Judicial wage equalization for auxiliary court staff: applicability of the maximum sectoral reference value under Emergency Government Ordinance No. 83/2014 and its effective start date

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.04.2017, reclamanţii A., B., C. şi alţii, în calitate de personal auxiliar, specialişti IT şi personal conex în cadrul Curţii de Apel Galaţi, au formulat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Galaţi şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, contestaţie împotriva Hotărârii nr. 20/31.03.2017 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, împotriva Deciziei nr. 27/02.02.2017 şi Deciziei nr. 31/07.02.2017 ale Curţii de Apel Galaţi, privind modul de stabilire a drepturilor salariale,

1. recalcularea drepturilor salariale având în vedere modalitatea de calcul a salariilor care a stat la baza elaborării grilei de salarizare utilizate la nivel naţional de către parchete, recalculare care să ducă la acordarea nivelului maxim a drepturilor salariale acordate în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale "Justiţie" personalului cu funcţii similare;

2. anularea deciziilor în ceea ce priveşte valoare de referinţă sectorială, modul de calcul, precum şi data de la care se aplică valoarea de referinţă sectorială majorată în ceea ce priveşte cuantumul acesteia;

3. emiterea de către angajator a deciziilor de salarizare fiecăruia dintre reclamanţi, prin care să se recalculeze salariile de încadrare în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi funcţia, îndeplinită în cadrul instanţei, luându-se în considerare valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2012 până la data de 09.04.2015, conform practicii judiciare pronunţate, şi începând cu 09.04.2015 şi până la data de 31.11.2015, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, şi în cuantum de 445,50 RON începând cu data de 1 decembrie 2015, conform Legii nr. 293/2015.

4. obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 445,5 iei, corespunzătoare fiecărei funcţii, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie, începând cu data de 9 aprilie 2012, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON începând cu 09.04.2015 + 10% începând cu 01.12.2015) şi venitul efectiv plătit (prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 291.98 RON), sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de Ia data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond.

Prin sentinţa nr. 451 din 8 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei D..

A respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, invocată de pârâta Curtea de Apel Galaţi.

A respins excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii, invocată de pârâta Curtea de Apel Galaţi.

A admis în parte acţiunea reclamanţilor, a anulat în parte Hotărârea nr. 20/31.03.2017 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, respectiv art. 2 din hotărârea menţionată.

A anulat Deciziile nr. 27/02.02.2017 şi nr. 31/01.02.2017, în ceea ce priveşte modul de calcul al salariilor şi data de la care se aplică valoarea de referinţă sectorială, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi

A obligat pârâta Curtea de Apel Galaţi să emită pentru reclamanţi noi decizii de salarizare, prin care să recalculeze indemnizaţia/salariul de încadrare conform Legii nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016, începând cu data de 09.04.2015, prin raportare la nivelul maxim în plată al personalului cu funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 405 RON majorată cu 10%, începând cu perioada 01.12.2015.

A obligat pârâta Curtea de Apel Galaţi la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale rezultate în urma emiterii noilor decizii de salarizare, în raport de venitul efectiv plătit, diferenţe care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii şi pentru care se va acorda şi dobânda legală penalizatoare, calculată de la scadenţă şi până la data plăţii efective.

A respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamanţii şi pârâta Curtea de Apel Galaţi au formulat recurs.

3.1. Recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului şi emiterea de către angajator a deciziilor de salarizare fiecăruia dintre reclamanţi prin care să se recalculeze salariile de încadrare în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi funcţia îndeplinită în cadrul instanţei, luându-se în considerare valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2012 şi până la data de 09.04.2015.

Au solicitat ca valoarea de referinţă sectorială de 405 RON să fie avută în vedere începând cu 09.04.2012, ţinând cont de termenul de 3 ani de prescriere a dreptului material la acţiune şi de data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, 09.04.2015.

Recunoaşterea ulterioară printr-o lege a unei discriminări de natură salarială, Legea nr. 71/2015, lasă fără efect orice alt raţionament interpretativ contrar şi anterior pronunţat de vreo instanţă de judecată, chiar şi, eventual, în soluţionarea unui recurs în interesul legii. Prin această recunoaştere a legiuitorului s-a întrerupt şi termenul de prescriere a dreptului material la acţiune, în sensul art. 2537 pct. 1 C. civ. şi art. 2538 alin. (1) C. civ.

Au apreciat că au dreptul la repararea pagubei cauzate, constând în diferenţa dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu 09.04.2012 şi până la 31.11.2015.

3.2. Recurenta-pârâtă Curtea de Apel Galaţi a solicitat admiterea recursului său şi a se constata că acţiunea reclamanţilor a rămas fără obiect, în raport cu Ordinul nr. 2066/C/25.05.2018 emis de Ministerul Justiţiei şi de Adresa nr. x/2018 prin care Ministerul Justiţiei a comunicat curţilor de apel că "vă recomandăm să aveţi în vedere stabilirea salariilor de bază, pentru personalul ale cărui salarii de bază se stabilesc în funcţie de valoare de referinţă sectorială, prin raportare la valorile de referinţă sectoriale mai sus menţionate (421,36 RON - 463,5 RON)...".

Urmare a acestei recomandări, Curtea de Apel Galaţi a emis Decizia de salarizare nr. 126/22.06.2018 prin care s-a dispus,

"Art. 1 - (1) În perioada 09.04.2015-30.11.2015, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex care îşi desfăşoară activitatea la Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila şi Tribunalul Vrancea, precum şi la judecătoriile din circumscripţia acestor instanţe, beneficiază de nivelul maxim al salariului de bază lunar stabilit în urma alinierii la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON.

(2) În perioada 01.12.2015-31.07.2016, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex care îşi desfăşoară activitatea la Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila şi Tribunalul Vrancea, precum şi la judecătoriile din circumscripţia acestor instanţe, beneficiază de nivelul maxim al salariului de bauză brut lunar stabilit în urma alinierii la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON.

(3) În perioada 01.08.2016-31.12.2017, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex care îşi desfăşoară activitatea la Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila şi Tribunalul Vrancea, precum şi la judecătoriile din circumscripţia acestor instanţe beneficiază de un salariu de bază brut lunar stabilit la nivelul autorităţii judecătoreşti (instanţe judecătoreşti şi parchete) prin aliniere la grila de salarizare a parchetelor, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON.".

De asemenea, cu respectarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) din acelaşi act normativ, Curtea de Apel Galaţi a emis şi Decizia de salarizare nr. 127/22.06.2018, prin care s-a dispus că, în aplicarea Deciziei nr. 126/22.06.2018 a Curţii de Apel Galaţi, începând cu 1 iulie 2018, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex care îşi desfăşoară activitatea la Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila şi Tribunalul Vrancea, precum şi la judecătoriile din circumscripţia acestor instanţe, beneficiază de un salariu de bază brut lunar stabilit la nivelul autorităţii judecătoreşti (instanţe judecătoreşti şi parchete) în urma alinierii la grila de salarizare a parchetelor, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON, prevăzute în anexele 1a, 1b, 1c la decizie.

Astfel, a concluzionat recurenta-pârâtă că, având în vedere deciziile de salarizare menţionate, prin care reclamanţilor le-a fost recunoscut un nivel de salarizare superior celui obţinut prin sentinţa civilă recurată, acţiunea acestora a rămas fără obiect.

4. Decizia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

4.1. Referitor la recursul reclamanţilor A., B., C. şi alţii, Înalta Curte constată că, în esenţă, aceştia reiterează aspectele din acţiune, criticând soluţia de fond sub aspectul neacordării drepturilor salariale şi pentru perioada anterioară datei de 09.04.2015, respectiv din data de 09.04.2012.

Apreciază instanţa de control judiciar că în mod corect prima instanţă a avut în vedere data de 09.04.2015 pentru obligarea pârâtei la emiterea deciziilor de salarizare în sensul solicitat prin acţiune.

Astfel, salarizarea personalului bugetar a fost reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Ulterior, prin reglementări succesive, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea diferenţelor salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea modificată prin legi anuale de salarizare.

În acest sens, au fost adoptate Legea nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016, prin care a fost modificată O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Legea nr. 71/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 6 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la data de 9 aprilie 2015.

Prin această lege a fost aprobată O.U.G. nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu următoarele modificări şi completări:

La articolul I, după alin. (5) s-a introdus un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:,,(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii si autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie grad treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Or, constată Înalta Curte că soluţia legislativă a egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim a fost adoptată de legiuitor începând cu data de 9 aprilie 2015, prin introducerea art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

De altfel, acest punct de vedere rezultă şi din cele reţinute prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma «salarizat la acelaşi nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice."

De asemenea, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 s-a statuat că:

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare."

Făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a observat că soluţia legislativă a egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim a fost adoptată de legiuitor, începând cu data de 9 aprilie 2015, prin introducerea art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

În fine, instanţa de control judiciar nu poate avea în vedere alegaţiile recurenţilor-reclamanţi nici prin prisma invocării a două hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost recunoscute drepturile salariale anterior datei de 09.04.2015, în condiţiile în care practica judiciară este unitară în privinţa aplicării şi interpretării dispoziţiilor legale, O.U.G. nr. 83/2014 şi dispoziţiile O.U.G. nr. 20/2016, valoarea de referinţă sectorială solicitată fiind acordată începând cu 09.04.2015, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015

4.2. Cu privire la recursul formulat de pârâta Curtea de Apel Galaţi, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă nu a criticat cele reţinute de prima instanţă prin hotărârea recurată, ci a argumentat că acţiunea ar fi rămas fără obiect.

Lipsa de obiect a acţiunii a fost susţinută de pârâtă prin raportare la emiterea Deciziilor de salarizare nr. 126 şi nr. 127 ambele din data de 22.06.2018 prin care s-a recunoscut reclamanţilor dreptul la calcularea indemnizaţiei lunare burte prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,63 RON, pe perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 463,50 RON, pe perioada 01.12.2015-31.12.2017

Înalta Curte reţine că deciziile de salarizare, de care se prevalează recurenta-pârâtă, au fost emise la 22.06.2018, ulterior pronunţării sentinţei recurate.

Prin urmare, obiectul acţiunii exista atât la data introducerii cererii, cât şi la data pronunţării hotărârii de fond, 08.02.2018, astfel că nu se poate reţine că ar fi rămas fără obiect.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, recurenta-pârâtă nu a înţeles să critice hotărârea instanţei de fond, însă a depus deciziile de salarizare, din care reiese că acestea au fost emise în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în baza O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 71/2015, în baza O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, în baza O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, şi ţinând seama de Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale precum şi de Circulara nr. 8/28038/2018 a Ministerului Justiţiei.

Or, dispoziţiile legale în baza cărora recurenta-pârâtă Curtea de Apel Galaţi a emis deciziile de salarizare prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare cuvenită reclamanţilor sunt tocmai cele avute în vedere de instanţa de fond în considerentele hotărârii recurate.

Astfel, emiterea deciziilor de salarizare, după soluţionarea cauzei în primă instanţă, nu reprezintă o împrejurare de natură a lipsi de obiect acţiunea, ci reprezintă o punere în executare a dispoziţiilor instanţei de fond, având efectul unei achiesări la dispoziţiile din sentinţă referitoare la emiterea deciziilor de salarizare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prima instanţă a interpretat şi aplicat corect normele de drept material incidente.

4.3. Faţă de considerentele arătate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ambele recursuri, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de A., B., C. şi alţii şi de Curtea de Apel Galaţi împotriva sentinţei nr. 2852 din 19 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 noiembrie 2020.