Relevance of unconstitutionality objection to specific procurement procedure under Article 29(1) Law No. 47/1992

Şedinţa publică din data de 03 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 09.07.2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ si Fiscal, sub nr. x/2019 reclamanta A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

1. Suspendarea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial "Corveta multifuncţională".

2. In principal:

2.1. Anularea Deciziei Romtehnica privind rezultatul procedurii, anularea deciziei şi a comunicării nr. 3826 din data de 02.07.2019 referitoare la declararea ofertei reclamantei A. ca necâştigătoare în procedura de achiziţie, a Raportului final al procedurii de evaluare a ofertelor şi stabilire a clasamentului final, precum şi a tuturor actelor şi/sau rapoartelor intermediare ce fundamentează Raportul final şi decizia de atribuire a contractului, prin care a fost stabilit clasamentul ofertanţilor, precum şi anularea actelor subsecvente şi a contractului, în eventualitatea în care a fost deja încheiat, ca fiind acte ale procedurii, nelegale şi netemeinice.

2.2. Constatarea neconformităţii ofertei B. şi excluderea din procedură a acestui candidat:

(i) prin raportare la neîndeplinirea/nerespectare cerinţelor tehnice impuse prin documentaţia de atribuire şi soluţia optimă stabilită de către Autoritatea Contractantă, respectiv nedovedirea capabilităţile reale ale participantului de implementare a acestei soluţii;

(ii) prin raportare la influenţarea cadrului concurenţial şi potenţiala nerespectare a regulilor de concurenţă în cadrul procedurii de atribuire, în contextul semnării unei asocieri în vederea cooperării între doi dintre participanţii la procedura, respectiv B. şi C.;

2.3. Constatarea neconformităţii ofertei C. şi excluderea din procedura a acestui candidat, prin raportare la influenţarea cadrului concurenţial şi potenţiala nerespectare a regulilor de concurenţă în cadrul procedurii de atribuire, în contextul semnării unei asocieri în vederea cooperării acestui participant cu participantul B. şi pe cale de consecinţă:

2.4. obligarea Autorităţii Contractante la reevaluarea candidaturilor şi ofertelor depuse.

3. În subsidiar, anularea tuturor actelor procedurii întocmite în derularea "Procedurii specifice" desfăşurată în baza anunţului de participare nr. x/26.02.2018, respectiv a tuturor actelor şi rapoartelor subsecvente şi intermediare emise în cadrul procedurii, de către de comisia de evaluare şi/sau alte entităţi din structura Autorităţii Contractante, în legătură cu procedura, în îndeplinirea atribuţiilor deţinute, ea fiind vădit nelegală, prin raportare la încălcările principiilor fundamentale de derulare a procedurilor de achiziţie publică şi, pe cale de consecinţă, obligarea Autorităţii Contractante la adoptarea măsurilor pentru restabilirea legalităţii procedurii specifice, astfel încât să fie asigurată o procedură de atribuire imparţială, reală, egală şi transparentă pentru toţi operatorii economici calificaţi, cu respectarea unei concurente reale intre candidaţi;

4. Obligarea Autorităţii Contractante la suportarea cheltuielilor de judecată generate de soluţionarea prezentului dosar.

2. Hotărârile primei instanţe.

Prin încheierea de şedinţă din 8.08.2019 s-a respins excepţia inadmisibilităţii pentru neplata cauţiunii şi a fost obligată reclamanta la plata unei cauţiuni de 2% din valoarea estimată a contractului dar nu mai mult de 880000 RON.

La 21.08.2019, prin încheiere, a fost admisă excepţia tardivităţii capătului principal din cererea completatoare şi s-a respins acest capăt de cerere, vizând anularea întregii proceduri pentru nelegala desemnare a comisiei de evaluare, ca tardiv formulat.

Prin încheierea din 17.09.2020 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. C. SPA, s-a calificat calitatea acestei societăţi ca fiind intervenient forţat, s-a admis proba cu înscrisuri şi s-a respins proba cu expertiză tehnică ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Ulterior, prin încheierea din 24.09.2019 s-a dispus completarea încheierii din 17.09.2019 în sensul că, în cazul în care necesitatea expertizei reiese ulterior depunerii înscrisurilor de către părţi, discuţiile cu privire la această probă se vor relua. Totodată a fost respinsă cererea de acces la documentele clasificate "secret de serviciu" depuse de autoritatea contractantă la dosar prin Compartimentul Documente Clasificate.

Prin încheierea din 30.09.2019 s-a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate şi s-a respins excepţia nelegalităţii actului administrativ prin care s-a dispus clasificarea documentelor din procedura de achiziţie, ca inadmisibilă.

Prin sentinţa civilă nr. 6399/07.10.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Deciziei de numire a membrilor comisiei de evaluare nr. A3/1356/22.02.2018; a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Ordinelor de zi pe unitate nr. 29/13.02.2018 şi nr. 36/22.02.2018; a respins excepţia de nelegalitate a Ordinelor de zi pe unitate nr. 29/13.02.2018 şi nr. 36/22.02.2018, ca inadmisibilă; a respins excepţia tardivităţii capetelor de cerere nr. x - 2.4 şi nr. 3 din acţiune; a respins excepţia de nelegalitate a Deciziei de numire a membrilor comisiei de evaluare nr. A3/1356/22.02.2018, ca neîntemeiată; a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale - Unitatea Militară 02550 prin C.N. Romtehnica S.A. şi cu intervenienţii B., Santierul Naval Constanta S.A. şi S.C. C. SPA, ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 7315/31.10.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa a respins cererea de completare şi de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul sentinţei civile 6399/07.10.2019 formulată de reclamanta-petentă A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale - Unitatea Militară 02550 prin C.N. Romtehnica S.A. şi cu intervenienţii B., Santierul Naval Constanta S.A. şi S.C. C. SPA, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva încheierilor mai sus indicate, precum şi a sentinţelor menţionate în precedent a formulat recurs reclamanta care a solicitat următoarele: Casarea parţială a încheierii din 08.08.2019, a încheierii din 21.08.2019, a încheierii din 17.09.2019, a încheierii din 24.09.2019, a încheierii din 30.09.2019, casarea parţială a sentinţei civile nr. 6399/07.10.2019, urmând ca în rejudecare, instanţa de recurs să admită administrarea tuturor probelor solicitate de aceasta în judecarea prezentei cauze, primei instanţe de judecată precum şi a tuturor probelor ce în mod legal şi de drept trebuie administrate în dosar, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, instanţa urmând a dispune, în principal, anularea tuturor actelor procedurii întocmite în derularea "Procedurii specifice" desfăşurată în baza anunţului de participare nr. x/26.02.2018, respectiv a tuturor actelor şi rapoartelor subsecvente şi intermediare emise în cadrul procedurii, de către de comisia de evaluare şi/sau alte entităţi din structura Autorităţii Contractante, în legătură cu procedura, în îndeplinirea atribuţiilor deţinute, ca fiind vădit nelegale, prin raportare la încălcările principiilor fundamentale de derulare a procedurilor de achiziţie publică şi, pe cale de consecinţă, obligarea Autorităţii Contractante la adoptarea măsurilor pentru restabilirea legalităţii procedurii specifice, astfel încât să fie asigurată o procedură de atribuire imparţială, reală, egală şi transparentă pentru toţi operatorii economici calificaţi, cu respectarea unei concurenţe reale între candidaţi.

În subsidiar, a solicitat anularea Deciziei Romtehnica privind rezultatul procedurii, anularea deciziei şi a comunicării nr. 3826 din data de 02.07.2019 referitoare la declararea ofertei A. ca necâştigătoare în procedura de achiziţie, a Raportului final al procedurii de evaluare a ofertelor şi stabilire a clasamentului final, precum şi a tuturor actelor şi/sau rapoartelor intermediare ce fundamentează Raportul final şi decizia de atribuire a contractului, prin care a fost stabilit clasamentul ofertanţilor, precum şi anularea actelor subsecvente şi a contractului, în eventualitatea în care a fost deja încheiat, ca fiind acte ale procedurii, nelegale şi netemeinice.

S-a mai solicitat constatarea neconformităţii ofertei B. şi excluderea din procedură a acestui candidat prin raportare la neîndeplinirea/nerespectarea cerinţelor tehnice impuse prin documentaţia de atribuire şi soluţia optimă stabilită de către Autoritatea Contractantă, respectiv nedovedirea capabilităţile reale ale participantului de implementare a acestei soluţii; precum şi prin raportare la influenţarea cadrului concurenţial şi potenţiala nerespectare a regulilor de concurenţă în cadrul procedurii de atribuire, în contextul semnării unei asocieri în vederea cooperării între doi dintre participanţii la procedură, respectiv B. şi C..

5. Soluţiile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin încheierea de şedinţă din data de 24.06.2020 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, reţinându-se că nu este îndeplinită condiţia privind legătura excepţiei cu soluţionarea cauzei deoarece, textul incriminat nu a fost invocat de nicio parte în susţinerea temeiniciei ori netemeiniciei contestaţiei ori a motivelor de recurs, precum şi faptul că, nu numai că textul incriminat nu are legătură cu obiectul cauzei, dar nu are legătură nici cu argumentele părţilor în susţinerea/combaterea contestaţiei ori a motivelor de recurs.

6. Cererea de recurs formulată împotriva încheierii din 24.06.2020

Împotriva încheierii din data de 24.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs se solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, urmând ca în rejudecare, instanţa de recurs să dispună constatarea admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii şi pe calc de consecinţă, sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea acestei excepţii.

Totodată, în baza art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ca şi consecinţă a admiterii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de recurs urmează să constate suspendarea de drept a soluţionării pe fond a Dosarului nr. x/2019

Contestarea pe calea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2020, are ca fundament adoptarea, în temeiul acestora, a H.G. nr. 48/2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial "Corvetă multifuncţională".

Aşa cum rezultă din preambulul Hotărârii de Guvern nr. 48/2018, aceasta a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 55/2018, a fost modificat cuprinsul articolului 20 alin. (3), forma actuală fiind următoarea:

"Circumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE se aprobă prin hotărâre a Guvernului".

Or, obiectul prezentului litigiu îl constituie contestaţia formulată de A. împotriva rezultatului procedurii de atribuire aferente programului de înzestrare esenţial "Corveta multifuncţională", procedură de atribuire iniţiată şi desfăşurată în temeiul şi în condiţiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 48/2018.

Opinia A., detaliată în cuprinsul prezentei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale, este în sensul că Hotărârea de Guvern care instituie o procedură de achiziţie specială, derogatorie de la normele legale speciale, este nelegală, iar însuşi textul de lege care permite Guvernului legiferarea în acest domeniu prin intermediul unei Hotărâri de Guvern este neconstituţional.

Constatarea neconstituţionalităţii împuternicirii Guvernului de a legifera prin Hotărâre de Guvern în acest domeniu va conduce, cu necesitate, la anularea subsecventă a tuturor actelor administrative ulterioare, respectiv a Hotărârii de Guvern nr. 48/2018, a procedurii de atribuire specială aferentă programului de înzestrare esenţial "Corveta multifuncţională" şi, implicit, a rezultatului acesteia, conducând, implicit, la realizarea interesului urmărit de A. în prezentul dosar.

Totodată, instanţa de recurs urmează să aibă în vedere ca art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care reglementează admisibilitatea contestării pe cale excepţiei de neconstituţionalitate a "[...] unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. [...]

Drept urmare, legiuitorul nu condiţionează admisibilitatea contestării pe cale excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi conţinute în legi şi ordonanţe, de existenţa unor determinări intrinseci între prevederile legale contestate şi argumentele particulare ce constituie obiectul investirii instanţei de judecată. Or, recurenta consideră că legătura dintre prevederile ce formează obiectul excepţiei de nelegalitate şi obiectul prezentului dosar, din punct de vedere al standardului vizat de legiuitor, este un aspect ce nu poate fi contestat, atâta timp cât art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2013 constituie norma de abilitare a Guvernului în adoptarea H.G. nr. 48/2018 - act normativ în baza căruia a fost organizată procedura de achiziţie contestata integral de către A..

În concluzie:

- textul a cărui neconstituţionalitate se solicită a fi constatată este cuprins într-un act normativ cu putere de lege (art. 29 alin. (1), prima teză din Legea nr. 47/1992), fiind îndeplinită condiţia privind obiectul controlului de constituţionalitate;

- textul de lege nu a fost declarat neconstituţional printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992);

- neconstituţionalitatea dispoziţiilor invocate, nu a fost constatată de către Curtea Constituţională pe calea controlului exercitat cu ocazia legiferării, în temeiul dispoziţiilor art. 146 alin. (1) lit. a) din Constituţia României;

- excepţia de neconstituţionalitate este invocată în cadrul unui proces judiciar în desfăşurare, fiind invocată în faţa unei instanţe judecătoreşti;

- excepţia de neconstituţionalitate este invocată de una dintre părţile litigante;

- excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în faţa unei instanţe judecătoreşti;

- excepţia de neconstituţionalitate este motivată.

Apreciind că sunt întrunite toate condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate invocate, consideră soluţia Curţii de Apel Bucureşti în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale ca fiind nelegală şi solicită ca în rejudecare să se dispună sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării pe fond a excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale pentru Unitatea Militară 02550 Bucureşti a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

8. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 27 iulie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 20 ianuarie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

9. Soluţia instanţei de recurs

Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin încheierea din data de 24.06.2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 114/2011, reţinând în esenţă că nu este îndeplinită condiţia privind legătura excepţiei cu soluţionarea cauzei.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut prima instanţă că, în speţa dedusă judecăţii, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate instituită prin art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitate a unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, din acest punct de vedere admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate fiind condiţionată de legătura cu soluţionarea cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

"(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi, sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate trebuie îndeplinite următoarele condiţii, în mod cumulativ:

- excepţia să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial;

- excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

- norma vizată de excepţie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei şi să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Condiţia relevanţei excepţiei, care impune ca normele criticate să aibă incidenţă în soluţionarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto şi dedusă din orice fel de tangenţă a prevederilor legale în discuţie cu litigiul aflat pe rolul instanţei.

Astfel, se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului concret în care se află litigiul.

Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de recurenta-reclamantă îl reprezintă (1)"Suspendarea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial "Corveta multifuncţională" şi (2) "Anularea Deciziei Romtehnica privind rezultatul procedurii, anularea deciziei şi a comunicării nr. 3826 din data de 02.07.2019 referitoare la declararea ofertei reclamantei A. ca necâştigătoare în procedura de achiziţie, a Raportului final al procedurii de evaluare a ofertelor şi stabilire a clasamentului final, precum şi a tuturor actelor şi/sau rapoartelor intermediare ce fundamentează Raportul final şi decizia de atribuire a contractului, prin care a fost stabilit clasamentul ofertanţilor, precum şi anularea actelor subsecvente şi a contractului, în eventualitatea în care a fost deja încheiat, ca fiind acte ale procedurii, nelegale şi netemeinice."

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că achiziţiile publice în domeniile apărării şi securităţii sunt guvernate de O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

Este important de precizat că O.U.G. nr. 114/2011 transpune în legislaţia naţională Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L. 216 din 20 august 2009.

Cu excepţii strict prevăzute de lege, O.U.G. nr. 114/2011 trebuie aplicată în toate cazurile, inclusiv în cadrul procedurii de achiziţie ce a făcut obiectul cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., deoarece această regulă este prevăzută expres în art. 0 din O.U.G. nr. 114/2011 potrivit căruia "niciuna din situaţiile reglementate în această secţiune ("Secţiunea Excepţii") nu poate fi folosită în scopul sustragerii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă."

Una dintre situaţiile de excepţie este cea prevăzută de art. 346 lit. b) din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene ("TFUE") potrivit căruia:

"Art. 346 - (b) orice stat membru poate lua masurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condiţiile de concurenţă pe piaţa internă în ce priveşte produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare."

Această excepţie este transpusă în art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011 şi constituie temeiul invocat de către Guvernul României pentru emiterea H.G. nr. 48/2018 şi derogarea de la prevederile O.U.G. nr. 114/2011:

"Art. 20 - (3) Circumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE se aproba prin hotărâre a Guvernului".

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte constată H.G. nr. 48/2008 privind adoptarea circumstanţelor şi procedurilor specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică aferente Programului de înzestrare esenţial "Covertă multifuncţională", adoptată în temeiul art. 20 alin. (3) al O.U.G. nr. 114/2011, a cărui neconstituţionalitate se invocă în cauză, nu formează obiectul acţiunii în contencios administrativ deduse judecăţii.

În concluzie, având în vedere că obiectul acţiunii în anulare îl constituie anularea procedurii de achiziţie, în esenţă, analizarea rezultatelor acestei proceduri, fără a fi solicitată anularea H.G. nr. 48/2008, prin care procedura de achiziţie a fost reglementată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că dispoziţiile art. 20 alin. (3) din O.U.G. br. 114/2011, chiar dacă ar fi declarate neconstituţionale, nu sunt relevante în soluţionarea cauzei.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile recurentei-reclamante sunt neîntemeiate şi vor fi respinse, iar instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu interpretarea corectă a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

10. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 24 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 februarie 2021.