Lack of procedural interest in appealing an administrative compensation note after annulment of underlying regulatory reports

Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 iulie 2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura ("APIA Central"), a solicitat:

- anularea Notei de compensare nr. x/24.03.2017, comunicată la data de 10 mai 2017;

- obligarea APIA Central la plata sumelor de bani indicate în Decizia nr. x/24.03.2017, sume compensate în mod vădit nelegal cu sume înscrise în procesul-verbal de constatare nereguli şi stabilire creante nr. x/19.01.2017, respectiv procesul-verbal de constatare nereguli şi stabilire creante nr. x/19.01.2017, precum şi la dobanda legală, de la data compensării şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 375 din 05 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,

- a anulat Nota de compensare nr. 494.359/24.03.2017,

- a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor de bani indicate în Decizia nr. x/24.03.2017, precum şi la dobânda legală, de la data compensării şi până la data plăţii efective,

- a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 12.570 RON, cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 375 din 05 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, pârâta a susţinut că prima instanţă în mod greşit a admis cererea de chemare în judecată, având în vedere că emiterea Notei de compensare s-a realizat cu respectarea prevederilor legale incidente, respective art. 5b din Regulament (CE) nr. 885/2006, art. 28 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/06.08.2014, art. 332*) din O.U.G. nr. 74/2009, art. 3 alin. (3) din OMADR nr. 66/2011, art. 38 lit. b), art. 39 şi art. 42 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 875/2011.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 30 mai 2018, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului, menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate şi obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

În speţă, prin Nota privind compensarea debitelor nr. x/24.03.2017, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (dosarul instanţei de fond), s-a dispus compensarea din oficiu a creanţelor stabilite prin Procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017 şi y/19.01.2017, emise de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Teleorman, cu drepturile de plată stabilite reclamantei prin Decizia de plată nr. x/24.03.2017, emisă de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Teleorman.

Întrucât cauza de faţă are drept obiect anularea Notei de compensare nr. x/24.03.2017, care a fost emisă în baza Proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017 şi y/19.01.2017, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv dacă mai produc efecte actele administrative în baza cărora s-a dispus compensarea.

Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, prin sentinţa civilă nr. 421 din 08 august 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Teleorman, secţia conflicte de muncă asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, rămasă definitivă prin decizia nr. 1893 din 29 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017, iar prin sentinţa civilă nr. 197 din 25 aprilie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Teleorman, secţia conflicte de muncă asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, rămasă definitivă prin decizia nr. 6471 din 22 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că, ulterior pronunţării sentinţei recurate, au fost anulate procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare în baza cărora a fost emisă, de către pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Nota de compensare nr. x/24.03.2017, a cărui anulare se solicită în cauză. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâtei nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva sentinţei civile nr. 375 din 05 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

În baza art. 453 C. proc. civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 6.910 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu de avocat, astfel cum reiese din factura de la fila x şi ordinul de la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva sentinţei civile nr. 375 din 05 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Obligă recurenta-pârâtă să plătească intimatei-reclamante A. S.R.L. cheltuieli de judecată în cuantum de 6.910 RON.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2020.