctaj, nu a depăşit limitele controlului de legalitate şi nu s-a substituit autorităţii, ci a dispus reevaluarea de către autoritatea competentă să realizeze evaluarea cererii de atribuire a contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ.

55. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, fiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor contestate emise de pârâtă, pe cale de consecinţă este legală soluţia de anulare a acestora şi de obligare a pârâtei la reevaluarea cererii reclamantei de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvative vii în scop recreativ, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., invocat de recurenta pârâtă.

56. În ceea ce priveşte solicitarea recurentei de reducere a cheltuielilor de judecată proporţional cu activitatea depusă de avocat, conform prevederile art. 451 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., care prevăd că "(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3)", este de observat, pe de o parte, că instanţa de fond a obligat pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură să plătească reclamantei 25.200 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert şi taxă de timbru, deşi acestea constau în suma de 2.500 RON, respectiv 200 RON, situaţie care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 442 şi art. 445 C. proc. civ., iar pe de altă parte faptul că analiza acestui motiv ar implica o evaluare care se sprijină pe analiza unor aspecte de fapt, nu pe o interpretare a normei juridice, proporţionalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând o chestiune de temeinicie şi nu o chestiune de legalitate a hotărârii atacate (În acest sens Decizia nr. 3/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, pct. 36 şi 37).

VI Soluţia instanţei de recurs

57. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepţiua nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă A. ca nefondată şi, nefiind incidente motivele de casare invocate de către recurenta pârâtă, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă A..

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împotriva sentinţei civile nr. 288 din 15 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2020.