Revision for contradictory judgments: forfeiture for expiration of the one-month statutory deadline

Şedinţa publică din data de 5 februarie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Expunerea situaţiei de fapt derivând din hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor - prin Penitenciar Bucureşti Rahova, solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a deciziei nr. 232/04.08.2016, repunerea părţilor în situaţia anterioară prin reîncadra-rea în muncă în funcţia de agent şef principal de penitenciare, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, de la data desfacerii contractului individual de muncă 04.08.2016 până la re-integrarea efectivă, obligarea intimatei la plata daunelor morale în cuantum de 20.000 euro în cazul în care integrarea este posibilă sau 100.000 euro dacă reintegrarea nu mai este posibilă, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 6449/17.10.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 a respins ca tardiv formulată cererea reclamantei privind anularea deciziei nr. 232/4.8.2016 emisă de pârâtă, a respins ca prescris capătul de cerere privind sporul TBC aferent perioadei 2004-2006 şi a respins în rest acţiunea reclamantei ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs reclamanta A., iar prin decizia civilă nr. 1327 din 14 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ce nefondat.

Împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nr. 1732/23.03.2018, pronunţată în dosar x/2017, A. a formulat contestaţie în anulare, înregistrată sub nr. x/2019.

Curtea de Apel, analizând cu prioritate inadmisibilitatea contestaţiei în anulare, a apreciat că este întemeiată şi, prin Decizia nr. 118 din 10.05.2019, a respins contestaţia în anulare formulată de A., împotriva deciziei civile nr. 1327/14.03.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata Administraţia Naţională a Penitenciarelor - Prin Penitenciar Bucureşti Rahova, ca inadmisibilă.

În argumentele expuse în susţinerea soluţiei, Curtea de Apel, a reţinut că, în cazul contestaţiei în anulare speciale, una dintre condiţiile de admisibilitate ce rezultă din prevederile arătate are în vedere obiectul acesteia, care nu poate să fie decât o hotărâre pronunţată de instanţa de recurs. Această condiţie este îndeplinită în cauză, fiind contestată decizia civilă nr. 1732/23.03.2018, pronunţată în dosar x/2017 în recursul formulat de contestatoare, care avea calitatea de recurentă reclamantă.

Însă, conchide instanţa, având în vedere că, prin contestaţia în anulare nu se arată concret motivele de fapt pentru care contestatoarea, apreciază ca fiind aplicabile cazurile de anulare indicate doar formal, prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2,3,4 C. proc. civ., contestaţia va fi respinsă ca inadmisibilă.

Curtea a mai constatat că nu se arată de către contestatoare, concret, nici existenţa vreunei erori materiale, nici nu se invocă faptul că instanţa de recurs ar fi omis cercetarea vreunui motiv de casare şi nici faptul că instanţa de recurs nu s-ar fi pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

Singurele motive invocate constau în faptul că nu ar fi fost lăsată să-şi citească integral notele de şedinţă în faţa instanţei de recurs şi lipsa încheierii de şedinţă din 14.03.2019, motive care nu se circumscriu motivelor expres şi limitativ enumerate de art. 503 alin. (2) C. proc. civ., iar, prin restul argumentelor aduse prin contestaţie, se reiau de fapt motivele de fapt şi de drept invocate pe fondul litigiului atât în faţa primei instanţe, cât şi în faţa instanţei de recurs, contestatoarea urmărind astfel rejudecarea recursului fără a invoca un motiv de anulare a deciziei.

Revizuirea formulată în cauza de faţă

Împotriva deciziei civile nr. 118 din 10.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a promovat cerere de revizuire contestatoarea A..

Prin Decizia nr. 597 din 19 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei promovate de revizuenta A., împotriva sentinţei civile nr. 118/10.05.2019 pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata Administraţia Naţională a Penitenciarelor Prin Penitenciar Bucureşti Rahova, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând în esenţă, că deciziile a căror contrarietate este sesizată de revizuentă sunt pronunţate în ambele cazuri de Curtea de Apel Bucureşti.

Motivele şi temeiul legal al cererii de revizuire

Înalta Curte, la data de 6 noiembrie 2019, a fost învestită cu soluţionarea cererii de revizuire formulată de revizuenta A..

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 118/10.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019, întrucât cu privire la acelaşi litigiu a mai fost pronunţată şi Decizia nr. 1327/14.03.2019 în dosarul nr. x/2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, cele două hotărâri cuprinzând dispoziţii potrivnice.

Hotărârea supusă revizuirii

În esenţă, după o descriere a situaţiei de fapt şi drept revizuenta a susţinut că, prin Decizia nr. 118/10.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de A., împotriva deciziei civile nr. 1327/14.03.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017,în contradictoriu cu intimata Administraţia Naţională a Penitenciarelor - Prin Penitenciar Bucureşti Rahova, ca inadmisibilă.

Arată în continuare revizuenta că Decizia nr. 232/04.08.2016 emisă de Directorul Penitenciarului Bucureşti Rahova, prin care au încetat raporturile de muncă cu Penitenciarul Rahova este lovita de nulitatea absolută. Cererea înregistrată sub nr. x din data de 04.08.2016, considerată de intimata-pârâta drept cerere de demisie este de asemenea lovita de nulitate, consimţământul fiind viciat prin dol şi violenţă.

Revizuenta arată că a fost forţată să formuleze cererea de demisie şi că acest act nu poate produce consecinte juridice, fiind un act juridic lovit de nulitate.

Hotărârea în raport de care se invocă contrarietatea

Prin Decizia nr. 1327/14.03.2019 în dosarul nr. x/2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost respins recursul privind pe recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 6449/17.10.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 şi pe intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin Penitenciar Bucureşti Rahova, ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, aşa cum rezultă din constatările tribunalului, decizia nr. 232/04.08.2016 a fost comunicată reclamantei la data de 9.08.2016, iar acţiunea în anulare a fost formulata de reclamanta în data de 18.12.2017 după depăşirea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 din Legea 554/2004.

În acest context, în mod corect tribunalul nu a mai procedat la analiza pe fond a susţinerilor reclamantei privind nelegalitatea deciziei atacate, nici a capetelor subsecvente accesorii capătului privind anularea deciziei (cele privind reintegrarea şi plata drepturilor salariale precum.

În consecinţă, nici instanţa de recurs nu mai poate analiza legalitatea deciziei atacate în litigiu, având în vedere că excepţia tardivităţii, corect admisă de tribunal, împiedică analiza pe fond a respectivei decizii emise de pârât şi a capetelor de cerere accesorii capătului privind anularea deciziei atacate.

Conchide revizuenta, în sensul că cele două ele două hotărâri cuprind dispoziţii potrivnice.

Revizuenta a arătat că rezultatul tuturor acestor considerente reţinute, în mod eronat, de către instanţe este nesocotirea acordării daunelor morale, acestea considerând în mod nejustificat că nu au fost indicate şi dovedite condiţiile răspunderii civile delictuale.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata Administraţia Naţională a Penitenciarelor -prin Penitenciar Bucureşti Rahova a solicitat respingerea cererii de revizuire, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, în speţă deciziile sus-menţionate necuprinzând dispoziţii potrivnice.

Revizuenta a depus o cerere completatoare la cererea de revizuire, la data de 15 decembrie 2019.

La data de 23 ianuarie 2020, revizuenta a formulat Răspuns la întâmpinare.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de revizuire

La termenul de judecată din 5 februarie 2020, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii declarării cererii de revizuire, invocată din oficiu.

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii invocată, din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

"termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut de 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

În speţă, hotărârile pretins potrivnice sunt Decizia nr. 118/10.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019 şi Decizia nr. 1327/14.03.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Bucureşti.

Astfel, ultima hotărâre, în sensul dispoziţiilor legale anterior redate este Decizia nr. 118/10.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2019 care a rămas definitivă la data pronunţării, astfel cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora sunt hotărâri definitive orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, coroborate cu dispoziţiile art. 634 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.

Termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita calea de atac.

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 3 al aceluiaşi articol se prevede expres că atunci, când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

Raportat la datele speţei, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 3 coroborat cu art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul pentru formularea cererii de revizuire s-a împlinit la 10 iunie 2019.

Cum cererea de revizuire a fost depusă la 14 iunie 019, cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de lege, Înalta Curte constată că în cauză a intervenit sancţiunea decăderii revizuentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a revizuirii a fost depăşit, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte admite excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată din oficiu şi va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 118 din 10 mai 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată din oficiu.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 118 din 10 mai 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 februarie 2020.