Fishing rights scoring challenge quashed and remanded for new trial

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018 la data de 11.01.2018, reclamanta A.J.V.P.S. Caraş-Severin a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura (A.N.PA), A. şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, anularea rezultatului procedurii, respectiv al Hotărârii Comisiei de evaluare a documentaţiilor, precum şi cel al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul ANPA, prin intermediul cărora contestaţia formulată deşi a fost admisă în integralitatea ei, accesul la resursele acvatice vii privind bazinele hidrografice:

Bârzava, Zona Bocşa - Măureni; Caras, Zona Râul Caras, Lacul Secu, Zona Lacul Secu, Nera, Zona Nera mijlocie şi Nera Inferioară, Timiş, Zona Râul Timiş, bazine aflate în domeniul public al statului, i-a fost îngrădit în mod nelegal, ca urmare a refuzului de a încheia contractele de administrare a acestor bazine hidrografice cu reclamanta; reanalizarea aspectelor invocate de către reclamantă atât prin intermediul contestaţiei formulate, cât şi prin intermediul plângerii prealabile, atât în ceea ce priveşte aspectele care au determinat o depunctare nejustificată a asociaţiei, dar şi cele care au determinat atribuirea unui punctaj supraevaluat pârâtei A. din Timişoara şi ca urmare a acestei analize să se dispună atribuirea tuturor acestor bazine hidrografice spre gestiune reclamantei, ca urmare a faptului că întruneşte cel mai mare punctaj; anularea Contractului nr. x/11.10.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, contract înregistrat la Registratura ANPA sub nr. x/11.10.2017, încheiat între ANPA în calitate de administrator şi A. din Timişoara în calitate de beneficiar, pentru zonele de pescuit ce constituie Anexa 1 la acest contract, determinat de faptul că acest contract a fost încheiate în mod nelegal; obligarea ANPA de a pune în aplicare dispoziţiile Direcţiei Generale de Control, Antifraudă şi Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în ceea ce priveşte reevaluarea în mod unitar a tuturor contestaţiilor, cu privire la aprecierea, evaluarea şi punctarea Planurilor de management;

în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 554/2004, solicită obligarea pârâtei ANPA, în caz de opoziţie la prezenta acţiune, la plata prejudiciului cauzat asociaţiei reclamante ca urmare a imposibilităţii încasării cotizaţiei de la cei 4.700 de pescari, prin raportarea acestei sume la o cotizaţie de 100 RON/persoană/an, deci un total al sumelor neîncasate de către asociaţie de 470.000 RON/an, în solidar cu membrii comisiei de evaluare a documentaţiilor, precum şi cu cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, care au procedat în mod nelegal la analiza acestora şi astfel au viciat rezultatul procedurii.

La data de 13.03.2018 reclamanta a formulat precizare de acţiune prin care a arătat, în completarea motivelor acţiunii, că înţelege să formuleze şi alte motive, care reies din analiza documentaţiei anexate de către pârâta A. la întâmpinarea formulată în prezentul dosar, aspecte asupra cărora nu s-a putut pronunţa în mod concret prin acţiunea de contencios administrativ formulată, deoarece întreaga documentaţie privind această asociaţie se afla exclusiv în posesia acesteia şi a pârâtei ANPA.

Prin încheierea din data de 19.04.2018 s-a dispus respingerea excepţiei tardivităţii precizării de acţiune, a excepţiei inadmisibilităţii motivelor de nelegalitate noi invocate direct în faţa instanţei de contencios pentru care nu a fost urmată procedura prealabilă a contestaţiei, a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a formulării tardive a contestaţiei. S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi s-a respins cererea de suspendare a executării contractului nr. x/11.10.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, pentru considerentele expuse în respectiva încheiere.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 129 din 10 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, şi A. "Banatul ca neîntemeiată.

De asemenea, a obligat reclamanta să plătească pârâtei A., suma de 3.500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi a respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 129 din 10 mai 2018, pronunţată de pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta B., criticând hotărârea prin prisma motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii şi, totodată, este rezultatul aplicării greşite a normelor de drept material.

Astfel, în ceea ce priveşte acordarea punctajului la pct. I.3 din grila de evaluare care reprezintă Anexa 4 la Ordinul 60/2017- numărul membrilor pescari înregistraţi în documentele asociaţiei-, arată că în mod greşit instanţa de fond s-a raportat la declaraţia pe proprie răspundere întocmită de conducerea asociaţiei, de vreme ce grila de evaluare din Ordinul nr. 60/2017 face referire la numărul mediu de pescari înregistrat în documentele asociaţiei.

În opinia recurentului-reclamant, întrucât intimata A. nu a mai avut contracte de gestiune încheiate cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, ar fi trebuit încadrată la categoria "start-up", situaţie în care punctajul acordat era limitat la 10 puncte.

Din această perspectivă, învederează contradicţia care nu a fost lămurită de către instanţa de fond, în sensul că deşi la momentul depunerii declaraţiei referitoare la numărul de pescari se apreciază punctajul aferent unui număr de peste 5.000 de membrii, la întocmirea Planului de management de către A. se folosesc de calitatea de "start-up" pentru a nu mai elabora capitolul istoric al asociaţiei, de unde ar fi reieşit că nu au mai avut contracte încheiate cu ANPA.

Având în vedere că prin hotărârea pronunţată, s-a stabilit valabilitatea Planului de management întocmit pentru A., de către Societatea ecologică C., în sensul abilitării acestei asociaţii de a elabora astfel de documentaţii, în mod corelativ se impuneau a fi avute în vedere aspectele inserate în acest plan de management privind calitatea de "start-up" a A., toate aceste menţiuni fiind însuşite sub semnătură de către această din urmă asociaţie.

A arătat de asemenea, că numărul de membrii pescari ai asociaţiei nu a fost analizat prin prisma documentelor contabile şi al evidenţelor proprii ale asociaţiei, aşa cum prevede Punctul I. 3 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., ci el a fost raportat de către A. la numărul de permise alocate de către ANPA acestei asociaţii, ceea ce este evident în afara cadrului legal şi este de natură a deturna rezultatul procedurii de la cursul firesc al acesteia, aspect care nu a fost deloc analizat de către Curtea de Apel Timişoara, ceea ce echivalează cu o evidentă nemotivare a hotărârii.

Referitor la analiza efectuată de către instanţa de fond cu privire la acordarea punctajului la pct. III.2 al Anexei 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR-Criterii de capacitate tehnico-profesională. Existenţa dotărilor tehnice proprii - considerentele instanţei de fond sunt contradictorii, întrucât se impune a fi observată evidenta contradicţie dintre argumentele avute în vedere de Curtea de Apel Timişoara în sentinţa atacată, în sensul că deşi la pagina 31, aliniatul 2, a acestei sentinţe se menţionează că în mod eronat ANPA nu a procedat la analiza documentaţiei unui alt participant la procedură, astfel încât Curtea va proceda la analiza criticilor asociaţiei noastre, ulterior în aceeaşi sentinţă se precizează (pag. 33, alin. (4), că instanţa nu se poate substitui comisiei de evaluare sau celei de soluţionare a contestaţiilor, ceea ce neîndoielnic apare a fi o clară contradicţie între argumentele pe care le invocă instanţa în cadrul aceleiaşi sentinţe.

La acest capitol, prin nesocotirea aspectelor prevăzute în mod expres şi enumerativ de către Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., prima instanţă procedează la aprecierea dotărilor tehnice deţinute de către A., dar cu încălcarea criteriilor avute în vedere de ordinul menţionat, prin includerea în rândul dotărilor tehnice proprii a unor elemente străine de cele enumerate în ordin, apreciind astfel ca fiind corectă evaluarea lor de către ANPA.

Totodată, în afara cadrului stabilit de Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., Curtea de Apel Timişoara face o analiză a faptului că existenţa dotărilor superioare atât ca număr, cât şi ca nivel de dotare în proprietatea asociaţiei recurente este determinată de faptul că aceasta este atât asociaţie de vânătoare, cât şi de pescuit, fără a avea în vedere că dotările menţionare priveau strict activitatea de pescuit, aici nefiind incluse nici personalul şi nici dotările aferente activităţii de vânătoare.

Precizează recurenta că are întocmit un plan de management pentru fiecare bazin hidrografic solicitat, plan în care sunt cuprinse dotările afectate fiecărui bazin în mod separat şi nu pe întreaga asociaţie, astfel cum sunt întocmite acestea în cazul A., fiind imposibilă asigurarea pazei pentru toate cele 10 zone solicitate cu dotările menţionate de către aceasta.

În ceea ce priveşte dotările tehnice proprii, respectiv maşini de teren, ambarcaţiuni, precum şi alte dotări ca: binoclu, arme de pază, uniforme, mijloace de comunicare, etc, se impuneau a fi analizate mai multe aspecte.

Cu privire la autoturismele deţinute de către A., din documentaţia depusă în cadrul procedurii de atribuire, deşi sunt depuse documente pentru trei autovehicule, doar două respectă cerinţele criteriilor de evaluare, deci sunt maşini de teren, celălalt fiind un autoturism berlină, neputând fi încadrat în categoria maşinilor de teren.

În ceea ce priveşte mijloacele auto, acestea sunt în număr mult mai mare la asociaţia recurentă, respectiv 9, iar în ceea ce priveşte restul dotărilor, respectiv uniforme, arme de pază, mijloace de comunicare, în listele de inventar depuse de către pârâta A. este menţionat un singur binoclu şi nu s-a făcut sub nici o altă formă dovada existenţei uniformelor şi a armelor de pază, conform cerinţelor grilei de evaluare, astfel că şi la acest capitol s-a făcut o evaluare eronată, urmând ca aceasta să fie reanalizată de către instanţă. Cu titlu de exemplu, arată că, deşi prima instanţă reţine că recurenta deţine mai multe arme de pază decât A., se impune a fi observat că A. nu deţine nici un fel de arme de pază, spray-ul lacrimogen, pistolul cu electroşocuri sau bastonul nefiind incluse în categoria armelor de pază.

În ceea ce priveşte analiza criteriului de evaluare III.3 al Anexei 4 la Ordinul nr. 60/2017 a învederat, de asemenea, considerentele contradictorii ale instanţei de fond care, pe de o parte, invocă lipsa analizării documentaţiei invocată de recurenta-reclamantă de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor, iar pe de altă parte, menţionează că nu se poate substitui comisiei.

Sub aspectul aprecierii punctajului acordat acestui criteriu de evaluare, a arătat că instanţa de fond a ignorat criteriile menţionate de Ordinul nr. 60/2017.

Astfel, în privinţa personalului cu studii superioare, asociaţiei intimate i-au fost acordate 4 puncte, în condiţiile în care personalul propriu este format din două persoane, respectiv un consilier tehnic cu specializarea inginer-inginerie chimică şi un consilier economic, cu specializarea economist, în timp ce asociaţia recurentă dispune de 5 persoane cu studii superioare alocate strict activităţii de pescuit, din care două cu specializarea silvicultură cinegetică şi câte una în specializările agricultură, juridic şi economic, criteriu pentru care recurenta-reclamantă a primit 5 puncte.

Şi în privinţa personalului cu studii medii instanţa de fond a aplicat greşit criteriile prevăzute de Ordinul nr. 60/2017, în sensul că cele trei persoane nominalizate de asociaţia intimată nu se încadrează la categoria personalului cu studii medii, în accepţiunea art. 23 din Legea nr. 1/2011, întrucât nu au prezentat diploma de bacalaureat pentru a face dovada îndeplinirii condiţiei studiilor medii.

Tot astfel, instanţa de fond nu a respectat procedura de evaluare a documentelor depuse în cazul personalului propriu avizat pentru paza obiectivelor, precizând că din cele trei persoane propuse, doar două deţineau atestate în conformitate cu art. 38 din Legea nr. 333/2003, cea de-a treia persoană obţinând atestat la data de 27.07.2017, după încheierea procesului de evaluare.

În opinia recurentei-reclamante, este greşită evaluarea efectuată de către comisia de evaluare, în baza căreia A. i-au fost acordate 4 puncte din 6 la acest capitol, în condiţiile în care această asociaţie avea doar 2 persoane avizate pentru paza obiectivelor, această împrejurare trebuind să fie analizată prin prisma solicitării de a-i fi atribuite spre gestionare un număr de 10 ape doar în judeţul Caras Severin, toate aceste ape aflându-se la distanţe foarte mari, uneori de peste 200 km una de alta (cu excepţia lacurilor Dognecea Mare şi Dognecea Mică).

În ceea ce priveşte această cerinţă a grilei de evaluare, trebuie remarcat faptul că pentru a fi punctată, aceasta presupune existenţa unei triple condiţii, şi anume: să fie vorba despre personal propriu, deci să fie încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată la data depunerii documentaţiei, să beneficieze de pregătire profesională corespunzătoare, deci să deţină certificate de calificare profesională, dar şi să fie avizat pentru paza obiectivelor, conform prevederilor art. 38 (fost art. 41) din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor şi bunurilor, dar şi o a treia condiţie şi anume aceea ca personalul care îndeplineşte aceste condiţii să fie într-un număr egal cu cel al bazinelor hidrografice şi zonelor pentru care A. şi-a exprimat intenţia de a le adjudeca, respectiv 10 în judeţul Caras Severin, 9 în judeţul Timiş şi 4 în judeţul Mehedinţi, ori evaluarea se impunea a fi făcută prin prisma personalului aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate.

Instanţa de fond nu a analizat susţinerile recurentei-reclamante vizând lipsa de la dosarul procedurii a ultimei situaţii financiare a Asociaţiei intimate Banatul, fiind nesocotite integral dispoziţiile pct. IV Anexa 4 la Ordinul nr. 60/2017 coroborat cu prevederile art. 5 lit. h) din Ordin, care impuneau obligativitatea depunerii ultimei situaţii financiare.

4. Apărările formulate în recurs

4.1. Prin întâmpinarea depusă la data de 7.09.2018, intimatul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a precizat, cu titlu de chestiune prealabilă, că instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dispoziţie necriticată prin motivele de recurs, situaţie în care a dobândit autoritate de lucru judecat.

Pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, reiterând argumentele care vizează lipsa calităţii procesuale pasive, în contextul în care actele administrative contestate au fost emise de o altă autoritate.

4.2. Prin întâmpinarea depusă la 7.09.2018, intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând punctual criticilor formulate în recurs.

În esenţă, a arătat că punctajul corespunzător criteriului numărului de membrii a fost acordat participanţilor la procedură în baza declaraţiei pe propria răspundere, în condiţiile în care procedura reglementată de Ordinul nr. 60/2017 nu prevede posibilitatea comisiilor de evaluare şi a celei de soluţionare a contestaţiilor de a verifica veridicitatea documentelor depuse în cadrul solicitării de încheiere a contractului de utilizare a resurselor acvatice în scop recreativ.

Referitor la criteriile de capacitate tehnico profesională a învederat că acestea vizează oportunitatea, iar nu legalitate procedurii, situaţie în care, în mod corect, judecătorul fondului a reţinut că instanţa de contencios administrativ analizează doar legalitatea actelor administrative contestate, sub aspectul existenţei sau inexistenţei documentelor pe baza cărora s-a acordat punctajul, în timp ce aspectele ce ţin oportunitatea procedurii cad în sarcina organului emitent, instanţa de judecată neputându-se substitui autorităţii publice.

4.3. Prin întâmpinarea depusă la data de 13.09.2018, intimata-pârâtă A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

În esenţă, a arătat că în considerentele sentinţei recurate se regăsesc expuse pe larg motivele de fapt şi de drept, care au format convingerea instanţei, fiind neîntemeiate criticile ce vizează nemotivarea hotărârii.

Sub aspectul criteriilor de evaluare, a învederat că toate criticile dezvoltate de recurenta-reclamantă vizează aspecte de fapt care nu pot fi supuse cenzurii instanţei de recurs, subliniind faptul că instanţa e contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de atribuire a contractului, nu şi aspectele privind recalcularea punctajului acordat persoanei evaluate ca urmare a unor chestiuni de oportunitate care se apreciază de la caz la caz de către comisiile de evaluare.

5. Procedura derulată în recurs

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din data de 6 decembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 3 iunie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În şedinţa publică de la 3 iunie 2020 s-a dispus rectificarea citativului, în sensul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu este parte în dosar, întrucât soluţia instanţei de fond cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestei autorităţi nu a fost criticată, astfel încât a dobândit autoritate de lucru judecat cu privire la această chestiune tranşată.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinări şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ hotărârea Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul autorităţii intimate Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, precum şi hotărârea Comisiei de evaluare a documentaţiilor, învederând faptul că, deşi a fost admisă contestaţia formulată, autoritatea intimată i-a îngrădit nelegal accesul la resursele acvatice vii din bazinele hidrografice: Bârzava, Zona Bocşa - Măureni; Caras, Zona Râul Caras, Lacul Secu, Zona Lacul Secu, Nera, Zona Nera mijlocie şi Nera Inferioară, Timiş, Zona Râul Timiş, bazine aflate în domeniul public al statului, prin refuzul încheierii contractelor de administrare a acestor bazine hidrografice cu recurenta-reclamantă, solicitând ca, în urma reanalizării argumentelor invocate să se dispună atribuirea acestora spre gestiune recurentei-reclamante cu obligarea autorităţii ANPA la plata prejudiciului cauzat ca urmare a imposibilităţii încasării cotizaţiei de la membrii asociaţiei.

În fapt, prin cererea nr. x/06.07.2017 depusă de reclamanta AJVPS Caraş-Severin la ANPA-Filiala Oltenia, aceasta a solicitat, în temeiul art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017, încheierea unui contract de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ pentru zonele de pescuit din interiorul judeţului Caraş-Severin: Bârzava Secu-limită judeţ Timiş; Timiş Sadova-limita jud. Timiş; Caras Caraşova-Iam; Lacul Secu; Nera Patas-Socol.

Pentru zonele solicitate de reclamanta AJVPS Caraş-Severin, mai puţin zona Nera Patas-Socol, şi A. a depus cererea nr. x/07.07.2017 la ANPA- Filiala Regională Oltenia, solicitând în temeiul art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017, încheierea unui contract de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ pentru zonele de pescuit din interiorul jud. Caraş-Severin, astfel cum sunt menţionate în fila x din cererea nr. x/07.07.2017, respectiv în anexa 1 la contractul nr. x/11.10.2017.

Conform procesului final de evaluare din 14.07.2017, Comisia de evaluare a declarat admisibile atât oferta pârâtei A. Timişoara cât şi oferta reclamantei, fiind declarată câştigătoare oferta pârâtei punctată cu 92 puncte, oferta reclamantei fiind punctată cu 76 puncte.

Împotriva procesului-verbal final de evaluare, recurenta-reclamantă AJVPS Caraş-Severin a formulat contestaţie înregistrată la ANPA sub nr. x/2.08.2017, în ceea ce priveşte acordarea punctajului la Punctul I.3 din grila de evaluare ce reprezintă Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017- susţinând că în mod eronat s-au acordat 10 puncte pentru numărul membrilor înregistraţi ai asociaţiei, corect fiind acordarea unui punctaj de 20 de puncte. De asemenea, s-a contestat şi punctajul obţinut de A. Timişoara.

Comisia de contestaţii a admis contestaţia formulată, acordând un punctaj de 20 de puncte pentru un număr de membri de la 3001 la 5000, conform Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017, punctajul total obţinut de reclamantă în urma contestaţiei fiind de 86 de puncte.

În tabelul intitulat "Situaţia privind soluţionarea contestaţiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", la rubrica Observaţii s-a specificat în ce măsură a fost admisă contestaţia formulată de reclamantă, în sensul că, grila de evaluarea a fost modificată la 86 de puncte.

Referitor la criticile formulate de reclamantă cu privire la documentaţia depusă de pârâta A. Timişoara, acestea nu au fost analizate de comisia de contestaţii, prin adresa nr. x/3.11.2017 comunicându-se recurentei-reclamante că punctele II şi III din contestaţia formulată au fost respinse deoarece făceau referire la evaluarea documentaţiilor altor participanţi la sesiunea de atribuire a dreptului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ.

Conform art. 13 alin. (1) din Ordinul MADR nr. 60/2017, atribuirea contractului s-a făcut în favoarea solicitantului care a obţinut cel mai mare punctaj, în speţă intimata-pârâtă A. Timişoara, fiind încheiat între aceasta şi ANPA contractul nr. x/11.10.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 34/11.10.2017, iar recurenta-reclamantă a fost declarată câştigătoare pentru contractul aferent zonei Nera inferioară.

Soluţionând cauza, curtea de apel a constatat că în mod greşit pârâta ANPA nu a analizat criticile reclamantei cu privire la evaluarea documentaţiei depuse de pârâta A. Timişoara, neexistând nicio dispoziţie legală care să permită unui participant la procedură exclusiv contestarea punctajului propriu obţinut în urma analizării documentaţiei sale, fiind permisă contestaţia făcută de un solicitant cu privire la documentaţia depusă de un alt solicitant, interesul reclamantei fiind evident având în vedere că pârâta A. Timişoara a obţinut contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, contract pentru obţinerea căruia participase şi reclamanta la procedură.

Analizând criticile recurentei-reclamante cu privire la evaluarea documentaţiei depuse de A., instanţa de fond a reţinut că numărul de pescari recreativi ai asociaţiei se dovedeşte prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere, modulul acesteia fiind tipizat, precum şi faptul că asociaţia intimată nu se încadrează la categoria "start-up", fiind înscrisă sub nr. x/1998 în Regulamentul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă Tribunalul Timiş şi sub nr. x/2014 în Registrul asociaţiilor de pescari recreativi.

Referitor la acordarea punctajului la criteriile III.2 şi III.3 prevăzute în Anexa 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR, instanţa de fond şi-a însuşit punctul de vedere al intimatelor în sensul că instanţa de contencios analizează legalitatea actelor administrative contestate, şi anume existenţa sau inexistenţa unor documente la dosarul procedurii administrative pe baza cărora s-a acordat punctajul, însă ea nu se substituie comisiei de evaluare sau comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi nu analizează chestiuni de oportunitate.

În privinţa criteriul IV, anexa 4 la acelaşi ordin, curtea de apel a reţinut obligativitatea depunerii certificatului fiscal, înscris anexat documentaţiei, motiv pentru care criticile au fost respinse ca neîntemeiate.

Soluţia instanţei de fond este însuşită doar parţial de instanţa de recurs, numai sub aspectul dezlegării date în ceea ce priveşte acordarea punctajului la criteriul I.3 şi criteriul IV din grila de evaluare prevăzută în Anexa 4 la Ordinul nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

În privinţa dezlegărilor date cu privire la analiza criteriilor de evaluare nr. III.2 şi III.3, Înalta Curte constată că soluţia curţii de apel reflectă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, critica vizând acordarea punctajului la criteriul nr. I.3 din grila de evaluare este apreciată ca nefondată, întrucât instanţa de fond a interpretat în mod corect dispoziţiile art. 5 lit. c) din Ordinul nr. 60/2017.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 5 lit. c) din Ordinul nr. 60/2017 "Pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ solicitanţii vor depune la sediul filialelor regionale ale ANPA/Direcţiei politici şi inspecţii maritime o solicitare scrisă pentru zona/zonele de pescuit recreativ delimitată/delimitate conform deciziei preşedintelui ANPA, care să aibă anexat următoarele documente: (...) c) c) numărul mediu de membri pescari în scop recreativ înregistraţi în documentele asociaţiei în anul precedent solicitării", iar conform criteriului I.3 Anexa 4 la Ordin, punctajul este cuprins între 10 şi 25 puncte, în funcţie de numărul membrilor declaraţi.

În acord cu judecătorul fondului, în raport de dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte reţine că pentru a face dovada numărului mediu de membrii pescari înscrişi în documentele asociaţiei în anul precedent solicitării este suficientă prezentarea declaraţiei pe propria răspundere a solicitantului, fiecare solicitant fiind răspunzător pentru veridicitatea şi conformitatea documentaţiei depuse.

În acest context, criticile recurentei-reclamante în sensul că asociaţia intimată nu putea avea în anul 2016 un număr de 7068 de membrii în condiţiile în care aceasta nu a administrat decât două bălţi în judeţul Timiş nu pot fi primite de instanţa de control judiciar, întrucât răspunderea pentru veridicitatea şi conformitatea datelor aparţine solicitantului, o eventuală neconformitate între situaţia reală şi cea declarată de către solicitant neputând fi analizată în cadrul acestei proceduri, cu atât mai mult cu cât şi recurenta-reclamantă a făcut dovada numărului mediu de membrii prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere.

De altfel, potrivit adresei nr. x/25.05.2017 emisă de autoritatea intimată numărul de pescari recreativi înregistraţi în documentele asociaţiei se dovedeşte prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere, conform unui model tipizat.

Nefondate sunt şi criticile vizând încadrarea asociaţiei intimate la categoria "start-up", întrucât, din cuprinsul Anexei 3 la Ordinul nr. 60/2017, noţiunea de "start-up" defineşte asociaţiile de pescari înfiinţate în anul solicitării, respectiv anul 2017. Or, asociaţia intimată a fost înfiinţată în anul 1998, fiind înscrisă sub nr. x/1998 în Regulamentul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă Tribunalul Timiş.

În ceea ce priveşte nesocotirea de către judecătorul fondului a criteriului avut în vedere de pct. IV al Anexei 4 la Ordinul nr. 60/2017, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, instanţa de fond a analizat criteriul invocat în raport de dispoziţiile grilei de evaluare prevăzută în Anexa 4 la Ordinul nr. 60/2017.

Din formularea grilei de evaluare, la criteriul IV - Criterii de capacitate economică şi financiară - subpunctul IV.1 se prevede cu caracter eliminatoriu depunerea unui certificat fiscal din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcţia Generala a Finanţelor Publice şi consiliul local.

Este adevărat că art. 5 lit. n) din Ordinul nr. 60/2017 prevede depunerea ultimei situaţii financiare ca anexă a solicitării în vederea încheierii contractului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, însă grila de evaluare care, conform art. 7, face parte integrantă din ordin, la criteriul capacitate economică şi financiară nu prevede un punctaj, ci numai depunerea certificatului fiscal, ca o condiţie eliminatorie.

De altfel, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că acest criteriu a fost analizat unitar, fiind evaluat cu "Da" sau "Nu" în cazul fiecărui participant.

Prin urmare, această critică urmează a fi respinsă ca nefondată.

În schimb, criticile care vizează acordarea punctajului la criteriile III.2 -Existenţa dotărilor tehnice proprii -, respectiv III.3 - Personal propriu - sunt apreciate ca fondate.

Aceasta întrucât dezlegarea dată de instanţa de fond în sensul că analiza legalităţii actelor administrative contestate nu vizează şi chestiunile de oportunitate este contrară dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că din definiţia actului administrativ - act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice - astfel cum a fost reglementată de legiuitor la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, rezultă şi regimul său juridic, respectiv condiţiile sale de validitate (valabilitate) subsumate principiului legalităţii, condiţii care se subordonează în esenţă obligaţiei ca aceste acte să fie emise cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Observând definiţia legală menţionată, Înalta Curte reţine că actul administrativ trebuie să fie emis în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, cu legile adoptate de Parlament şi cu toate actele normative având forţă juridică superioară lui, de autoritatea competentă şi în limitele competenţei sale, în forma şi cu procedura prevăzută de lege.

Fiind o sumă a tuturor condiţiilor de validitate a actului administrativ, legalitatea acestuia implică şi oportunitatea sa derivând din capacitatea pe care o are organul care emite respectivul act administrativ de a alege, dintre mai multe soluţii posibile şi egale în aceeaşi măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Astfel, oportunitatea se află în strânsă dependenţă cu puterea discreţionară a administraţiei publice, desemnând facultatea acesteia dată de lege de a alege, după aprecierea sa, între mai multe soluţii posibile, aplicabile Ia cazul concret. Există deci o marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorităţi, astfel ca în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor să poată recurge la orice mijloc de acţiune, în limitele competenţei sale.

Prin urmare, limita legală a dreptului de apreciere, deci a oportunităţii, se regăseşte în scopul legii, revenind instanţei de contencios administrativ să verifice atât conformitatea actului administrativ cu legea, cât şi respectarea în conduita autorităţii emitente a justului echilibru între dreptul subiectiv sau interesul legitim privat pretins vătămat şi interesul public pe care autoritatea publică este chemată să îl ocrotească.

Dintr-o asemenea perspectivă, oportunitatea apare ca fiind un subsistem al condiţiilor de legalitate lato sensu, încetând acolo unde administraţia publică a acţionat abuziv, contrar interesului public, aşa cum rezultă acesta din legea pe care se întemeiază actul administrativ atacat.

În plus, legiuitorul defineşte la art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 excesul de putere ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".

Din această perspectivă, în cauza de faţă se impune analiza actelor administrative contestate sub aspectul acordării punctajului pentru cele două criterii, în condiţiile în care recurenta-reclamantă a prezentat punctual suspiciunile de neregulă care nu au fost analizate de către instanţa de fond.

Pentru adoptarea unei soluţii judicioase asupra fondului raportului juridic este necesară examinarea punctuală a situaţiei relevată de către recurenta-reclamantă, cu luarea în considerare a faptului că dreptul de apreciere al autorităţii nu echivalează cu posibilitatea de a acţiona abuziv, arbitrar, fără justificări legale şi în afara oricărui control, exercitarea lui fiind supusă principiului proporţionalităţii, care presupune respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea are obligaţia să îl îndeplinească şi drepturile sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin conduita autorităţii.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe, cu ocazia rejudecării urmând a proceda conform dezlegărilor date prin prezenta decizie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva sentinţei civile nr. 129/10.05.2018, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa şi trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2020.