Rural development subsidy scoring: mandatory specification of indigenous variety land surface area despite proportional Standard Output calculation

Şedinţa publică din data de 2 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06.09.2017 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta PFA A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR şi Comisia de contestaţii din cadrul acestora, anularea Notificării nr. x/22.11.2016 şi a raportului de selecţie lunar emise de pârâte în urma verificării şi evaluării cererii de finanţare cu titlu de "Achiziţie de utilaje şi echipamente agricole la PFA A., înregistrată cu nr. x", precum şi anularea deciziei Comisiei de contestaţii prin care a fost respinsă contestaţia, anularea notificării nr. x/03.03.2017 şi a raportului de selecţie final, emise de pârâte în urma soluţionării contestaţiei formulate împotriva notificării nr. x/22.11.2016 şi obligarea pârâtelor la recalcularea totală a punctajului cu care a fost evaluat proiectul, în sensul ca la criteriul de selecţie S8 - principiul soiurilor autohtone, unde reclamanta a fost punctată cu 0 puncte, să i se acorde 3,5 puncte (proporţional) având în vedere că beneficiarul şi-a propus să cultive soiuri autohtone pe 70% din total SO şi, prin urmare, emiterea unui nou raport de evaluare în care proiectul să fie declarat "eligibil finanţabil".

La data de 24.11.2017, reclamanta a formulat o completare la acţiunea iniţială, în sensul că a precizat care sunt actele administrative contestate, a invocat şi alte motive de anulare a acestor acte solicitând, totodată, introducerea în cauză, în calitate de pârâţi, a Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Gorj, Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Dolj şi a Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud Vest Craiova.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat anularea deciziei Comisiei de contestaţii din cadrul MADR - Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR, minută înregistrată sub nr. x/08.02.2017, punctul III.3 subpunctul 2, anularea notificării nr. x/13.02.2017 în care este consemnat rezultatul deciziei, conform minutei, anularea raportului de selecţie final din data de 02.03.2017, anularea raportului de selecţie lunar din data de 21.11.2016, anularea notificărilor E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanţare, înregistrate sub nr. x/22.11.2016, respectiv sub nr. x/03.03.2017, obligarea la recalcularea punctajului, în sensul ca la criteriul de selecţie S8 să îi fie acordate 3,5puncte, obligarea pârâtelor la emiterea unui nou raport de evaluare în care proiectul să fie declarat "eligibil finanţabil".

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 164/2018 din 16 martie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Dolj şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu ceilalţi pârâţi, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Comisia de contestaţii, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Gorj şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova, astfel cum a fost precizată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 164/2018 din 16 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a prezentat situaţia de fapt, reluând susţinerile din cererea de chemare în judecată şi din cererea completatoare şi a susţinut, cu privire la soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Dolj, că acesta nu este emitentul niciunui act contestat, deşi ar fi trebuit să soluţioneze cererea de finanţare depusă de reclamantă, cerere care a fost verificată şi evaluată de OJFIR Gorj, cu toate că a fost depusă la OJFIR Dolj, reclamanta având domiciliul în judeţul Dolj. În consecinţă, în mod greşit a fost admisă această excepţie.

Pe fondul cauzei a susţinut că în mod greşit a fost respinsă acţiunea, Notificarea nr. x/22.11.2016 emisă de AFIR nefiind motivată sub aspectul acordării 0 puncte la criteriul de selecţie S8. În situaţia în care expertul evaluator avea nelămuriri sau dorea o justificare mai detaliată putea, prin intermediul fişei de lămuriri suplimentare nr. 470/18.08.2016, să solicite acest lucru, dar nu a solicitat nimic.

După soluţionarea contestaţiei i s-a comunicat raportul de selecţie final prin Notificarea nr. x/3.03.2017 în care nu se motivează menţinerea punctajului de 0 puncte la acest criteriu. Nu se face nicio referire şi nu sunt combătute argumentele şi motivele invocate în contestaţie, fiind reluate menţiunile din prima notificare, în loc de raport de selecţie lunar trecându-se raport de selecţie final.

Recurenta a arătat că instanţa de fond în mod greşit a respins susţinerile sale potrivit cărora ar fi trebuit să primească 3,5 puncte la criteriul de selecţie S8. Instanţa a redat dispoziţiile din Ghidul solicitantului, care se referă la acest criteriu, fără a combate argumentele reclamantei, reţinând că nu s-a precizat suprafaţa de teren pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificate de categorie biologică.

Recurenta a precizat că şi-a propus ca pe toată perioada de implementare a proiectului (de maxim 2 ani) şi de monitorizare de 5 ani, indiferent dacă suprafaţa de teren lucrată va creşte sau va scădea, aspect permis de lege, să cultive soiuri autohtone, conform catalogului ISTIS, pe 70% din total SO fermă (dimensiune economică). Totodată, a învederat că peste tot în ghid se face referire numai la SO (valoarea producţiei standard) şi nu la suprafeţe de teren măsurate în hectare, ci evaluate în SO. Un hectar la un beneficiar nu echivalează tot timpul cu alt hectar de la un alt beneficiar, întrucât fiecare cultură are propria valoare SO. În acest sens este şi Ghidul solicitantului care, în chenar, cu atenţionare cu privire la acest criteriu, menţionează că punctajul se va acorda proporţional în funcţie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploataţiei.

Conform interpretării pârâtelor, însuşite de instanţa de fond, ar fi trebuit să cultive cu soiuri autohtone suprafeţe exacte, ceea ce ar fi condus la încălcarea proiectului în care s-a obligat să cultive 70% din total SO, indiferent dacă suprafaţa de teren creşte. Atunci când beneficiarii solicită decontarea cheltuielilor, trebuie să facă dovada că au respectat ce au declarat în studiul de fezabilitate, în sensul că şi-au propus să cultive un anumit procent din total SO fermă cu soiuri autohtone, nefiind obligatoriu să păstreze anumite culturi sau chiar aceleaşi suprafeţe, obligatoriu fiind să păstreze total procent din SO fermă.

Susţinerile instanţei referitoare la analizarea facturilor depuse la dosar de reclamantă nu prezintă relevanţă în raport cu motivul pentru care a fost depunctată la criteriul menţionat, însă, cu privire la faptul că la celelalte proiecte evaluate de pârâte interpretarea a fost cea corectă, în sensul că beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploataţiei cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafaţa de teren măsurată în hectare şi au fost corect punctate, procentual, în schimb, reclamanta a fost punctată cu 0 puncte, instanţa s-a mărginit să consemneze, fără a analiza în niciun fel aspectele semnalate, faptul că proiectele altor societăţi care ar fi fost punctate diferit la acest criteriu nu pot face obiectul analizei în prezentul dosar.

Recurenta a precizat că este vorba despre proiecte întocmite de acelaşi consultant, având aceeaşi exprimare şi mod de elaborare, care au fost punctate procentual la criteriul de selecţie S8 dacă şi-au propus să cultive cu soiuri autohtone procent din total SO fermă, exemplificând cu PFA B., S.C. C. S.R.L. şi ÎI D.. În întâmpinare nu se face referire la acest aspect - dubla măsură aplicată participanţilor, iar instanţa nu a analizat acest aspect.

Recurenta a mai făcut referire la necesitatea accesării proiectului, care a fost determinată de faptul că exploatează o suprafaţă de peste 262 ha, lucrările agricole fiind efectuate cu utilaje proprii, dar ca urmare a creşterii suprafeţei fermei este obligată să apeleze la terţe persoane pentru a realiza lucrările agricole, persoane care nu deţin utilaje performante şi nu pot fi întotdeauna prompte la solicitările recurentei. Acest fenomen produce costuri destul de ridicate, afectează grav performanţele firmei, iar prin achiziţia de noi utilaje agricole ferma este capabilă să lucreze întreaga suprafaţă aflată în exploataţie.

A mai arătat că nu i se pare corect ca un expert de la OJFIR Gorj să o depuncteze la acest criteriu de selecţie, în situaţia în care ceilalţi experţi de la OJFIR Dolj au punctat corect proporţional la acest criteriu dacă beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploataţiei cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafaţa de teren măsurată în hectare.

4. Apărările intimaţilor pârâţi

4.1. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate ca temeinică şi legală.

4.2. Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului pentru motivele de fapt şi de drept arătate în cererea de recurs.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat, a apărărilor din întâmpinări şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamanta a depus la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Dolj cererea de finanţare cu titlul:

"Achiziţii de utilaje şi echipamente agricole la PFA A.", înregistrată sub nr. x. În urma verificării şi evaluării acestei cereri şi după aprobarea de către Autoritatea de Management pentru PNDR a raportului de selecţie lunar din data de 21.11.2016, proiectul a fost încadrat în categoria "în aşteptare - pentru selecţia finală", urmând să intre în procesul de selecţie în raportul de selecţie final al sesiunii din anul respectiv.

Prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanţare, înregistrată sub nr. x/22.11.2016, emisă de OJFIR Gorj, reclamanta a fost încunoştinţată că punctajul calculat în urma autoevaluării este mai mare cu 20% faţă de punctajul calculat de AFIR, punctajul total al proiectului, calculat de AFIR, fiind de 43 de puncte.

Prin contestaţia formulată la data de 25.11.2016, adresată CR - AFIR 4 SV Oltenia, reclamanta a contestat punctajul acordat în urma evaluării proiectului de către OJFIR Gorj, solicitând reevaluarea criteriului de selecţie S8 şi acordarea punctajului corespunzător de 3,5 puncte (din maxim 5 puncte), în loc de 0 puncte.

CR - AFIR 4 SV Oltenia a propus respingerea contestaţiei, la data de 13.12.2016 fiind întocmit raportul de analiză a contestaţiei E 4.2. înregistrat sub nr. x/13.12.2016, în care s-a reţinut că la criteriul de selecţie S8 "Principiul soiurilor autohtone" nu s-a acordat punctaj deoarece solicitantul, în "Studiul de fezabilitate", îşi propune să dezvolte nucleu de soiuri autohtone pentru 70% din totalul SO. În urma analizării documentelor s-a constatat că solicitantul, pe parcursul perioadei de implementare şi a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafaţa de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

La data de 18.01.2017, Comisia de contestaţii din cadrul MADR - Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR s-a întrunit pentru verificarea contestaţiilor depuse pentru Sub - Măsura 4.1 - sesiunea 01/2016 - etapa 2. Situaţia centralizată a contestaţiilor depuse a fost înaintată Comisiei de contestaţii împreună cu copiile rapoartelor de contestaţie, a contestaţiilor şi a documentelor justificative aferente. Prin minuta întocmită la data de 18.01.2017, Comisia de soluţionare a contestaţiilor, Sesiunea 01/2016 - etapa 2, Sub - Măsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole", din cadrul MADR - Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR a menţinut soluţia propusă şi a respins contestaţia reclamantei (punctul III.3.2 din minută), iar proiectul şi-a păstrat statutul de eligibil în aşteptare. Membrii Comisiei de contestaţii au constatat faptul că motivaţiile şi justificările din Raportul de analiză a contestaţiei întocmit de AFIR sunt fundamentate corect. După comunicarea rezultatelor contestaţiilor, Autoritatea de Management pentru PNDR, în data de 02.03.2017, a întocmit raportul de selecţie final.

În urma verificării şi evaluării cererii de finanţare şi după aprobarea de către Autoritatea de Management pentru PNDR a raportului de selecţie final din data de 02.03.2017, proiectul a fost declarat "eligibil, neselectat pentru finanţare", fiind comunicat reclamantei acest aspect prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanţare, emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/03.03.2017, punctajul menţionat fiind de 43 de puncte.

Instanţa de fond a respins acţiunea reţinând, în esenţă, că actele administrative contestate sunt motivate şi că în mod corect reclamanta nu a fost punctată la criteriul de selecţie S8, din moment ce, verificând studiul de fezabilitate, celelalte acte depuse, probatoriul administrat în cauză, s-a constatat că reclamanta şi-a propus să dezvolte nucleu de soiuri autohtone pentru 70% din totalul SO, însă nu precizează suprafaţa de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul, astfel cum se menţionează în Ghidul solicitantului, aceste informaţii nefiind furnizate nici în prognozele economico - financiare.

Împrejurarea că proiectele altor societăţi ar fi fost punctate diferit la acest criteriu S8 nu poate face obiectul analizei instanţei în cadrul acestui dosar.

Prima critică formulată de reclamantă vizează admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Agricole Dolj, critică ce nu poate fi reţinută câtă vreme acest pârât nu a emis niciunul dintre actele administrative a căror anulare se solicită în cauză. Chiar recurenta susţine că nu este emitentul niciunui act contestat, dar apreciază că acest pârât ar fi trebuit să soluţioneze cererea de finanţare depusă de reclamantă, cerere care a fost verificată şi evaluată de OJFIR Gorj.

Împrejurarea invocată nu este de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât, în condiţiile în care nu a emis niciunul dintre actele administrative contestate, pe faptul că cererea de finanţare a fost depusă la OJFIR Dolj neputându-se întemeia identitatea cerută de lege pentru existenţa calităţii procesuale pasive, între persoana chemată în judecată şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Potrivit art. 36 C. proc. civ., "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

Din moment ce OJFIR Dolj nu a procedat la verificarea cererii de finanţare depuse de reclamantă şi nu a emis vreun act dintre cele ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, nu există identitate între acesta şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii, astfel că soluţia de admitere a excepţiei este legală.

Pe fondul cauzei se constată că sentinţa a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incident motivul de casare invocat de recurentă.

În ceea ce priveşte nemotivarea actelor administrative contestate, instanţa de control judiciar reţine că actul prin care a fost soluţionată contestaţia reclamantei este motivat, precizându-se în mod expres în cuprinsul raportului de analiză a contestaţiei E 4.2., înregistrat sub nr. x/13.12.2016, ce a stat la baza hotărârii adoptate la data de 18.01.2017 de Comisia de contestaţii din cadrul MADR - Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR de a respinge contestaţia reclamantei, următoarele aspecte: solicitantul, pe parcursul perioadei de implementare şi a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafaţa de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

Pe baza acestor documente a fost întocmit raportul de selecţie final din data de 02.03.2017, conform căruia proiectul reclamantei a fost declarat "eligibil, neselectat pentru finanţare", fiind comunicat reclamantei acest aspect prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanţare, emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/03.03.2017.

Chiar dacă în această notificare nu sunt reluate argumentele din cuprinsul raportului de analiză a contestaţiei, este evident că acestea reprezintă motivarea soluţiei finale de a declara "eligibil, neselectat pentru finanţare" proiectul depus de reclamantă, neputându-se considera că ulterior emiterii actului administrativ de soluţionare a contestaţiei reclamanta nu avea cunoştinţă de motivele care au determinat nefinanţarea proiectului său.

Cât priveşte prima notificare emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/22.11.2016, întocmită pe baza raportului de selecţie lunar din data de 21.11.2016, prin care i s-a comunicat reclamantei că nu a fost punctată la criteriul de selecţie S8, Înalta Curte reţine că este vorba despre o etapă în stabilirea rezultatului final al selecţiei de proiecte, iar în cazul în care solicitantul este nemulţumit de punctajul obţinut îl poate contesta. Actul administrativ care stabileşte dacă proiectul depus de solicitant va fi sau nu finanţat este cel emis după parcurgerea etapei contestaţiei administrative împotriva actului iniţial prin care se acordă punctajul la criteriile de selecţie. Astfel, împrejurarea că în notificarea iniţială nu se menţionează motivul acordării punctajului de 0 puncte la criteriul în discuţie nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ prin care se stabileşte rezultatul final al evaluării proiectului, având în vedere că este motivată acordarea punctajului final, în urma soluţionării contestaţiei.

Referitor la cele 0 puncte obţinute de reclamantă la criteriul de selecţie S8 - Principiul soiurilor autohtone, instanţa de control judiciar reţine următoarele:

Potrivit acestui criteriu, solicitantul îşi propune prin proiect sau demonstrează că obţine/dezvoltă la nivelul exploataţiei agricole şi prevede în cadrul documentaţiei tehnico - economice că va păstra şi dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toată durata de implementare şi monitorizare a proiectului.

În Ghidul Solicitantului - Sub-măsura 4.1 - Investiţii în exploataţii agricole - cu privire la criteriul S8, se menţionează că punctajul se acordă în cazul tuturor solicitanţilor, atât a celor care îşi propun (în cazul în care solicitantul desfăşoară pentru prima oară o activitate agricolă sau dacă solicitantul nu cultivă soiuri autohtone la data depunerii cererii de finanţare), cât şi a celor care demonstrează la depunere că obţin/dezvoltă la nivelul exploataţiei agricole.

Se menţionează că, în vederea calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecţie, se va specifica, în cadrul Studiului de fezabilitate, suprafaţa de teren afectată obţinerii/cultivării soiurilor autohtone (atât producerea de seminţe autohtone, material de plantare autohton, cât şi cultivarea soiurilor autohtone), la sfârşitului primului an de monitorizare a proiectului ca urmare a realizării investiţiilor prin proiect şi dimensiunea economică (SO) afectată acestora. De asemenea, se vor evidenţia în cadrul prognozelor economico - financiare operaţiunile aferente. Punctajul se va acorda proporţional în funcţie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploataţiei. Soiurile autohtone se regăsesc în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România/Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) - aprobat anual.

Acest criteriu se aplică pentru toate tipurile de investiţii (modernizări sau investiţii noi/activităţi agricole desfăşurate pentru prima dată), atât fermierilor care sunt autorizaţi pentru producerea de seminţe şi/sau material săditor cu condiţia să demonstreze că acestea sunt soiuri autohtone, cât şi în cazul fermierilor care cultivă (utilizează)/vor cultiva (vor utiliza) soiuri autohtone identificate în catalogul ISTIS. Pentru toţi fermierii, atât pentru deţinătorii de autorizaţii pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor, cât şi pentru fermierii care cultivă/vor cultiva aceste soiuri pentru consum, verificarea cu privire la soiul autohton se face pe baza documentelor de calitate şi conformitate ale furnizorilor sau orice document echivalent (factură fiscală de achiziţie/document oficial de certificare a lotului de sămânţă/buletinul de analiză cu menţiunea sămânţă "admisă pentru însămânţare"/buletin de analiză oficială cu menţiunea "necesar propriu"/etichetă oficială) ce se eliberează fiecărui fermier în care se regăsesc nominalizate soiurile de seminţe sau material săditor.

Aşa cum s-a precizat anterior, reclamanta nu a obţinut puncte la acest criteriu, întrucât pe parcursul perioadei de implementare şi a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafaţa de teren pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

Recurenta apreciază că nu este relevantă această suprafaţă de teren, din moment ce tot în Ghidul Solicitantului se menţionează la acest criteriu că punctajul se va acorda proporţional în funcţie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploataţiei.

Susţinerea nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a recursului pentru că se prevede în mod expres în acest ghid că, în vederea calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecţie, se va specifica, în cadrul Studiului de fezabilitate, suprafaţa de teren afectată obţinerii/cultivării soiurilor autohtone.

Din modul de formulare a acestor prevederi ale ghidului rezultă că nu este lăsată la latitudinea solicitantului precizarea sau nu în studiul de fezabilitate a acestei suprafeţe, ea este obligatorie în vederea acordării punctajului. Chiar dacă punctajul se va acorda proporţional în funcţie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploataţiei, menţionarea suprafeţei este impusă în scopul calculării punctajului.

Din studiul de fezabilitate rezultă că la data întocmirii acestuia, respectiv 03.06.2016, reclamanta exploatează o suprafaţă de 238,73 ha, lucrările agricole fiind efectuate cu utilaje proprii. Din planul de cultură - suprafeţe, inclus în studiul de fezabilitate, rezultă că reclamanta şi-a propus să lucreze în primul an o suprafaţă de 65,02 ha grâu, 18,06 ha lucernă, 65,76 ha floarea soarelui, 60,49 ha porumb, 11,6 ha orz, 17,8 ha rapiţă, în al doilea an o suprafaţă de 70 ha grâu, 20 ha lucernă, 60 ha floarea soarelui, 58 ha porumb, 10 ha orz, 20,73 ha rapiţă.

Nu se precizează însă care este suprafaţa de teren a culturilor pe care reclamanta va cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, ceea ce nu permite calcularea punctajului aferent acestui criteriu de selecţie.

În mod corect a apreciat prima instanţă că, din interpretarea prevederilor Ghidului Solicitantului, rezultă că pentru acordarea punctajului nu este suficient ca reclamanta să facă precizarea în Studiul de fezabilitate că va cultiva soiuri autohtone, atât timp cât nu se face dovada îndeplinirii şi a celorlalte condiţii aferente acestui criteriu.

Recurenta arată că, potrivit interpretării pârâtelor, însuşite de instanţa de fond, ar fi trebuit să cultive cu soiuri autohtone suprafeţe exacte, ceea ce ar fi condus la încălcarea proiectului în care s-a obligat să cultive 70% din total SO, indiferent dacă suprafaţa de teren creşte.

Susţinerea este nefondată, întrucât neacordarea punctajului la acest criteriu nu a fost determinată de faptul că reclamanta nu s-a angajat să cultive cu soiuri autohtone suprafeţe exacte, ci de faptul că nu a precizat suprafaţa de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul. Prin Ghidul Solicitantului nu i s-a cerut să cultive cu soiuri autohtone suprafeţe exacte, dar i s-a solicitat să precizeze ce suprafaţă va cultiva cu asemenea soiuri, în vederea calculării punctajului.

După cum s-a menţionat, împrejurarea că punctajul se va acorda proporţional în funcţie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploataţiei nu înseamnă că solicitantul nu trebuie să menţioneze suprafaţa de teren pe care va cultiva soiuri autohtone.

Mai arată reclamanta că, întrucât beneficiarul este obligat, conform condiţiilor APIA, să facă rotaţia culturilor, în funcţie de suprafaţa pe care o are la momentul respectiv, este absurd să ceri menţionarea unei anumite suprafeţe de teren măsurata în ha şi să previzionezi pe o perioadă de 2+5 ani, ţinând cont şi de faptul că acea suprafaţă poate să crească.

Această susţinere constituie, de fapt, o critică adusă prevederilor Ghidului Solicitantului care stabilesc obligaţia precizării respectivei suprafeţe de teren în Studiul de fezabilitate şi nu o critică de nelegalitate la adresa actelor administrative contestate. Faptul că reclamanta consideră că această prevedere nu îşi găseşte justificare în raport cu evoluţia culturilor în perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului nu înseamnă că nu trebuie să o respecte, aceste prevederi din ghid fiind în vigoare la data depunerii cererii de finanţare şi a proiectului, fiind cunoscute de reclamantă, scopul lor fiind cel menţionat în mod expres în ghid, acela al calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecţie.

Referitor la susţinerile privind celelalte proiecte evaluate de pârâte, prin care beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploataţiei cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafaţa de teren măsurată în hectare şi care au fost corect punctate, procentual, Înalta Curte reţine că în mod corect prima instanţă a apreciat că nu pot face obiectul analizei în acest dosar.

În prezenta cauză instanţa nu a fost învestită cu o cerere de anulare a actelor administrative prin care respectivele proiecte au fost punctate la criteriul de selecţie S8 deşi, potrivit susţinerilor recurentei, conţineau aceleaşi prevederi sub aspectul acestui criteriu, ca şi proiectul său, respectiv obligaţia de a cultiva un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploataţiei cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafaţa de teren măsurată în hectare.

În vederea respectării principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa trebuie să se pronunţe în limitele învestirii, astfel că neavând de analizat actele administrative emise cu privire la respectivele proiecte, nu poate examina dacă este legală punctarea acestora la criteriul de selecţie S8. Prin urmare, susţinerea că instanţa s-a mărginit să consemneze, fără a analiza în niciun fel aspectele semnalate, faptul că proiectele altor societăţi ar fi fost punctate diferit la acest criteriu nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a căii de atac, atât timp cât instanţa nu putea analiza aspectele semnalate de reclamantă în această privinţă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de PFA A. împotriva sentinţei nr. 164/2018 din 16 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 2 decembrie 2020.