Eligibility of children born during parental refugee displacement under Law No. 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the county pension fund, thereby upholding the lower court's order that recognized the claimant as a beneficiary of the rights provided by Law No. 189/2000 and ordered the recognition of refugee benefits effective January 1, 2004. The dispute centered on the administrative decision to deny refugee status to an individual born in January 1944 in Petroșani, alleging that the statutory categories were limited to those who were displaced during the specific historical period, whereas the claimant argued they were born during their parents' forced displacement due to ethnic persecution following the 1940 occupation. The court rejected the administrative argument, holding that Law No. 189/2000 applies cumulatively to children born during the refuge period because the material and moral consequences of displacement affected both parents and their offspring equally, thus confirming the lower court's interpretation that such individuals are entitled to the benefits.
Legislator headnote
AI generatedEligibility of children born during parental refugee displacement under Law No. 189/2000: Pentru considerentele expuse și constatând că, potrivit art. 304 și 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea respinge recursul, ca nefondat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 30 martie 2004, reclamantul T.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 13623 din 11 martie 2004, emisă de pârâtă și pe cale de consecință, recunoașterea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că s-a născut în perioada refugiului părinților săi.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 561 din 22 aprilie 2004, a admis contestația reclamantului, a dispus anularea hotărârii nr. 13623 din 11 martie 2004 și a obligat-o pe pârâtă, să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de refugiat, pentru perioada 23 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada cu probele administrate în cauză, atât a refugiului părinților săi, ca urmare a persecuțiilor etnice la care au fost supuși, cât și a faptului că s-a născut în perioada refugiului familiei.
S-a mai precizat în considerentele sentinței, că, potrivit hotărârii nr. 62.888 din 18 decembrie 2002, depusă la dosar, mamei reclamantului, T.A., i s-a recunoscut, de asemenea, calitatea de refugiat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o în sensul că, atâta vreme, cât textul legii prevede în mod expres și limitativ categoriile de persoane care beneficiază de aceste drepturi, fără a face referire la copiii născuți în perioada refugiului, admiterea cererii reclamantului nu are nici un temei legal.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 189/2000 beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetățeni români care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit, fiind strămutate, expulzate sau refugiate în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuțiile din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada refugiului. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Cum intimatul-reclamant s-a născut la 23 ianuarie 1944, în Petroșani, unde mama sa se refugiase ca urmare a persecuției etnice la care au fost supuși românii, după ocuparea Ardealului de Nord, de către Ungaria, în mod corect, Curtea de Apel Cluj a apreciat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Pentru considerentele expuse și constatând că, potrivit art. 304 și 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 561 din 22 aprilie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2005.