Incompatibility of public official’s private judicial expertise: absence of direct or indirect link with urbanism duties under Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14 decembrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/22.11.2017, întocmit de pârâtă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 48 din 23 martie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/22.11.2017.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 48 din 23 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recurusului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

Recurenta-pârâtă a învederat că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât intimatul-reclamant a deţinut, în perioada de referinţă, funcţia de consilier în amenajarea teritoriului în cadrul compartimentului urbanism, la Primăria Municipiului Curtea de Argeş, simultan cu desfăşurarea unor activităţi specifice în calitate de expert tehnic judiciar activ, persoană fizică autorizată.

Recurenta-pârâtă a apreciat că, raportat la situaţia de fapt, se poate reţine în speţă o legătură cel puţin indirectă între atribuţiile funcţiei publice de consilier şi activitatea desfăşurată de intimatul-reclamant, în calitate de expert tehnic judiciar activ, cu specializarea topografie, cadastru şi geodezie.

Totodată, apreciază că intimatul-reclamant a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, atâta timp cât activităţile desfăşurate în domeniul privat presupun punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale şi, mai mult decât atât, obiectul şi rezultatele activităţii derulate în sistemul privat pot interfera cu sfera de activitate a funcţiei publice.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19 iunie 2018, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, a arătat, în esenţă, că între atribuţiile pe care le-a exercitat în calitate de funcţionar public, potrivit fişei postului, şi activităţile exercitate în calitate de expert tehnic judiciar, nu există nicio legătură, directă sau indirectă.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x/22.11.2017, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, s-a reţinut că, reclamantul, în perioada 22 martie 2011- 31 decembrie 2015, în calitate de funcţionar public de execuţie - consilier în amenajarea teritoriului la compartimentul urbanism în cadrul Primăriei Municipiului Curtea de Argeş, a exercitat simultan şi activităţi specifice calităţii de expert tehnic judiciar activ, în calitate de persoană fizică autorizată, încălcând astfel prevederile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003.

Conform art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare:

"(…)Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului."

În mod corect prima instanţă a reţinut că nu se poate constata o legătură directă sau indirectă între atribuţiile specifice celor două funcţii exercitate de către intimatul-reclamant.

Astfel, intimatul-reclamant este salariat al Primăriei Curtea de Argeş, din anul 1994, la Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului, şi a fost numit în funcţia de consilier la acelaşi compartiment în data de 04 septembrie 2000, având ca principale atribuţii, potrivit fişei postului nr. 7790/01.04.2013, următoarele:

- supravegherea aplicării prevederilor Planului de Urbanism General şi Regulamentului local de urbanism;

- analizarea şi rezolvarea sesizărilor cetăţenilor, agenţilor economici privitoare la problemele legate de dezvoltarea urbanistică şi amenajarea teritoriului localităţii;

- propunerea în mod nominal a proiectelor de urbanism necesare teritoriului administrativ al municipiului Curtea de Argeş;

- prezentarea, la cererea consiliului local şi a primarului, unor rapoarte şi informări privind activitatea urbanistică şi de amenajarea teritoriului;

- formularea de propuneri pentru repararea sau întreţinerea unor zone sau puncte din municipiul Curtea de Argeş pentru care trebuie luate măsuri de ridicare a gradului de utilizare şi înfrumuseţare;

- întocmirea de propuneri pentru atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi;

- asigurarea formării bazei de date scrise şi desenate, prin crearea unor evidenţe privind date referitoare la intravilanul localităţii, denumiri de străzi;

- asigurarea informării cetăţenilor şi furnizarea de relaţii acestora cu privire la problemele de urbanism şi amenajarea teritoriului;

- eliberarea certificatelor de nomenclatură stradală.

Totodată, reclamantul figurează în evidenţa Ministerului Justiţiei-Serviciul profesii juridice conexe, în calitate de expert tehnic judiciar activ din data de 22 martie 2011, cu specializarea topografie, cadastru şi geodezie. Conform Adresei Ministerului Justiţiei nr. x/05.01.2015, avută în vedere de recurenta-pârâtă la emiterea raportului de evaluare contestat în cauză, între Ministerul Justiţiei şi experţii judiciari nu există raporturi contractuale, aceştia desfăşurându-şi activitatea independent, ca profesie liberală, în calitate de persoane fizice autorizate.

Înalta Curte reţine că activitatea de expertiză tehnică judiciară se desfăşoară potrivit dispoziţiilor O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, precum şi în conformitate cu prevederile C. proc. civ., respectiv C. proc. pen.. Expertul tehnic judiciar este expert oficial şi poate fi numit de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti sau de alte organe cu atribuţii jurisdicţionale pentru efectuarea de expertize tehnice judiciare.

Sub acest aspect, relevantă în cauză, este natura funcţiilor exercitate de către reclamant, respectiv de funcţionar public cu atribuţii legate în totalitate de urbanism, precum şi de expert tehnic care îşi desfăşoară activitatea independent, fiind autorizat de către Ministerul Justiţiei în specializarea topografie, cadastru şi geodezie, fără a se reţine între aceste funcţii o legătură directă sau indirectă, având în vedere natura atribuţiilor exercitate, prin raportare la domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

Cerinţa legală a existenţei unei legături directe/indirecte între funcţiile exercitate în alte domenii de activitate din sectorul privat şi atribuţiile exercitate în calitate de funcţionar public vizează, în înţelesul urmărit de legiuitor, domeniile sectorului privat, prin raportare la cele din sectorul public, de natura celui în care reclamantul îşi desfăşoară activitatea, precum şi o eventuală similitudine între activităţile desfăşurate de reclamant în cadrul celor două domenii de activitate, prin prisma pregătirii profesionale a funcţionarului public.

În condiţiile în care, în speţă, reclamantul desfăşoară activităţi diferite în cadrul celor două funcţii, caracterul diferit rezultând din domeniul în care au fost prestate activităţile, respectiv urbanism în cazul funcţiei publice, şi topografie, cadastru şi geodezie, în cadrul funcţiei private, se observă că nu este îndeplinită cerinţa legăturii directe/indirecte, cerută de lege, cu privire la funcţiile din alte domenii de activitate din sectorul privat şi atribuţiile exercitate ca funcţionar public.

Astfel, activităţile desfăşurate de reclamant în domeniul privat nu presupun punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale dobândite în funcţia publică, iar obiectul şi rezultatele activităţii din sectorul privat nu pot interfera cu sfera de activitate a funcţiei publice.

Înalta Curte apreciază că deciziile invocate cu titlu de practică judiciară de recurenta-pârâtă, nu îşi găsesc aplicabilitate în cauza de faţă, constatându-se că situaţiile premisă sunt diferite. Aşa cum s-a arătat anterior, în speţă, nu se poate stabili o legătură directă sau indirectă între atribuţiile exercitate de reclamant în calitate de funcţionar public şi activitatea desfăşurată în sectorul privat în calitate de expert tehnic judiciar, ce presupune doar identificarea, măsurarea şi transpunerea în schiţă a unor imobile terenuri.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 48/F-CONT din 23 martie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2020.