Recovery of EU agricultural subsidies based on artificial conditions: non-compliant spatial identification documents and refusal of on-site access
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal filed by the Agricultural Payments and Intervention Agency (APIA), quashing and reversing the lower court's sentence that had previously annulled the administrative decisions; consequently, the original administrative acts imposing a repayment of approximately 1.86 million RON remain in force. The dispute concerned a challenge to a regularity finding and budgetary claim decision in which APIA alleged that a commercial company created artificial conditions to obtain EU agricultural restructuring subsidies for vineyard plantings. Material facts included the submission of non-compliant A/3 map plates and location sketches that did not match APIA's database, the fact that the specific land block was used and subsidized by a third-party entity during the relevant period, and the beneficiary's refusal to allow APIA inspectors to conduct on-site GPS verification and reception of works. The court determined that the administrative agency correctly applied Article 59(7) and Article 60 of Regulation (EC) No 1306/2013, finding that the failure to submit compliant spatial identification documents and the denial of access for control constituted artificial conditions, thereby justifying the rejection of the payment application and the obligation to return the funds under the "own resources" principle and relevant EU jurisprudence on artificial conditions.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 21 pct. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 1846 C. civ, art. 1847 C. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ; Recovery of EU agricultural subsidies based on artificial conditions: non-compliant spatial identification documents and refusal of on-site access: The dispute concerned a challenge to a regularity finding and budgetary claim decision in which APIA alleged that a commercial company created artificial conditions to obtain EU agricultural restructuring subsidies for vineyard plantings. Material facts included the submission of non-compliant A/3 map plates and location sketches that did not match APIA's database, the fact that the specific land block was used and subsidized by a third-party entity during the relevant period, and the beneficiary's refusal to allow APIA inspectors to conduct on-site GPS verification and reception of works. The court determined that the administrative agency correctly applied Article 59(7) and Article 60 of Regulation (EC) No 1306/2013, finding that the failure to submit compliant spatial identification documents and the denial of access for control constituted artificial conditions, thereby justifying the rejection of the payment application and the obligation to return the funds under the "own resources" principle and relevant EU jurisprudence on artificial conditions.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis cited in the operative section for the court's authority to admit the appeal, quash the lower court's decision, and re-judge the case.
Procedural rule cited in the operative section governing the admissibility and effect of the appeal in civil proceedings.
Full text
Şedinţa publică din data de 03 februarie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, Constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12.04.2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plaţi şi Intervenţie în Agricultură - Direcţia Fraudă, Control Intern - Serviciul Antifraudă şi Agenţia de Plaţi şi Intervenţie în Agricultură - Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor - APIA Aparat Central, a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea ca netemeinic şi nelegal a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr 7258/20.022017, precum şi anularea ca netemeinică a Decizie de soluţionare a contestaţiei nr. 8526/04.10.2017.
2. Hotărârea primei instanţe.
Prin sentinţa civilă nr. 1222 din data de 28.03.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie Pentru Agricultură şi a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.02.2017 şi Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 8526/4.10.2017.
3. Cererea de recurs.
Împotriva sentinţei civile nr. 1222 din data de 28.03.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie Pentru Agricultură întemeiat pe dispoziţiile art. 483 alin. (1) şi art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei atacate iar în rejudecare admiterea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de casare invocate au fost formulate următoarele critici:
Într-o primă critică se susţine, contrar celor reţinute de prima instanţă, că actul a cărui anulare se solicită a fost întocmit în conformitate dispoziţiile art. 21 pct. 21 din O.U.G. nr. 66/2011 si în conformitate cu dispoziţiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se întocmai condiţiile şi elementele obligatorii, iar în acest context motivarea instanţei de fond este eronată, având în vedere faptul că au fost pierdute din vedere aspecte evidente şi de relevanţă maximă in soluţionarea justa a cauzei şi, fără a se ţine seama de prevederile legislaţiei în vigoare aplicabilă speţei, s-a căutat practic o motivaţie profitabila intimatei -reclamante.
Prin cea de-a doua critică s-a susţinut că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014 din 23.04.2008, aprobată prin Ordinul MADR nr. 247/2008 şi a dispoziţiilor art. 59 alin. (7) din Regulamentul CE nr. 1306/2013, făcând astfel aplicabile dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.. Astfel, consideră că nu constituie în sine o "condiţie artificială" în vederea obţinerii sprijinului financiar gestionat de A.P.I.A. faptul că intimata - reclamantă nu a prezentat planşele în format A/3 şi schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în cadrul blocurilor fizice, precum şi refuzul reprezentanţilor intimatei - reclamante de a permite verificarea în teren.
În conformitate cu dispoziţiile punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014 din 23.04.2008, aprobată prin Ordinul MADR nr. 247/2008 - "4.1. In vederea aprobării planului individual, solicitantul depune pentru verificarea conformităţii următoarele documente: f) copii conforme cu originalul ale planşelor în format A/3 de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pe care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de reconversie/restructurare, precum şi schiţa orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice; (...)" şi, de asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 59 alin. (7) din Regulamentul CE nr. 1306/2013 "o cerere de de ajutor sau plată se respinge dacă beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu permite efectuarea controlului la faţa locului, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi a circumstanţelor excepţionale".
Instanţa de fond în mod greşit mai reţine şi faptul că "din cuprinsul actelor dosarului nu rezultă cu claritate care este amplasamentul terenului pentru care a fost formulată cererea de ajutor, acest aspect rămânând nelămurit de către emitentul actului contestat".
În fapt, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus la APIA - Centrul judeţean Giurgiu Cererea de sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, înregistrată sub nr. x/16.12.2013. pentru suprafaţa de 46,24 ha, localizată în blocul fizic 1240, situat în UAT Izvoarele, jud. Giurgiu. Din istoricul blocului fizic 1240 situat în UAT Izvoarele reiese faptul că utilizatorul terenului aferent acestui bloc fizic este S.C. B. S.R.L..
Contrar susţinerilor instanţei de fond, potrivit cărora "pârâta s-a limitat să arate că S.C. B. S.R.L apare în blocul fizic 1240, însă nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că această societate a încasat efectiv subvenţii aferente anilor pentru care a solicitat şi reclamanta plata acestora", intimata pârâtă, la solicitarea instanţei de fond, a depus la dosarul cauzei cererile de plată depuse de S.C. B. S.R.L. în campaniile 2013 şi 2014, precum şi Deciziile de plată nr. x/06.02.2014 si nr. x/19.01.201, prin care s-au stabilit sume de bani pentru această societate, înscrisuri prin care se atestă că utilizatorul blocului fizic nr. 1240, unde trebuia să fie înfiinţată plantaţia viticolă a S.C. A. S.R.L., a fost S.C. B. S.R.L., suprafaţa de teren fiind cultivată cu răpită, porumb si grâu.
Totodată, pentru dovedirea dreptului de folosinţă, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus la dosarul cauzei - fila x - Contractul de cesiune din data de 04.11.2013. Potrivit clauzelor contractului încheiat, S.C. B. S.R.L. urma să culeagă fructele de pe întreaga suprafaţă de teren, să beneficieze de subvenţiile acordate şi să achite arenda, deşi urmare aprobării planului individual nr. 5201/27.11.2013, reclamanta S.C. A. S.R.L. trebuia să înfiinţeze pe acest teren plantaţia viticolă pentru care a obţinut sprijinul financiar.
Acest contract de cesiune a fost întemeiat pe art. 1846 C. civ., potrivit căruia:
"Cu acordul scris al arendatorului, arendaşul poate să cesioneze contractul de arendare soţului care participă la exploatarea bunurilor arendate sau descendenţilor săi majori".
Astfel, art. 1846 C. civ. prevede faptul că cesiunea de arendă este permisă doar între soţi sau descendenţii majori, nicidecum între două societăţi comerciale, motiv pentru care, faţă de acest contract de cesiune, sunt aplicabile prevederile art. 1847 C. civ. care interzice oficiile de arendaşi, precum şi subarendarea totală sau parţială, sub sancţiunea nulităţii absolute.
Astfel, ca urmare a controlului efectuat, intimatei - reclamante i s-a emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilirea a creanţelor bugetare nr. x/20.02.2017 (ce face obiectul prezentei şi prin care s-a dispus restituirea sumei de 1.857.542,92 RON - aferentă Măsurii 1.
În urma verificărilor efectuate echipa de control din cadrul A.P.I.A, au rezultat următoarele:
Ca urmare a aprobării planului individual nr. 5201/27.11.2013 de către comisia de aprobare a planurilor individuale din cadrul DAJ Giurgiu, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus la APIA - Centrul judeţean Giurgiu Cererea de sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole pentru suprafaţa de 46,24 ha localizate în blocul fizic 1240 situat în UAT Izvoarele, jud. Giurgiu, însoţită documente care fac dovada dreptului de folosinţă şi utilizării pentru suprafaţa de 46.24 ha, localizată în blocul fizic 1240, situat în UAT Izvoarele, judeţul Giurgiu, astfel:
- planşele în format A/3 si schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în cadrul blocurilor fizice;
- contracte de arendare încheiate între S.C. A. S.R.L. si diferiţi proprietari de terenuri.
În urma instrumentării dosarului a fost emis Certificatul de plată nr. x/09.09.2015 de acordare a plăţilor pentru restructurare/reconversie plantaţii viticole - campania 2013, pentru suma de 1857542,92 RON, măsura I, "proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori".
În urma analizării documentelor din dosarele preluate de la APIA - Centrul judeţean Giurgiu, echipa mixtă de verificare a constat următoarele:
Urmare a verificării administrative şi a controlului pe teren, comisia de aprobare a planurilor individuale a aprobat Planul individual de restructurare/reconversie nr. 8994/16.12.2013, pentru "Reconversia Soiurilor - prin drepturi de plantare din Rezerva Naţională, pentru suprafaţa de 46,24 ha înregistrat la DAJ Giurgiu sub nr. x/27.11.2013, constatând că acesta respectă prevederile ordinului Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 247 din 23 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Echipa mixtă de verificare din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -aparat central, în urma deplasării la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu, nu a avut posibilitatea verificării documentelor care au stat la baza aprobării Planului individual nr. 5201/27.11.2013, aşa cum reiese din nota de relaţii a inspectorului C., înregistrată sub nr. x/28.06.2016, dosarul fiind preluat de către membrii comisiei de verificare din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
De asemenea, echipa de verificare a solicitat notă de relaţii şi doamnei D., consilier RPV şi membru în comisia de aprobare a Planului Individual, privind S.C. A. S.R.L., cu privire la faptul că a certificat pentru conformitate prin semnătură şi ştampilă planşele în format A/3 care trebuiau printate din baza de date APIA şi care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pentru care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de reconversie/restructurare, precum şi schiţa orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice care nu poartă număr de înregistrare si stampila APIA CJ Giurgiu, dar şi ale contractelor de arendare cu o suprafaţă de 50,36 ha.
La această solicitare, doamna D. a răspuns prin Nota de Relaţii înregistrată sub nr. x/28.06.2016 precizând faptul că "am semnat şi ştampilat pe fiecare pagină dosarul cuprinzând Planul individual depus, deoarece conform Ordinului 247/2008, art. 4.10, dosarele se transmit la APIA în termen de 7 zile lucrătoare de la aprobare, numerotate, ştampilate şi însoţite de un opis al conţinutului. Nu am avut suspiciuni în legătura cu planşele informat A3 depuse de solicitant la dosar".
In conformitate cu prevederile punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014 din 23.04.2008, aprobate prin Ordinul MADR nr. 247/2008, solicitantul depune în cuprinsul planului individual - "copii conforme cu originalul ale planşelor în format A/3 de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pe care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de restructurare/reconversie, precum şi schiţa orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice." Elaborarea acestor documente corecte şi complete, este efectuată de APIA prin sistemul informatic şi garantează autenticitatea lor.
Analizând copia planşei în format A/3 şi schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în cadrul blocuri/or fizice aflate la dosarul aprobat, echipa mixtă de verificare din cadrul APIA aparat central constată că documentele prezente la dosar care poartă ştampila societăţii A. S.R.L. şi semnătura reprezentantului societăţii, dar şi ştampila DAJ Giurgiu însoţită de semnătura doamnei D., membru al comisiei DAJ Giurgiu de aprobare a planului individual, care certifică pentru conformitate, nu sunt, copii conforme cu originalul ale planşelor informat A/3 de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pe care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de restructurare/reconversie, precum şi schiţa orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice ", aşa cum prevede Ordinul ministrului MADR nr. 247/2008.
Mai mult, formularul care se regăseşte depus la dosar de către fermier nu are înscrisurile referitoare la ID fermier şi conformitatea cu originalul certificată de APIA Giurgiu.
Din consultarea bazei de date privind istoricul blocului fizic 1240 situat în UAT Izvoarele, reiese faptul că utilizatorul suprafeţei aferente acestui bloc fizic este S.C. B. S.R.L. care, conform contractului de cesiune şi a verificărilor cererilor de plată, pentru campaniile 2013 şi 2014 a încasat subvenţiile pentru suprafaţa de teren arabil de 46,24 ha pentru care S.C. A. S.R.L. a depus cererea de sprijin financiar prin programul de reconversie/restructurare a plantaţiilor viticole.
In concluzie, rezultă că Direcţia pentru Agicultură Judeţeană Giurgiu a aprobat planul individual nr. 5201/27.11.2013 pentru S.C. A. S.R.L., pentru suprafaţa de 46,24 ha localizată în blocul fizic 1240 situat în UAT Izvoarele, în baza unor documente ("planşele în format A/3 si schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în cadrul blocurilor fizice) care nu sunt "copii conforme cu originalul ale planşelor în format A/3 de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pe care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de restructurare/reconversie, precum şi schiţa orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice", astfel cum prevăd Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole derulate cu sprijin comunitar, aprobate prin Ordinul ministrului MADR nr. 247/2008), în contextul în care, conform istoricului bazei de date a APIA CJ Giurgiu, terenul aferent blocului fizic 1240 a fost utilizat în campaniile 2013 si 2014 de S.C. B. S.R.L., circumstanţe în care S.C. B. S.R.L. a solicitat si primit sprijin financiar de la APIA CJ Giurgiu conform Deciziilor de plată nr. x/06.02.2014 si nr. x/19.01.2015).
Astfel, faţă de starea de fapt descrisă, echipa mixtă de verificare a constatat că au fost create condiţii artficiale pentru aprobarea planului individual nr. 5201/27.11.2013 depus de S.C. A. S.R.L. prin introducerea în dosar de documente care nu respectă OMADR nr. 247/2008.
Au fost întocmite următoarele procese-verbale, care se află depuse la dosarul de control:
1. Procesul Verbal de Recepţie Cantitativă şi Calitativă a Lucrării de Execuţie: Plantare, înregistrat la APIA CJ Giurgiu sub nr. x/18.05.2015, în care au fost menţionate observaţii:
"Inspectori:-împuternicitul E. nu a prezentat documentele ce atestă materialele si lucrările efectuate si nu a permis verificarea în teren a inspectorilor APIA". Acesta a afirmat:
"întrucât nu cunosc complexitatea proiectului nu pot prezenta documente si nici accesul în teren până nu vine dl. F. care are probleme medicale". Ataşat procesului-verbal se regăseşte împuternicirea prin care F. împuterniceşte pe E. pentru "a mă reprezenta în fata organelor de control APIA".
2. Procesul Verbal de Recepţie Cantitativă şi Calitativă a Lucrării de Execuţie: Instalare tutori în vederea formării tulpinelor, înregistrat la APIA CJ Giurgiu sub nr. x/18.05.2015, au fost menţionate următoarele observaţii:
"Inspectori-împuternicitul E. nu a prezentat documentele ce atestă materialele şi lucrările efectuate si nu a permis verificarea în teren a inspectorilor APIA, declarând:-întrucât nu cunosc complexitatea proiectului nu pot prezenta documente si nici accesul în teren până nu vine dl. F. care are probleme medicale".
3. Procesul Verbal de măsurătoare cu GPS-ul, înregistrat la APIA CJ Giurgiu sub nr. x/18.05.2015 cu menţiunea: inspectori-împuternicitul E. nu a permis accesul la parcele; împuternicit - "nu accept accesul în teren, până nu vine dl F. care are probleme medicale".
4. Proces-verbal de măsurare cu GPS NR. 6898/31.07.2015, întocmit de către inspectorii APIA CJ Giurgiu - G., H. şi I., cu menţiunea "nu n-i s-a permis accesul pe exploataţie de către paznici".
5. Proces Verbal de Recepţie Cantitativă şi Calitativă a lucrării de execuţie instalare, sistem de susţinere, conducere şi palisaj nr. 6899 din data de 31.07.2015, întocmit de către inspectorii APIA CJ Giurgiu - G., H. şi I..
La punctul 8, metoda de efectuare a măsurătorii, inspectorii consemnează:
"nu s-a efectuat măsurătoarea deoarece nu s-a permis accesul în exploataţie de către paznicii societăţii", iar la observaţiile inspectorilor:
"nu ni s-a permis accesul pe exploataţie de către paznicii societăţii pentru a putea efectua măsurători cu GPS-ul si fotografii pentru a confirma finalizarea lucrării. Reprezentantul ne-a prezentat documente contabile aferente lucrării de execuţie, conform împuternicirii nr. 25/29.07.2015, iar pentru a ne permite accesul pe exploataţie, nu a avut împuternicire de la administratorul societăţii în acest sens" si ale împuternicitului:
"administratorul societăţii este în concediul de odihnă în perioada 30.07.2015-05.08.2015, drept urmare nu s-a permis accesul în teren (situaţia fiind cunoscută doar pentru că nu a lăsat împuternicire decât pentru prezentare acte contabile existente la 31.07.2015. Restul documentelor vor fi depuse la registratura APIA Giurgiu cu adresă de înaintare".
Reclamanta S.C. A. S.R.L. nu a permis inspectorilor pe teren accesul pe plantaţie pentru recepţia lucrărilor de plantare şi înfiinţarea tutorilor în vederea formării tulpinilor, aferente Măsurii I si lucrărilor de instalare sistem de susţinere pentru conducere si palisaj, aferente Măsurii a II a, aşa cum reiese din Procesele-verbale de recepţie cantitativă si calitativă nr. x din data de 18.05.2015 si nr. 6898 si 6899 din date de 31.07.2015.
Faţă de argumentele de drept şi fapt invocate, solicită admiterea recursului formulat
4. Apărările formulate în cauză.
Prin întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În motivare, formulează următoarele apărări:
Reiterează sintetic situaţia de fapt astfel: la data de 16.12.2013 intimata reclamantă a depus la Centrul Judeţean APIA Giurgiu, Cererea de sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, înregistrată sub nr. x/16.12.2013, pentru suprafaţa de 46,26 ha. In urma verificării îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare pentru a putea beneficia de sprijinul solicitat, de către autorităţile relevante si constatării ca întregul proiect îndeplineşte toate cerinţele prevăzute de legislaţia in vigoare, a fost emis Certificatul de plata nr. x/09.09.2015 de acordare a sprijinului în suma de 1.857.542,92 RON, aferent Măsurii I "proiectare, pregătire teren, plantare si instalare tutori". După mai bine de doi ani de la efectuarea plăţii, APIA a emis Procesul Verbal de Constatare a Neregulilor si de Stabilire a Creanţelor Bugetare nr. 7258/20.02.2017 prin care a dispus returnarea sumei, considerând ca a fost achitată in mod necuvenit.
In cuprinsul Procesului-verbal contestat s-a reţinut că s-au creat condiţii artificiale, pentru că nu s-au prezentat la depunerea dosarului copii conformate cu originalul ale planşelor in format A/3, printate din baza de date A.P.I.A. si că societatea nu a permis inspectorilor A.P.I.A. accesul pe teren.
1. Invocă excepţia nulităţii cererii de recurs, în temeiul alin. (1) lit. d) al art. 486 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 489 alin. (1) si 2 C. proc. civ., arătând în motivare că, deşi recurenta îşi întemeiază recursul pe art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ., in realitate, argumentele prezentate in cuprinsul recursului formulat nu se circumscriu celor avute in vedere in mod expres de legiuitor. Din analizarea cererii de recurs se poate constata reiterarea apărărilor cuprinse in întâmpinarea formulată împotriva plângerii, fiind reluate argumentele prezentate in fata instanţei de fond fără a se aduce veritabile critici care sa fie încadrabile la motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Motivarea fiind pur formală, este incidentă sancţiunea prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
2. Argumente fata de recursul promovat:
Apreciază că din criticile formulate rezultă doar o nemulţumire faţă de soluţia pronunţată de către instanţa inferioară, argumentele sale fiind prezentate in fata instanţei de fond nu înţelege să le reia prin prezenta întâmpinare.
Astfel, cu privire la primul motiv de recurs indicat de către recurenta, respectiv că "instanţa de fond a pronunţat sentinţa civila nr. 1222/28.03.2019 cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (151) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările si completările ulerioare, făcând astfel aplicabile dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.." arată următoarele:
Instanţa de fond in mod corect a analizat si constatat faptul ca Procesul-verbal a fost emis cu nerespectarea obligaţiei de comunicare a proiectului de proces-verbal, având in vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. T) privind definirea noţiunii de structura verificată, prin aceasta încalcăndu-se de către recurenta parata dreptul la apărare al intimatei reclamante.
De asemenea, in mod judicios instanţa de fond a avut in vedere si faptul ca obligaţia ascultării societăţii, înainte de emiterea actului administrativ cu titlu individual rezulta nu numai din prevederile legislaţiei naţionale mai sus invocate, ci si din dispoziţiile dreptului european, aplicabil in cauza, având in vedere ca finanţarea se face din fonduri europene nerambursabile.
Analizarea acestei critici aduse de subscrisa procesului-verbal contestat a fost făcuta numai cu scopul respectării dispoziţiilor legale privind judecata cauzei, instanţa de fond a considerat ca dreptul la apărare a fost exercitat prin formularea caii administrative de atac, respectiv a contestaţiei prevăzute de art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 in cadrul căreia a avut posibilitatea sa expună criticile formulate împotriva procesului-verbal, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei recurate.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs indicat de către recurenta-parata, respectiv că hotărârea primei instanţe a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 -2013/2014 din 23.04.2008, aprobata prin Ordinul MADR nr. 247/2008 si a dispoziţiilor art. 59 alin. (7) din Regulamentul CE nr. 1306/2013, făcând astfel aplicabile dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., arată următoarele:
Se argumentează faptul ca instanţa de fond a considerat ca nu constituie in sine o condiţie artificială, in vederea obţinerii sprijinului financiar gestionat de A.P.I.A., faptul că nu a prezentat planşele in format A/3 si schiţa orientativa a poziţionării suprafeţelor in cadrul blocurilor fizice, precum si refuzul reprezentanţilor beneficiarului de a permite verificarea in teren, prin aceasta încălcând dispoziţiile punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 -2013/2014 din 23.04.2008, aprobata prin Ordinul MADR nr. 247/2008.
Dincolo de faptul că sunt reluate apărările formulate pe fondul cauzei de către recurenta-pârâtă, trebuie observat faptul ca privitor la aceste susţineri instanţa de fond a avut in vedere toate prevederile legale aplicabile in cauză, atât din dreptul intern, cât si din dreptul european. Astfel, in mod corect si legal a analizat si apreciat instanţa de fond faptul că pentru reţinerea creării condiţiilor artificiale trebuie avute in vedere atât criteriile obiective si subiective, cat si criteriile de funcţionare si financiare, astfel cum acestea s-au succedat in prezenta speţă.
Potrivit criteriilor obiective, trebuie concluzionat ca finalitatea urmărită de schema de ajutor nu poate fi atinsă, aspect care nu este valabil in prezenta speţă, având in vedere ca plantaţia de vita de vie există, este pe rod, aspect necontestat nici de recurenta-pârâtă, finalitatea obiectivului fiind in fapt atinsa.
Cu privire la cel de-al doilea element, criteriul subiectiv, instanţa in mod corect a concluzionat ca intimata reclamantă nu a urmărit obţinerea unui avantaj care sa contravină obiectivelor schemei de ajutor. Nu s-a urmărit si nici nu s-au creat condiţii artificiale prin neprezentarea planşelor in formatul solicitat de A.P.I.A. sau prin aşa zisa nepermitere a accesului pe teren a inspectorilor A.P.I.A.
Referitor la planşele menţionate, arată că acestea puteau fi emise numai de un funcţionar APIA, întrucât la momentul respectiv societatea nu avea menţiunea de înscriere in Registrul Unic A.P.I.A. -R0 APIA, cât timp măsura de care a beneficiat nu prevedea înscrierea sa în acest registru unic si, prin urmare, nu putea emite respectivele planşe. Planşele prezentate nu conţin elemente diferite de cele existente in baza de date A.P.I.A., de natură a schimba sensul celor atestate prin respectivele planşe, lipsa ID fermier din schiţă în format A/3 neducând la nevalabilitatea schiţei in sine. Planul individual realizat a parcurs toată procedura prevăzută de dispoziţiile legale si nicio autoritate nu i-a comunicat că ar fi necesară remedierea anumitor neconformităţi. Astfel, Planul individual a fost mai întâi verificat si aprobat de către Direcţia pentru Agricultura Judeţeană Giurgiu, aceasta fiind si instituţia care, conform art. 4.1.1. din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014 (Norme), a efectuat conformitatea cu originalul a documentelor din cuprinsul planului individual, cu semnătură si stampilă. Tot in virtutea obligaţiilor legale, in cazul în care comisia constituita pentru aprobarea planului constată ca documentaţia nu este conformă, urma să solicite, conform art. 4.5.3 din Norme, completarea acesteia, lucru ce nu s-a întâmplat in prezenta speţă cu privire la planşele in format A3. Un exemplu clar în acest sens este adresa APIA nr. x/17.12.2013, prin care s-a solicitat completarea dosarului cu garanţia de buna execuţie in cuantum de 500 Euro/ha.
Prin urmare, în cazul in care se observă o neconformitate de natură să ducă la respingerea planului individual era datoria Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Giurgiu să-i semnaleze că există documente ce trebuie depuse în alt format, iar faptul ca această instituţie nu si-a îndeplinit obligaţiile legale nu trebuie sa se răsfrângă asupra societăţii. Practic, in prezent se impune returnarea sumelor încasate in mod corect din cauza erorii funcţionarilor Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Giurgiu si a celor de la celelalte autorităţi ce aveau ca atribuţii verificarea Planului Individual.
Faptul că după mai mulţi ani A.P.I.A. înţelege să-i impună restituirea sumei de 1.857.542,92 RON, achitată la data de 25.09.2015, in temeiul cererii de plata nr. x/16.12.2013 si a Certificatului de Plata nr. x/09.09.2015, nu poate fi calificat altfel decât abuziv, câtă vreme tot această instituţie a aprobat planul individual, atât la nivel local - judeţean, cât si la nivel central. Referitor la cea de-a doua "acuzaţie", potrivit căreia "nu li s-a permis inspectorilor A.P.I.A. accesul pe teren", în afară de faptul că absenţa reprezentantului legal a fost motivată si întemeiată de fiecare dată, mai arată si faptul că in mod premeditat s-au efectuat deplasările la teren exact in zilele in care aveau cunoştinţă ca reprezentantul său este in imposibilitate de a se prezenta la locul unde era situata plantaţia, întrucât reprezentanţii A.P.I.A. au fost informaţi prin e-mail despre perioada in care administratorul lipsea.
Astfel, în ceea ce priveşte "Procesul-verbal de Recepţie Cantitativa si Calitativa a Lucrării de Execuţie: Instalare tutori in vederea formarii tulpinilor nr. 35S3/18.05.2015", precum si "Procesul-verbal de măsurătoare cu GPS-ul nr. 3955/18.05.2015" a informat inspectorii A.P.I.A. asupra faptului ca reprezentantul său a avut probleme de sănătate, aflându-se in concediu medical, aspect dovedit prin certificatul medical seria x nr. x, iar aceştia au reţinut in mod abuziv faptul că nu li s-a permis accesul pe teren.
Referitor la "Procesul-verbal de Recepţie Cantitativa si Calitativa a lucrării de execuţie instalare, sistem de susţinere, conducere si palisaj nr. 6899/31.07.2015", precum si "Procesul-verbal de măsurare cu GPS nr. 6898/31.07.2015", întocmite de inspectorii A.P.I.A., arată că încă din data de 21.07.2015 a informat personalul A.P.I.A., prin corespondenţa electronică - e-mail, asupra faptului ca in ziua propusă pentru control reprezentantul societăţii se va afla in concediu de odihna si a solicitat ca inspecţia sa aibă loc într-o perioadă mai apropiata. Aceştia au fost de acord si au efectuat inspecţia la data de 24.07.2015.
Astfel, deşi reprezentanţi A.P.I.A. au fost informaţi si cunoşteau situaţia reprezentantului intimatei, au stabilit ziua de 31.07.2015 pentru o noua inspecţie, cu toate că la acea dată nici nu era depusă cererea de finalizare a lucrărilor. Cu referire la recepţia masurilor eligibile, precizează că aceasta se efectuează in termen de 30 de zile de la data depunerii de către solicitant a declaraţiei de finalizare a măsurii, conform art. 6.1. din Norme. In cazul de faţă, una dintre recepţii s-a dorit a fi efectuată anterior transmiterii declaraţiei de finalizare a măsurii.
Menţionează că s-a insistat asupra reprezentării societăţii de către reprezentantul F. la toate inspecţiile ce au avut loc la plantaţia societăţii, întrucât numai acesta cunoştea complexitatea întregului proiect si era in măsură sa prezinte situaţia din teren si sa expliciteze toate nelămuririle inspectorilor.
Arată şi faptul că de la începutul proiectului, de când a fost depusă prima notificare de începere a lucrărilor - 23.01.2014 si pană la data de 21.11.2014, aproape un an de zile, nu a primit nicio informare, comunicare, notificare de la A.P.I.A., însă in cazul inspecţiei din 31.07.2015 aceeaşi instituţie s-a înverşunat in efectuarea controlului, fără ca măcar declaraţia de finalizare a măsurii sa fi fost depusă.
Privitor la susţinerile recurentei-parate potrivit cărora contractele reţinute de instanţa de fond, A.P.I.A., la solicitarea instanţei a depus la dosarul cauzei cererile de plata depuse de B. S.R.L. in campaniile 2013 si 2014, precum si Deciziile de plata nr. x/06.02.2014 si nr. x/19.01.2015, prin care s-au-stabilit sume de bani pentru această societate, menţionează că prin aceste susţineri se încearcă o reapreciere a probelor in recurs.
Astfel, recurenta nu menţionează că instanţa de fond in mod corect a reţinut că plantaţia de viţă de vie pentru care s-au solicitat subvenţiile de către a fost realizata ulterior perioadei pentru care B. S.R.L. a solicitat propria subvenţie pentru anii 2013 -2014 si ca de fapt, aşa cum reiese din procesul-verbal de recepţie cantitativa si calitativa a lucrării de execuţie aferent cererii de sprijin nr. x/16.12.2013 lucrările pentru plantaţia de vita de vie a început la 01.04.2015.
Totodată, cu privire la încasarea subvenţiei aferente anului 2013 - 2014 de către B. S.R.L., ale cărei cereri de plata au fost depuse de către pârâtă la dosarul cauzei, atrage atenţia asupra faptului că ulterior cererilor de plata B. a primit doua procese-verbale de la A.P.I.A. - Agenţia Judeţeană Giurgiu, prin care i se imputa faptul ca nu avea drept de folosinţă asupra terenului, pentru campaniile 2013 si 2014, deoarece terenul aparţinea societăţii A.. Prin urmare A.P.I.A. înţelege să se folosească de această situaţie după bunul plac si sa jongleze cu resursele acordate operatorilor economici, prin atitudinea sa de neînţeles, in sensul în care a Sancţionat A. S.R.L., pe motiv că nu este utilizatorul de drept al terenului deoarece subvenţia încasată pe acel teren, aferentă campaniilor 2013, 2014, a încasat-o B., iar pe B. a sancţionat-o că nu este utilizatorul de drept al terenului deoarece contractele de arenda valabile pentru acele terenuri, sunt încheiate de către societatea A. S.R.L..
Referitor la acuzele formulate cu privire la dreptul de folosinţa al intimatei reclamante asupra terenurilor, reiterează că acesta a fost obţinut in mod legal, prin încheierea de contracte de arendă anterior depunerii Planului Individual, cu proprietarii terenurilor in cauză, contracte ce au fost înregistrate la Registrul Agricol, astfel cum prevăd dispoziţiile legale, pentru întreaga suprafaţă ce face obiectul proiectului de sprijin si nu prin contractul de cesiune.
In concluzie, având in vedere ca nu au fost si nu sunt îndeplinite criteriile si condiţiile impuse de legislaţia in vigoare pentru menţinerea procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.02.2017, întrucât plantaţia de vita de vie exista, via este pe rod, plantaţia funcţionează, lucrările la care intimata reclamantă s-a angajat au fost efectuate, prezenta cauza nefiind un caz de fraudare a fondurilor europene, apreciază că sentinţa recurată este temeinică si legală.
Pentru toate aceste considerente, în principal, solicită constatarea nulităţii recursului pentru nemotivare şi în subsidiar respingerea acestuia ca neîntemeiat, cu obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar - fond si recurs, reprezentând onorariu avocaţial.
5. Procedura de soluţionare a recursului.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 17 ianuarie 2020 s-a fixat termen de judecată la data de 18 noiembrie 2020.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimatei-reclamante, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Obiectul acţiunii în contencios administrativ îl constituie anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.022017, precum şi anularea Decizie de soluţionare a contestaţiei nr. 8526/04.10.2017, prin care s-a impus reclamantei restituirea sumei de 1.857.542,92 RON, achitată la data de 25.09.2015, în temeiul cererii de plata nr. x/16.12.2013 si a Certificatului de Plata nr. x/09.09.2015, ca urmare a aprobării Planului individual de restructurare/reconversie nr. 8994/16.12.2013, pentru "Reconversia Soiurilor - prin drepturi de plantare din Rezerva Naţională, pentru suprafaţă de 46,24 ha, înregistrat la DAJ Giurgiu sub nr. x/27.11.2013, emitentul actelor conchizând, în urma activităţii de verificare, că au fost încălcate dispoziţiile art. 59 alin. (7) din RE 1306/2013, respectiv că au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.
În temeiul art. 59 alin. (7) din RE 1306/2013, "O cerere de ajutor sau plată se respinge dacă beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu permite efectuarea controlului la faţa locului, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi a circumstanţelor excepţionale".
De asemenea, potrivit art. 60 din acelaşi Regulament, "fără a aduce atingere dispoziţiilor specifice, nu se acordă niciun avantaj prevăzut în cadrul legislaţiei agricole sectoriale persoanelor fizice sau juridice în privinţa cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condiţiile cerute în vederea obţinerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislaţiei respective".
Înalta Curte apreciază că actele contestate au fost emise cu corecta aplicare a dispoziţiilor Regulamentului european invocate în fundamentarea juridică a acestora. Potrivit stării de fapt relevate, reclamanta S.C. A. S.R.L., în vederea obţinerii sprijinului financiar a prezentat la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu două documente (planşele în format A/3 şi schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în cadrul blocurilor fizice), care nu erau "copii conforme cu originalul ale planşelor în format A/3 de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie in Agricultură care conţin datele de identificare spaţială a fiecărui bloc fizic în care sunt cuprinse suprafeţele de teren pe care urmează să se acorde sprijin financiar prin programele de restructurare/reconversie, precum şi schiţă orientativă a poziţionării acestora în cadrul blocurilor fizice". Totodată din istoricul blocului fizic 1240 situat în UAT Izvoarele reiese faptul că utilizatorul terenului aferent acestui bloc fizic este S.C. B. S.R.L..
De asemenea, în fapt s-a mai reţinut că reclamanta S.C. A. S.R.L. nu a permis accesul pe exploataţie a inspectorilor din cadrul APIA CJ Giurgiu - SCT care formau echipa de control pe teren, pentru măsurarea suprafeţelor cu GPS si recepţia lucrărilor de plantare si instalare tutori în vederea formării tulpinii aferente Măsurii I şi lucrărilor de instalare sistem de susţinere pentru conducere si palisai, aşa cum reiese din Procesele-verbale de recepţie cantitativă si calitativă nr. x din data de 18.05.2015 şi nr. 6898 si 6899 din date de 31.07.2015.
Procedând la analizarea condiţiilor artificiale, prima instanţe a reiterat criteriile obiective, cât şi cele de funcţionare şi financiare astfel cum au fost ele reţinute în jurisprudenţa CJUE. În scopul interpretării acestei noţiuni şi a determinării limitelor de aplicare a acestora, au fost avute în vedere considerentele expuse în cuprinsul hotărârii pronunţate în cauza Slancheva sila EOOD, C 434/12, în cuprinsul căreia s-a stabilit că, "1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate.
În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.
2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare".
Înalta Curte observă că prima instanţă, în examinarea elementului obiectiv, care să-i permită concluzii pertinente în ceea ce priveşte posibilitatea atingerii obiectivelor proiectului, nu a ţinut cont de starea de fapt aşa cum a fost evidenţiată prin Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 8526/04.10.2017, prin care s-a evidenţiat că "fermierul nu a prezentat documente probante noi". În acest context, având în vedere că potrivit graficului de execuţie lucrările trebuiau finalizate în decembrie 2014 respectiv în iunie 2015 pe o suprafaţă de 46,24 ha, imposibilitatea recepţionării lucrărilor de plantare şi înfiinţare a tutorilor în vederea formării tulpinelor aferente Măsurii I, respectiv a lucrărilor de instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj, aferente Măsurii II, dovedesc că obiectul proiectului aprobat nu a fost atins. În acest context prezintă relevanţă neregularităţile reţinute de pârâtă prin emiterea procesului-verbal de constatare a neregulii, constând în prezentarea a două documente - planşe şi schiţa orientativă a poziţionării suprafeţelor în blocurile fizice neconforme normelor, precum şi faptul că utilizatorul terenului aferent acestui bloc fizic în cursul anilor 2013-2014 a fost S.C. B. S.R.L.. Astfel, crearea unor condiţii artificiale rezultă din examinarea corelată a tuturor acestor împrejurări, fiind lipsit de relevanţă faptul că aceste nereguli au fost favorizate/condiţionate de modul în care autoritatea care a aprobat Planul individual şi-a îndeplinit competenţele de verificare. Faptul că reclamanta nu a depus la dosar documentele solicitate în forma prevăzută de Ordinul MADR nr. 247/23.04.2008 poate constitui o împrejurare de fapt relevantă în crearea unor condiţii artificiale, în acest context nefiind necesar ca această neregularitate să constituie un mijloc fraudulos apt să asigure aprobarea planului.
Astfel, pentru a se putea reţine crearea de condiţii artificiale trebuie stabilit că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atins, respectiv că prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi să fi urmărit în exclusivitate obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. Or, contrar celor reţinute de primă instanţă, pe amplasamentul terenului pentru care a fost formulată cererea de ajutor nu s-a dovedit de către beneficiarul finanţării realizarea lucrărilor aferente Măsurii I nici după emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi nici în cursul soluţionării contestaţiei administrative. În concret, având în vedere faptul că obiectivele proiectului nu au fost atinse, starea de fapt reţinută prin actele administrative contestate, prin care s-a relevat, sub un prim aspect, nedepunerea actelor în forma prevăzută de lege, iar sub un al doilea aspect, că acelaşi amplasament (blocul fizic 1240 situat în UAT Izvoarele), era folosit de o altă societate, care a încasat subvenţii pentru anii 2013-2014, în condiţiile în care beneficiarul finanţării nerambursabile nu a permis accesul inspectorilor pe amplasament, circumscrie crearea unor condiţii artificiale. Fapul că realizarea proiectului era în curs de desfăşurare, respectiv că plantaţia de viţă de vie pentru care se solicită subvenţiile urma să fie realizată în anii 2014 - 2017, iar potrivit menţiunilor din procesul-verbal de recepţie cantitativă şi calitativă a lucrării de execuţie aferent cererii de sprijin nr. x/16.12.2013 aceste lucrări trebuia să înceapă la data de 1.04.2015 nu pot conduce la o concluzie diferită în privinţa imposibilităţii atingerii obiectivelor proiectului aprobat.
Obligaţia de rambursare a plăţilor acordate necuvenit este reglementată prin art. 5 pct. 3. din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, astfel:
"Obligaţia de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil".
În acest context, trebuie amintit că, în ceea ce priveşte modul de aplicare a art. 5 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, sunt relevante statuările CJUE din Cauza C-465/10 - Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Cotlectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, prin care, aplicând prin analogie raţionamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, în ceea ce priveşte neobserarea unor împrejurări de fapt de către autorităţile de monitorizare, a conchis că abaterea poate atrage şi în aceste situaţii retragerea unei finanţări din fonduri europene. Drept urmare, principiul privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene primează faţă de principiul protejării încrederii legitime şi principiul securităţii raporturilor juridice.
În consecinţă, Înalta Curte, nu poate valida concluziile primei instanţe prin care s-a reţinut nelegalitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.02.2017 şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 8526/4.10.2017, apreciind că în mod corect s-a constatat prin actele contestate încălcarea dispoziţiilor punctului 4.1, lit. f) din Norma de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 -2013/2014 din 23.04.2008, aprobata prin Ordinul MADR nr. 247/2008 si a dispoziţiilor art. 59 alin. (7) din Regulamentul CE nr. 1306/2013, făcând astfel incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., arată următoarele:
8. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat, va casa în tot sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca neîntemeiată.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva sentinţei nr. 1222 din 28 martie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 februarie 2021.