Correction of material error regarding party status in judicial inspection proceedings under Law No. 317/2004

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea formulată la data de 07.05.2020, petentul A. a solicitat:

"îndreptarea anumitor erori materiale, vădit strecurate în conţinutul încheierii de la 06.11.2019, pronunţată în cadrul dosarului nr. x/2019, cu privire la calităţile atribuite părţilor, erori materiale astfel arătate:

- prin acţiunea promovată, la Curtea de Apel Galaţi, iniţial, la data de 08.01.2018, A. avea calitatea de reclamant şi nicidecum de contestator, cum eronat se atribuie prin încheierea de la 06.11.2019;

- calitatea de reclamant, pentru A. a fost recunoscută şi consemnată corect, chiar şi prin sentinţa civilă de declinare, pronunţată de către Curtea de Apel Galaţi, în cadrul sentinţei nr. 57/29.03.2018, pentru ca şi pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, să se menţină şi să se recunoască aceeaşi calitate, de reclamant, pentru A., în cadrul termenelor avute la Bucureşti, în cadrul dosarului menţionat ca număr, respectiv, 19/44/2018, în perioada termenelor, din intervalul 28.09.2018-15.04.2019, calitate menţionată şi pe portalul Curţii de Apel Bucureşti;

- din toate citaţiile emise, pentru dosarul nr. x/2018 (iniţial), ca şi nr. 2296/2/2019 (ulterior datei de 15.04.2019), se consemnează şi se atestă corect, calitatea de reclamant pentru A., aşa cum rezultă că s-a făcut şi prin citaţia emisă, chiar şi la 12.09.2019, pentru termenul din 06.11.2019;

- cu toate acestea, în conţinutul încheierii de la 06.11.2019, a dosarului nr. x/2019, se atestă şi se susţine, calitatea de contestator pentru A. ca şi de intimaţi, pentru ceilalţi participanţi procesuali, contrar până şi consemnărilor din site-ul instanţei, ca şi din actele de procedură întocmite."

În consecinţă, a solicitat să se dispună efectuarea rectificărilor corespunzătoare, conform realităţii şi legalităţii, în sensul de a se recunoaşte şi confirma, calitatea de reclamant, pentru A. şi nu de contestator, cum eronat a fost atribuită.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.05.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în încheierea din 06.11.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, formulată de petentul, A. în contradictoriu cu intimaţii, B., C., Inspecţia Judiciară, D., E., Consiliul Superior al Magistraturii şi F..

3. Cererea de recurs.

Împotriva încheierii din data de 27.05.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs petentul A., invocând dispoziţiile art. 488 pct. 5, pct. 6, şi pct. 8, C. proc. civ.

Prin motivele de recurs se arată că instanţa Curţii de Apel Bucureşti a fost sesizată şi investită în urma pronunţării de către Curtea de Apel Galaţi a sentinţei nr. 57/29.03.2018 de declinare a cauzei ce fusese înregistrată sub nr. x/2018, după competenţa teritorială, conform prevederilor, invocate şi aplicate, ale Legii nr. 317/2004, în condiţiile în care, acţiunea fusese introdusă şi întemeiată exclusiv, pe prevederile şi cadrul procesual, arătat şi invocat, al Legii nr. 554/2004.

În aceste condiţii, în respectarea principiului disponibilităţii părţilor, impus de art. 9 alin. (2) C. proc. civ., cadrul procesual şi limitele acţiunii, ca şi temeiul legal aplicabil, este stabilit şi impus de către reclamant şi nu poate fi modificat de către instanţă, indiferent de obiectul cererii, ca şi de poziţia şi considerentele instanţei, cu atât mai mult, cu cât, o situaţie şi o procedură de recalificare, a temeiului juridic şi a cadrului procesual, este şi inadmisibilă.

Mai mult, apare cu evidenţă, nesocotirea principiilor şi a limitărilor impuse de art. 14 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. civ., cu rferire şi la art. 22 alin. (4) C. proc. civ., partea marginală, astfel că în acelaşi sens de nulitate, se poate încadra şi neândeplinirea nici măcar a cerinţelor prealabile, cerute de art. 131 C. proc. civ., de către ambele instanţe.

Se poate uşor constata că, soluţia pronunţată este şi total nemotivată, pentru următoarele motive:

- deşi se şi enumera, motivele concrete, pentru care s-a cerut şi se justifică efectuarea îndreptării cerută, la 07.05.2020, acestea sunt total ignorate, făcându-se dovada, nu numai a lipsei de contradictorialitate, a lipsei de rol activ, ca şi a respectării cerinţelor unui proces echitabil, dar mai ales, nesocotirea şi a obligaţiei de a fi măcar "ascultat", în sensul impus şi cerut, de art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

- doar numai afirmaţia generică şi formală a instanţei, în sensul că, "raportând obiectul cererii la dispoziţiile legale, Curtea constată că aceasta nu se încadrează în textul de lege citat, întrucât, potrivit prevederilor art. 451 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004, calitatea părţii reclamante este aceea de contestator. eum corect s-a consemnat în cauză".

- nu se poate constitui, într-o motivare reală, legală şi acceptabilă, în sensul cerut, atât de prevederile art. 425 alin. (1), pct. b C. proc. civ., partea marginală (privind obligaţia, de a se arăta "atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor"), ca şi de prevederile art. 131 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţclor (care impun că "Motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situaţia de fapt reţinută");

- atât timp cât acţiunea a fost promovată iniţial, la Curtea de Apel Galaţi, la data de 08.01.2018, în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004, această acţiune urma a se soluţiona legal doar în cadrul stabilit de reclamant, respectiv, al Legii nr. 554/2004, ale căror temeiuri au şi fost invocate şi s-au şi cerut a se aplica, prin conţinutul cerererii de sesizare şi investire a instanţei, astfel că invocarea şi aplicarea acum, a prevederilor altei legi, respectiv, cu nr. 317/2004, pentru soluţionarea cererii de îndreptare, nu poate reprezenta decât o încălcare, ori o aplicare greşită, a normelor de drept material, în situaţia dată.

Dar şi mai mult, este de observat şi că instanţa, în motivarea soluţiei dată prin încheierea de la 27.05.2020, face referirea, trimiterea şi argumentarea expresă, la aplicarea, în speţă, a prevederilor art. 451 alin. (3) şi (4), din Legea nr. 317/2004, ori, respectivul text de lege, reprezintă o completare, la Legea nr. 317/2004, realizată prin Legea nr. 234/2018, din 11.10.2018, adică cu mult ulterior, datei de 08.01.2018, de introducere a acţiunii la instanţă, astfel dovedindu-se inadmisibilitatea, ca şi nulitatea aplicării prevederilor modificatoare, prin art. 45' alin. (3) şi al, 4 din Legea 317/2004, prevederi care nu-mi pot fi nici măcar opozabile, nelegalitatea şi nemotivarca soluţiei fiind evidentă, în aceste condiţii.

În consecinţă, se solicită, instanţei de control judiciar, pentru motivele arătate, admiterea recursului declarat, casarea încheierii de îndreptare de la 27.05.2020, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, în soluţionarea cererii de îndreptare de la 07.05.2020, cu constatarea că recurentul are calitatea legală şi reală, în dosarul nr. x/2019, al Curţii de Apel Bucureşti, de reclamant şi nu de contestator, iar celelalte persoane, în cauză, au calitatea de pârâte şi nu de intimate.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinările formulate, intimaţii-pârâţi au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 16 septembrie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 18 noiembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând cererea de recurs formulată de recurent, prin prisma dispoziţiilor incidente, precum şi a apărărilor invocate de către intimaţii-pârâţi prin întâmpinare, Înalta Curte va respinge recursul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Criticile formulate de recurent subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit cărora "Casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii" sunt nefondate şi vor fi respinse având în vedere că, în cauza de faţă nu afu fost nesocotite principiile publicităţii, oralităţii, contradictorialităţii.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere. Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri."

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă în mod expres că soluţionarea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale se soluţionează în camera de consiliu fără citarea părţilor, iar în cazuri excepţionale părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.

În acest context, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a dispus fixarea unui termen de judecată în vederea soluţionării cererii de îndreptare a erorilor materiale strecurate în încheierea de şedinţă din data de 06.11.2019, în camera de consiliu fără citarea părţilor, iar motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. va fi respins, ca nefondat.

Criticile formulate de recurent subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, sunt de asemenea, nefondate şi vor fi respinse.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, precum şi cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părţilor.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părţile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanţă în pronunţarea soluţiei, iar instanţa ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalităţii şi temeiniciei hotărârii, şi considerentele pentru care s-a pronunţat soluţia respectivă.

Obligaţia legală a instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând, raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată.

Plecând de la aceste coordonate teoretice, instanţa de control judiciar constată că hotărârea pronunţată de prima instanţă satisface cerinţele prevăzute de art. 425, alin. (1), lit. b) din C. proc. civ., republicat, în considerentele acesteia regăsindu-se motivele de fapt şi de drept care au determinat formarea convingerii instanţei, respectiv calitatea părţilor în raport de prevederile art. 451 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004.

Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Astfel, dispoziţiile art. 451 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 prevăd următoarele:

(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Din conţinutul acestor dispoziţii rezultă că, persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poartă denumirea de "contestator", iar persoanele împotriva cărora se îndreaptă această contestaţie se numesc "intimaţi".

Prin urmare, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, criticile formulate de recurentul-reclamant fiind nefondate.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 mai 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2020.