Incompatibility of vice-mayor with school board membership and non-retroactivity of subsequent legislative amendments

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus la data de 26.07.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, solicitând instanţei:

a) în principal, anularea Raportului de evaluare nr. x/06.07.2017 emis de Agenţia Naţionala de Integritate - Inspecţia de Integritate prin inspector de integritate B. în sensul lipsirii acestuia de efectele juridice pentru viitor în ceea ce priveşte constatarea stării de incompatibilitate a deţinerii funcţiei publice de viceprimar al comunei Rieni, judeţul Bihor a reclamantului A. cu cea de membru al Consiliului de Administraţie al Scolii Gimnaziale nr. 1 Rieni pentru perioada 26.09.2013-31.01.2014, dispunând sistarea masurilor sancţionatorii;

b) în subsidiar, anularea în parte a Raportului de evaluare nr. x/06.07.2017 emis de Agenţia Naţionala de Integritate - Inspecţia de Integritate prin inspector de integritate B. în ceea ce priveşte constatarea stării de incompatibilitate a deţinerii funcţiei publice de viceprimar al comunei Rieni cu cea de membru al Consiliului de Administraţie al Scolii Gimnaziale nr. 1 Rieni pentru perioada 26.09.2013-31.01.2014, în sensul constatării acestui fapt ca fiind o abatere disciplinara minima, săvârşita fără vinovăţie sau cu un grad minim de vinovatie, dispunând exonerarea sa de masurile sancţionatorii prevăzute de lege, inclusiv prin intervenţia prevederilor legale actuale;

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 157 din data de 20 noiembrie 2017, Curtea de Apel Oradea, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 157 din data de 202 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant a arătat că instanţa de fond în mod eronat a considerat că nu pot fi reţinute apărările reclamantului întemeiate pe modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 întrucât nu ar fi fost în vigoare în perioada supusă evaluării.

Recurentul consideră că aceste dispoziţii sunt aplicabile în speţă având în vedere că nu exista o hotărâre definitivă de declarare a incompatibilităţii recurentului care să fi fost pronunţată înainte de intrarea în vigoare a acestor prevederi legale.

În ceea ce priveşte principiul neretroactivităţii legii invocate de către instanţa de fond, recurentul solicită să se dea relevanţă menţiunilor făcute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1321 din 11 octombrie 2011 în care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare"

Aceste prevederi sunt perfect aplicabile şi în speţă, incompatibilitatea fiind starea de drept născută anterior publicării legii, lege care suprimă producerea în viitor a stării de incompatibilitate constituite sub imperiul legii vechi.

Mai mult, prin Legea nr. 128/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003, se modifică art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 în sensul participării primarului şi viceprimarului în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, legiuitorul înlăturând o situaţie juridică care s-a dovedit a fi fost eronată.

Recurentul susţine că prevederile acestei legi sunt opozabile "erga omnes", sunt general obligatorii inclusiv pentru instanţele judecătoreşti, având putere pentru viitor, după publicare, dar având efect şi asupra cauzelor aflate în curs de soluţionare sau care se vor soluţiona în viitor. Cu alte cuvintre de prevederile Legii nr. 128/2017 trebuie să beneficieze şi primarii şi viceprimarii care nu au fost declaraţi incompatibili printr-o hotărâre definitivă dată înainte de intrarea în vigoare a legii, în caz contrar creându-se o discriminare între cei care au fost evaluaţi de ANI sub imperiul legii vechi şi cei care au fost evaluaţi sub imperiul legii noi, pentru aceleaşi fapte.

Oricum şi în cazul în care s-ar considera că legea aplicabilă perioadei evaluate este cea anterioară modificării prin O.U.G. nr. 49/2004 şi Legea nr. 128/2017, raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât şi ulterior prin modificările aduse, apare ca excesivă şi nefondată soluţia instanţei de fond care şi-a însuşit concluziile raportului de evaluare.

Recurentul apreciază că raportat la perioada de timp redusă cuprinsă între data desemnării recurentului în consiliul de administraţie - 26 septembrie 2013- şi data modificării dispoziţiei legale în temeiul căreia reclamantul în calitate de viceprimar avea posibilitatea să participe la şedinţele consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ - 26 iunie 2014(intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014 care modifică dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 1/2011) şi având în vedere scopul urmărit de legiuitor, anume acela de a asigura organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii unităţilor de învăţământ, soluţia administrativă dispusă prin raportul de evaluare atacat apare ca excesivă şi din perspectiva principiului proporţionalităţii.

Prin încheierea de şedinţă din data de 19 noiembrie 2020, Înalta Curte a admis cererea reclamantului A. de sesizare a Curţii Constituţionale şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate şi cadrul normativ aplicabil, cu luarea în considerare şi a observaţiilor prezentate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Prin Raportul de evaluare nr. x/06.07.2017, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a reţinut starea de incompatibilitate a reclamantului, prin deţinerea simultană, în perioada în perioada 26.09.2013-31.01.2014, a funcţiei de viceprimar al comunei Rieni, judeţ Bihor, şi a celei de membru în Consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale nr. 1 Rieni, incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d).) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Acest raport a fost comunicat reclamantului conform legii.

Reclamantul, în calitate de viceprimar al comunei Rieni judeţ Dolj, se circumscrie categoriei de persoane vizată de art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea 176/2010.

Calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al al Şcolii Gimnaziale nr. 1 Rieni rezultă din Hotărârea Consiliului Local Rieni nr. 74/26.09.2013 şi din adresa nr. x/15.07.2016 emisă de Şcoala Gimnazială nr. 1 Rieni.

Recurentul nu a negat deţinerea simultană a celor două funcţii indicate în raport, însă a invocat prin motivele de recurs că soluţia administrativă dispusă prin raportul de evaluare contestat apare ca excesivă din perspectiva principiului proporţionalităţii, având în vedere perioada de timp redusă cuprinsă între data desemnării recurentului în consiliul de administraţie şi data modificării dispoziţiei legale în temeiul căreia recurentul - reclamant în calitate de viceprimar avea posibilitatea să participe la şedinţele consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ(intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 49/2004 la data de 26 iunie 2014), precum şi perioada de doar 4 luni în care a deţinut funcţia de membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Aceste critici sunt nefondate.

Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 prevăd existenţa unei incompatibilităţi prin deţinerea simultană a unor funcţii/calităţi de cel în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (în vigoare în perioada supusă evaluării, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014, respectiv data de 03.07.2014), "unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale".

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011:

"în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7,9 şi 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

Din analiza prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu cele ale art. 96 din Legea nr. 1/2011, rezultă că cele două funcţii/calităţi deţinute simultan în perioada 26.09.2013-31.01.2014 de către reclamantul A. sunt incompatibile.

Înalta Curte apreciază că nu prezintă relevanţă juridică sub aspectul stabilirii stării de incompatibilitate, perioada de timp în care recurentul a deţinut simultan cele două funcţii, întrucât art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stipulează incompatibilitatea prin simpla deţinere simultană a funcţiei de viceprimar şi a calităţii de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ/instituţii publice, starea de incompatibilitate nefiind condiţionată de o anumită perioadă de timp.

Nici celalalte critici invocate în recurs nu justifica reformarea sentinţei pronunţate în cauză, aspectele invocate neproducând consecinţe legale asupra incompatibilităţii corect reţinute în sarcina persoanei evaluate.

Chiar dacă la data întocmirii raportului de evaluare - 26.07.2017, cât şi la data pronunţării instanţei de fond - 20.11.2017, dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 erau modificate prin O.U.G. nr. 49/26.04.2016, în sensul menţionării primarului sau unui reprezentant al primarului ca membru în consiliul de administraţie al unei şcoli, Înalta Curte constată că noua reglementare nu este aplicabilă cauzei, situaţia de incompatibilitate fiind reţinută pentru o perioadă anterioară modificării legislative invocate.

În perioada 26.09.2013 - 31.01.2014, când recurentul - reclamant a deţinut şi exercitat concomitent funcţia de viceprimar, precum şi cea de membru în consiliul de administraţie al şcolii gimnaziale, reprezintă un caz de incompatibilitate reglementat expres de lege.

În perioada de referinţă, intenţia legiuitorului a fost clară, funcţia de primar/viceprimar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ, ceea ce înseamnă că în consiliul de administraţie al şcolii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului/viceprimarului şi nu primarul/viceprimarul însuşi. Că este aşa rezultă şi din modificarea, ulterior perioadei de referinţă, a prevederilor art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011.

Este adevărat că viceprimarul, în temeiul art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale, însă, în cauză, recurentul-reclamant nu a participat la şedinţele consiliului de administraţie în calitate de delegat al primarului, astfel cum rezultă din Hotărârea Consiliului Local Rieni nr. 74/26.09.2013.

În ceea ce priveşte modificarea corespunzătoare adusă prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 prin Legea nr. 128/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003, Înalta Curte constată că nici aceasta nu este aplicabilă cauzei, în condiţiile în care respectiva reglementare nu se subsumează noţiunii de "lege penală sau contravenţională", pentru a avea astfel incidenţă în cauză, ca excepţie de la aplicarea principiului neretroactivităţii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Împrejurarea că modificarea legislativă invocată a intervenit până la soluţionarea definitivă a procesului nu determină şi aplicabilitatea ei în cauza pendinte, având în vedere prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, conform cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."

Cu alte cuvinte, o situaţie juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei.

Prin umare, Înalta Curte constată că starea de incompatibilitate reţinută în sarcina recurentului-reclamant a fost constatată pentru perioada 26.09.2013-13.01.2014, când, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (2) - în forma în vigoare la acea dată, primarul avea obligaţia să îşi desemneze un reprezentant în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ, neîndeplinirea acestei obligaţii atrăgând incidenţa prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare intervalului temporal pentru care se constatase incidentul de integritate.

Raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data naşterii sale, schimbarea ulterioară a condiţiilor legale neavând nicio influenţă asupra legalităţii acestuia.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat, constatând legalitatea sentinţei atacate sub toate aspectele invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 157/CA/2017 - P.I. din 20 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2020.