Appeal dismissed for lack of interest due to administrative revocation of the underlying liability determination underlying security measures

Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată întegistrată iniţial la Tribunalul Dolj şi ulterior pe rolul la Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe, prin sentinţa nr. 1800 din 22 august 2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană a Finanţelor Dolj, anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. DJG - DEJ 6427-10/03.07.2018.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 453 din 03 octombrie 2018, a admis acţiunea formulată de reclamant, a anulat Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. DJG-DEJ 6427-10/03.07.2018, emisă de AJFP Dolj şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1550 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, invocând motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a reluat situaţia de fapt expusă în apărările formulate în faţa primei instanţe, susţinând, în esenţă, că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material incidente consecinţă a cercetării superficiale a cauzei şi în contradicţie cu prevederile art. 213 din Codul de procedură fiscal.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, pe fond, respingerea acţiunii.

4. Apărările intimatului-reclamant

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului întrucât, chiar anterior pronunţării sentinţei atacate, autoritatea recurentă, prin decizia de soluţionare a contestaţiei administrative, a înţeles să anuleze titlul de creanţă emis - decizia de antrenare, situaţie în care măsurile asigurătorii au rămas fără obiect.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. DJG - DEJ 6427-10/03.07.2018, emisă de pârâtă.

Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea actului administrativ atacat.

Instanţa de control judiciar reţine că prin Decizia nr. x/01.10.1018, depusă la dosar de către intimat, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova a desfiinţat Decizia de antrenare a răspunderii solidare nr. x/03.07.2018 pentru suma totală de 67.447.014 RON emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, pentru reclamantul A., şi a dispus reanalizarea situaţiei şi a condiţiilor care au condus la emiterea deciziei cu nerespectarea art. 25 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal.

Astfel, având în vedere că în procedura administrativă s-a anulat decizia de angajare a răspunderii solidare, se constată că decizia atacată, prin care s-au institut măsuri asigurătorii, emisă în baza referatului de angajare a răspunderii solidare nr. DJG-DEJ 6427-4/03.07.2018, nu mai produce efecte, motivele pentru care au fost dispuse respectivele măsuri încetând.

Aşa fiind, în cauză se pune problema subzistenţei interesului în promovarea căii de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că, în cauză, recurenta nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, în condiţiile în care, în procedura administrativă, s-a dispus anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare împotriva intimatului-reclamant, caz în care decizia prin care s-au instituit măsuri asigurătorii, având la bază referatul de antrenare a răspunderii, nu mai produce efecte.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca lipsit de interes, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul, formulat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj împotriva sentinţei nr. 453 din 03 octombrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021.