Eligibility of structural fund expenses: judicial review of beneficiary information letters under Law No. 554/2004 versus O.U.G. No. 66/2011
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal of the intermediate public authority, leaving in force the lower court’s order that partially annulled a standard beneficiary information letter and the subsequent administrative decision rejecting a challenge, and ordered the state entity to reimburse approximately 37,209 RON to the university project beneficiary. The dispute concerned the eligibility of expenses under a European Structural Funds project, specifically challenging the authority’s refusal to reimburse costs for a training activity, management fees, and administrative salaries, which the authority had invalidated due to alleged fraud, cap exceedances, and the later entry into force of an amending contract. The court held that the information letter constituted an administrative act subject to judicial review under Law No. 554/2004 rather than the specialized tax procedure under Ordinance No. 66/2011, and found that the authority’s findings were based on superficial evidence and failed to account for the validity of expenses incurred during the extended project period established by the later-confirmed amending act.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2004, art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 18 din Legea nr. 554/2004; Eligibility of structural fund expenses: judicial review of beneficiary information letters under Law No. 554/2004 versus O.U.G. No. 66/2011: The dispute concerned the eligibility of expenses under a European Structural Funds project, specifically challenging the authority’s refusal to reimburse costs for a training activity, management fees, and administrative salaries, which the authority had invalidated due to alleged fraud, cap exceedances, and the later entry into force of an amending contract. The court held that the information letter constituted an administrative act subject to judicial review under Law No. 554/2004 rather than the specialized tax procedure under Ordinance No. 66/2011, and found that the authority’s findings were based on superficial evidence and failed to account for the validity of expenses incurred during the extended project period established by the later-confirmed amending act.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe main grounds for the dismissal of the appeal, establishing the legal basis for the court's ruling on the merits of the administrative act challenge.
The procedural rule applied to resolve the appeal by dismissing it as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cadrul procesual
1.1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii OIPOSDRU- Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună:
1. anularea Scrisorii standard de informare a beneficiarului OIPOSDRU-MECT cu nr. x/13.04.2016;
2. încadrarea ca fiind eligibile a cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţilor în perioada de raportare aferentă Cererii de rambursare nr. x finală, în cuantum de 38.387,52 RON,
3. rambursarea sumelor solicitate în cuantum de 38.387,52 RON, în conformitate cu Cererea de rambursare nr. x finală.
4. plata cheltuielilor de judecată.
1.2. Reclamanta A. a depus cerere completatoare şi modificatoare prin care a precizat faptul că înţelege să conteste şi Răspunsul nr. x/05.05.2016 formulat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - OIPOSDRU la Contestaţia nr. 44/21.04.2016 depusă de aceasta.
1.3. Pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a formulat întâmpinare prin care a invocat: excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Municipiului Bucureşti, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU). Pe fond, partea a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1358 din 12.04.2017:
- a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a ca lipsită de obiect;
- a respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016, ca neîntemeiată;
- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
- a respins acţiunea introdusă de reclamanta A., împotriva pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;
- a admis în parte acţiunea introdusă de reclamanta A., împotriva pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU;
- a anulat în parte Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU, în ceea ce priveşte toate sumele diminuate din cererea de rambursare nr. x, cu excepţia sumei de 1.178 RON aferentă activităţii prestate de expertul B. după data de 20.09.2015;
- a menţinut Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU, în ceea ce priveşte suma de 1.178 RON aferentă activităţii prestate de expertul B. după data de 20.09.2015;
- a anulat în parte adresa nr. x/05.05.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU, în aceeaşi măsură în care a fost anulată şi scrisoarea de informare;
- a obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU să ramburseze reclamantei suma de 37.209,52 RON;
- a respins cererea de obligare a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU la rambursarea sumei de 1.178 RON, ca neîntemeiată;
- a obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 350 RON (taxa timbru).
- a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.620 RON (onorariu avocat) ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.
3.1. Prima instanţă a soluţionat greşit excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât nu a ţinut seama de dispoziţiile art. 21 alin. (20) şi de cele ale art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.
Astfel, scrisorile de informare a beneficiarului:
- nu dau naştere, nu modifică sau nu sting raporturi juridice şi nici scopul emiterii acestora nu este executarea sau organizarea executării legii, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2004;
- nu se regăsesc printre documentele expres menţionate de legiuitor în art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011 ca având calitatea de titlu de creanţă;
- nu sunt reţinute de legiuitor între actele care pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ după optarea pentru calea contestaţiei administrative, conform art. 21 alin. (19) şi art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.
Mai mult chiar, scrisorile de informare a beneficiarului nu determină întocmirea unui titlu de creanţă, nefiind nici acte anexe sau conexe acestora.
În opinia recurentei, calificarea dată de reclamantă cererii de chemare în judecată ca fiind guvernată de prevederile Legii nr. 554/2004, respectiv de art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) şi art. 11 alin. (1), nu putea fi primită de către Curtea de Apel, întrucât aplicarea art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 se face conform principiul de drept potrivit căruia specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma generală şi se aplică cu prioritate):
- pe de o parte, acest text de lege reglementează o procedură administrativă specială de contestare a actului administrativ emis sub imperiul O.U.G. nr. 66/2011;
- pe de altă parte, Curtea ar trebuit să reţină certitudinea faptului că reclamanta, în formularea contestaţiei la Scrisoarea de informare a beneficiarului cu nr. x/21.01.2016, a avut în vedere procedura contestaţiei administrative prealabile reglementată de O.U.G. nr. 66/2011. Astfel alăturarea celor două acte normative - O.U.G. nr. 66/2011 şi Legea nr. 554/2001, una specială şi alta generală - nu face decât să sublinieze principiul mai sus indicat, specialia generalibus derogant.
Intimata nu are deschisă calea acţiunii în contencios administrativ fiscal îndreptată direct împotriva actului administrativ fiscal a căror anulare a pretins-o prin contestaţia administrativă, respectiv împotriva Scrisorii de informare a beneficiarului cu nr. x/113.04.2016.
Recurenta concluzionează în sensul că actul administrativ vătămător pentru intimată - la care face referire, cu titlu general, art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (1) art. 18 din Legea nr. 554/2004 - este decizia care se emite în soluţionarea contestaţiei administrative formulate, doar această decizie putând soluţiona definitiv în sistemul căilor administrative de atac fondul raportului de drept fiscal.
Deşi intimata avea cunoştinţă, la momentul învestirii instanţei, de răspunsul dat contestaţiei sale, nu a formulat prezenta acţiune împotriva menţionatului răspuns, nici la momentul sesizării instanţei, dar nici pe temeiul art. 204 C. proc. civ.
Intimata a pretins Curţii de Apel Bucureşti, prin acţiunea sa, un control de legalitate şi temeinicie cu privire la însuşi Scrisoarea de informare a beneficiarului cu nr. x/21.01.2016, ceea ce aşadar este inadmisibil.
3.2. Prima instanţă a soluţionat cererea reclamantei de validare a Activităţii A8, fără să ţină seama de faptul că au existat nereguli sub aspectul numărului de ore pontate şi solicitate la rambursare, dar şi sub aspectul grupului ţintă raportat în cadrul acestuia.
3.3. În ceea ce priveşte invalidarea sumei de 1.378,96 RON prin Scrisoarea de informare a beneficiarului, reprezentând depăşirea cu 0,11% a procentului de 15% aferent cheltuielilor de management de proiect, raportat la valoarea totală eligibilă validată (pentru solicitant - Resurse umane), conform contractului de finanţare, recurenta a precizat aspectele ce vor fi redate în continuare.
Art. 3 alin. (4) din Contractul de finanţare prevede faptul că valoarea cheltuielilor legate de managementul proiectului va fi acordată în procent de maxim 15 % din cheltuielile eligibile ale proiectului.
Cheltuielile de management de proiect eligibile aferente CR 1 - CR 8 sunt în valoare de 160.672,00 RON.
Valoarea totală eligibilă a proiectului CR 1 - CR 8 sunt în valoare de 1.063.332,54 RON.
Rezultă, astfel, prin împărţirea valorii cheltuielilor de management eligibile la valoarea totală eligibilă a proiectului un procent de 15,11 % şi, astfel, o depăşire de 0,11 % a procentului aferent cheltuielilor de management de proiect.
Având în vedere valorile eligibile ale proiectului aferente CR 1 - CR 8 şi art. 3 alin. (4) din contractul de finanţare, cheltuielile de management de proiect se ajustează la valoarea de 159.293,04 RON.
3.4. În ceea ce priveşte invalidarea sumei de 3.277 RON prin Scrisoarea de informare a beneficiarului, reprezentând salarii nete, impozit si contribuţii aferente lunii august 2015 pentru C., D., E., F. (pentru solicitant - Cheltuieli generale de administraţie), respectivele persoane depăşind numărul total de ore prestate, comparativ cu bugetul detaliat modificat prin Actul adiţional nr. x, recurenta a precizat aspectele ce vor fi redate în continuare.
Justificarea beneficiarului în sensul că: "s-a strecurat câte o eroare materială înlăturată în bugetul aprobat prin Actul adiţional nr. 1" nu ar fi trebuit reţinută de instanţa de fond, întrucât Actul adiţional nr. x la contractul de finanţare produce efecte din data de 05.11.2015, dată la care a fost aprobat de către OIPOSDRU MENCS, aşa cum este menţionat în art. 11 alin. (7) din Contractul de finanţare:
"Actul adiţional va fi considerat valabil încheiat, va intra in vigoare şi va produce efecte juridice dacă a fost semnat şi stampilat de către reprezentantul legal al Beneficiarului şi, ulterior, semnat şi stampilat şi de către reprezentantul legal al OIPOSDRU MEN."
3.5. În ceea ce priveşte invalidarea sumei de 3.391 RON prin Scrisoarea de informare a beneficiarului, reprezentând salarii nete, impozit şi contribuţii aferente lunii septembrie 2015 pentru C., D., E., F. (pentru solicitant - Cheltuieli generale de administraţie), recurenta a menţionat aspectele ce vor fi arătate în continuare.
În cazul acesta, persoanele mai sus menţionate au depăşit numărul total de ore prestate, comparativ cu bugetul detaliat modificat prin Actul adiţional nr. x la Contract.
Mai mult decât atât, perioada cuprinsă între 14.09 - 30.09.2015 nu este prevăzută în bugetul detaliat modificat prin Actul adiţional nr. x Justificarea beneficiarului prin referire la Actul adiţional nr. x, precum că s-ar fi "strecurat câte o eroare materială" nu este relevantă, întrucât Actul adiţional nr. x la contractul de finanţare produce efecte din data de 05.11.2015.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru motivele arătate la dosar.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de faţă, intimata A. a supus controlului instanţei specializate:
- Scrisoarea standard de informare a beneficiarului OIPOSDRU-MECT nr. x/13.04.2016;
- Răspunsul nr. x/05.05.2016 formulat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - OIPOSDRU la contestaţia administrativă nr. 44/21.04.2016 depusă de Universitate.
După cum s-a arătat la pct. 2 din prezenta decizie, prima instanţă:
- a respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016, ca neîntemeiată;
- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu această parte;
- a admis în parte acţiunea reclamantei;
- a anulat în parte Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU, în ceea ce priveşte toate sumele diminuate din cererea de rambursare nr. x, cu excepţia sumei de 1.178 RON aferentă activităţii prestate de expertul B. după data de 20.09.2015, precum şi adresa nr. x/05.05.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU, în aceeaşi măsură în care a fost anulată şi scrisoarea de informare;
- a obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale si Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU să ramburseze reclamantei suma de 37.209,52 RON;
- a respins cererea de obligare a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - OI POSDRU la rambursarea sumei de 1.178 RON, ca neîntemeiată;
- a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.620 RON (onorariu avocat) ca neîntemeiată.
Înalta Curte împărtăşeşte soluţia pronunţată, deoarece apreciază că instanţa de fond a analizat în mod detaliat şi judicios dispoziţiile normative comunitare şi naţionale incidente pe subiectul analizat, susţinerile părţilor litigante, precum şi întregul probatoriu administrat în cauză.
Răspunzând punctual criticilor de nelegalitate ale sentinţei atacate, subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine:
Situaţia de fapt prezentată prin Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 a fost detaliată în cuprinsul sentinţei contestate, motiv pentru care instanţa de control judiciar nu va proceda la reluarea nominalizării sale.
Prin Decizia nr. x/05.05.2016, a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de intimata A. împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016.
5.1. Critica recurentei referitoare la inadmisibilitatea acţiunii în contencios administrativ este nefondată.
Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 este un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, act emis de OI POSDRU, în executarea O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările ulterioare, şi a Instrucţiunii nr. 103/18.03.2015 emisă de AMPOSDRU. Prin intermediul unui astfel de act administrativ, o autoritate publică, respectiv OI POSDRU, se pronunţă, în sensul admiterii sau respingerii unei cereri formulate de beneficiarul finanţării asupra unor cheltuieli eligibile pretinse de beneficiarul finanţării.
În concret, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 64/2009, cu modificările ulterioare, în care se face referire la operaţiunea de autorizare a cheltuielilor, operaţiune care se concretizează într-un act administrativ de autorizare sau de refuz al autorizării.
Prin Instrucţiunea nr. 103/18.03.2015 emisă de AMPOSDRU s-a prevăzut că este vorba despre un act administrativ în condiţiile în care, la pct. 8.26 din aceasta s-a menţionat faptul că: " beneficiarii pot contesta deciziile OI POSDRU care privesc aspecte ale procesului de implementare a proiectelor POSDRU (… scrisori standard de informare privind validarea cheltuielilor aferente unor cereri de rambursare…), în termen de 5 zile lucrătoare de la data transmiterii de către OI/OIR a scrisorii de informare."
În raport de dispoziţiile normative anterior citate, în mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că obiectul acţiunii deduse judecăţii îl reprezintă refuzul nejustificat al autorităţii pârâte de autorizare a unor cheltuieli efectuate de beneficiar în baza contractului de finanţare.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestator la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Însă, contrar celor susţinute de către recurentă, în speţa de faţă nu sunt incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 care reglementează, printre altele, procedura de contestare administrativă şi judiciară a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare (act administrativ prevăzut de art. 21 alin. (20) din acest act normativ).
Aşa cum s-a arătat în cele de mai sus, Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 nu a fost emisă în temeiul O.U.G. nr. 66/2011. Aceasta este un act administrativ prin care se stabilesc măsuri ale Ministerului faţă de beneficiarii de proiect în activitatea lor de implementare a proiectului, respectiv validează sau invalidează la plată salariile experţilor care au lucrat în cadrul proiectului.
Legea nr. 554/2004 este legea aplicabilă oricărui act administrativ emis de o autoritate publică, pe când O.U.G. nr. 66/2011 se aplică exclusiv în privinţa fondurilor structurale europene pentru situaţia de sancţionare în cazul stabilirii unor nereguli de către comisia de verificare a proiectului.
În fine, contrar celor susţinute de către recurentă, universitatea intimată a parcurs recursul administrativ în urma căruia a fost emisă Decizia nr. x/05.05.2016, decizie care, la rândul său, formează obiectul acţiunii judiciare.
5.2. Este nefondată critica recurentei referitoare la faptul că prima instanţă a soluţionat cererea intimatei de validare a Activităţii A8 fără să ţină seama de faptul că au existat nereguli sub aspectul numărului de ore pontate şi solicitate la rambursare, dar şi sub aspectul grupului ţintă raportat în cadrul acestuia.
În ceea ce priveşte invalidarea Activităţii A8 ("Furnizare program de formare pentru cadre academice şi parteneri sociali"), este de reţinut faptul că aceasta activitate a constat în predarea anumitor cursuri urmate de examene şi s-a adresat unui grup ţintă de 30 de persoane, din care 20 de persoane au fost implicate în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate şi 10 persoane din cadrul partenerilor sociali în educaţie.
Pentru a verifica dacă aceste cursuri s-au ţinut în mod real, autoritatea de control a selectat aleatoriu câteva persoane în vederea intervievării (5 persoane din rândul personalului implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate şi 5 persoane din rândul partenerilor sociali în educaţie).
În Scrisoarea standard de informare a beneficiarului, emitentul nu a făcut nicio referire la aspectele relatate de 9 din cele 10 persoane audiate. În concret, aceasta a avut în vedere doar afirmaţiile unei singure persoane, numitul G., care a susţinut că el de fapt nu a participa la cursul intitulat "Abilităţi manageriale pentru managementul inovării", dar că i s-a cerut ulterior să semneze listele de prezenţă, spunându-i-se că semnează de fapt "de luare la cunoştinţă de datele la care s-au desfăşurat cursurile anterioare".
Ulterior, comparând listele de prezenţă la cursuri cu cataloagele cu notele acordate cursanţilor, autoritatea de control a sesizat o serie de neconcordanţe, în sensul că unele persoane figurau pe o listă, dar nu figurau pe cealaltă sau unele persoane nu predaseră lucrarea.
Pornind de la cele relatate de dl. G., emitentul scrisorii contestate a concluzionat în sensul că de fapt cursurile respective nu s-au ţinut şi că există indicii că universitatea intimată ar fi comis o fraudă; prin urmare, toate cheltuielile efectuate în activitatea A8 din cadrul Proiectului au fost declarate neeligibile.
Instanţa de control judiciar apreciază că este corectă concluzia judecătorului fondului cauzei în sensul că analiza activităţii investigate efectuată de emitentului scrisorii a fost superficială, deoarece datele prezentate în cuprinsul acesteia nu permiteau conturarea concluziei potrivit căreia aceste cursuri nu s-ar fi ţinut. În contextul în care în actul administrativ dedus judecăţii nu s-a făcut nicio referire la aspectele prezentate de celelalte 9 persoane selectate din grupul ţintă de 30 de persoane, există presupunerea rezonabilă că ele au confirmat efectuarea cursurilor. În plus de aceasta, Înalta Curte constată că celelalte aspecte arătate în cuprinsul scrisorii reprezintă, în realitate, doar nişte neconcordanţe care au fost explicate şi, ulterior, remediate de Universitate.
Cu titlu exemplificativ, instanţa reţine faptul că numitul H. a susţinut testarea la data de 09.12.2015, iar lucrarea numitei I. din greşeală nu a fost trecută în catalog. De asemenea, numitul J. a figurat prezent în listele de prezenţă verificate.
În acest context, declararea cheltuielilor efectuate în cadrul acestei activităţi ca fiind neeligibile, doar pe baza unor constatări sumare care, în cele din urmă, nu s-au confirmat, este nelegală.
5.3. Este nefondată critica recurentei referitoare la faptul că în mod greşit prima instanţă nu a menţinut soluţia de invalidare a sumei de 1.378,96 RON prin Scrisoarea de informare a beneficiarului, reprezentând depăşirea cu 0,11% a procentului de 15% aferent cheltuielilor de management de proiect, raportat la valoarea totala eligibilă validată (pentru solicitant - Resurse umane), conform contractului de finanţare.
Într-adevăr, conform art. 3 alin. (4) din Contractul de finanţare, cheltuielile de management nu puteau depăşi 15% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Însă, în mod justificat instanţa de primă jurisdicţie a reţinut faptul că emitentul acesteia nu a prezentat în mod explicit felul în care a determinat valoarea totală eligibilă a proiectului, respectiv CR 1 - CR 3 de 1.063.332,54 RON. În plus de aceasta, nu a ataşat nici cererile de rambursare nr. x pentru a proba calculele efectuate. Mai mult decât atât, din cele prezentate de emitentul scrisorii, nu rezultă nici modul în care au fost stabilite cheltuielile de management.
5.4. Sunt nefondate criticile recurentei prezentate la pct. 3.4 şi 3.5 din decizie.
Prin Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. x/13.04.2016 s-a dispus invalidarea sumelor de 3.277 RON, 3.391 RON, 4.758 RON, 1.318 RON, 1.426,04 RON, l.816,48 RON şi 2.369 RON, reprezentând salarii nete, impozit şi contribuţii aferente lunilor august, septembrie, octombrie, noiembrie 2015 (C., D., E., F. - Cheltuieli generale de administraţie) şi august, septembrie, octombrie 2015 pentru K., L. (pentru partener 1 - Cheltuieli generale de administraţie), motivat de faptul că Actul adiţional nr. x la Contract (prin care s-a modificat bugetul proiectului) a intrat în vigoare doar la data de 05.11.2015.
Într-adevăr, în raport de prevederile art. 11 alin. (7) din Contractul de finanţare, Actul adiţional nr. x la Contract a intrat în vigoare la data de 05.11.2015, când a fost semnat de părţile contractante, însă, prin acest act adiţional, au fost corectate erorile sau omisiunile neintenţionate regăsite în cuprinsul Actul adiţional nr. x şi s-a prelungit durata de implementare a proiectului până în luna decembrie 2015. Ca atare, cheltuielile realizate până în această lună trebuie considerate eligibile.
Pe acest aspect, este corect raţionamentul primei instanţe în sensul că, în raport de conţinutul acestui act adiţional, durata perioadei de implementare a Proiectului se prelungeşte până în luna decembrie 2015, iar cheltuielile efectuate până la acest moment trebuie apreciate ca fiind eligibile, dacă au fost cuprinse în cadrul cererilor de rambursare depuse după data de 05.11.2015. Or, în speţa de faţă, cererea de rambursare nr. x a fost depusă în luna ianuarie 2016, aşadar după intrarea în vigoare a Actului adiţional nr. x, astfel încât la analizarea cheltuielilor solicitate la rambursare prin această cerere, OI POSDRU trebuia să aibă în vedere toate prevederile actului adiţional aflat în discuţie, deci inclusiv cele prin care se prelungeşte durata perioadei de implementare a Proiectului până în luna decembrie 2015.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1358 din 12 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2020.