Judicial appeals of prosecutors dismissed for lack of current interest following subsequent voluntary compliance by the administration

Şedinţa publică din data de 03 decembrie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 31.08.2017, sub nr. x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., judecători la Judecăoria Sectorului 5 Bucureşti si Tribunalul Bucureşti, toţi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cu mandatar pentru primirea actelor de procedură desemnat în persoana domnului judecător NN., au formulat cerere de chemare în judecată, in contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, şi Tribunalul Bucureşti, solicitând anularea Ordinului de salarizare nr. 1490/C/2017.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1634 din data de 03 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea şi a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei, prin Ministrul Justiţiei, să emită pentru fiecare dintre reclamanţi ordinul individual de salarizare, începând cu data de 09.04.2015, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016.

A obligat pârâţii Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Ialomiţa (în funcţie de instanţa în cadrul căreia a fost/este încadrat fiecare dintre reclamanţi în perioada 09.04.2015-01.10.2016), să plătească reclamanţilor diferenţele salariale rezultate în urma emiterii ordinelor menţionate mai sus, diferenţe calculate pentru perioada 09.04.2015-01.10.2016, care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii şi pentru care se va acorda şi dobânda legală, calculată de la scadenţă şi până la data plăţii integrale.

A respins, ca inadmisibilă, cererea de obligare a pârâtului Ministerul Justiţiei să procedeze la revocarea Ordinului MJ nr. 1490/24.05.2017.

A respinsl, în rest, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi ca neîntemeiată.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1634 din data de 03 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenţii au arătat că, prin OMJ nr. 2066/2018, reclamanţilor le-au fost acordate drepturile salariale solicitate şi chiar mai mult prin aplicarea valorii de referinţă sectorială de 463,5 RON.

5. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiţiei la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.

Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a emis Ordinul nr. 2066/C/2018, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamanţilor, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09.04.2015.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursurilor, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior promovării căii de atac, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamanţilor.

Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursurilor şi va respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti, ca lipsite de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei nr. 1634 din 03 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03 decembrie 2020.