Applicability of 25% EU financial corrections to sub-threshold public procurement contracts and violation of transparency and equal treatment principles

Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 23 ianuarie 2017, reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (OIPOSDRU - MENCS), a solicitat:

- în principal, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/05.09.2016, privitor la proiectul x cu titlul "Cetăţean activ al statului român, cetăţean european" şi obligarea pârâtului la restituirea sumei de 53.373,25 RON, achitată în temeiul acestui act administrativ;

- în subsidiar, reindividualizarea corecţiilor financiare aplicate contractelor ce fac obiectul actului administrativ mai sus-menţionat, în sensul reducerii acestora potrivit dispoziţiilor legale, cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea diferenţei dintre suma achitată acesteia şi suma calculată urmare a reindividualizării corecţiilor financiare.

Reclamantul a depus la data de 16 februarie 2017 cerere modificatoare a acţiunii iniţiale, solicitând şi anularea Deciziei nr. x/30.01.2017, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2953 din 17 iulie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2953 din 17 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Printr-un prim set de critici, recurentul-reclamant a învederat că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 20 alin. (8) raportat la art. 10 şi art. 11 din O.U.G. nr. 66/2011, având în vedere că, pe de o parte, instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la motivul de nelegalitate privind locul desfăşurării verificării, iar pe de altă parte, a reţinut în mod eronat că Decizia nr. x/05.08.2016, privind desemnarea echipei de control care să verifice aspectele semnalate în suspiciunea de neregulă privind proiectul x, nu ar fi trebuit să fie comunicată reclamantului, fiind un document intern.

În ceea ce priveşte apărarea privind aplicarea în mod nelegal a unei corecţii financiare de 25% pentru fiecare dintre cele 3 contracte reţinute prin nota de constatare emisă de către intimatul-pârât, apreciază că instanţa de fond a aplicat în mod greşit prevederile H.G. nr. 519/2014, Anexă, Partea I, punctele 3 si 4 din secţiunea "Evaluarea ofertelor", întrucât a considerat că acestea nu se aplică doar în cazul nerespectării procedurilor de achiziţii/contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu privire la corecţia financiară de 25% aplicată Contractului de prestări servicii nr. x/11.04.2011, încheiat cu societatea B. S.R.L., având ca obiect servicii de turism (tabără de scoală) în valoare totală de 96.000 RON, TVA inclus, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, întrucât acestea nu sunt aplicabile acestui contract, de vreme ce valoarea serviciilor achiziţionate prin intermediul acestuia nu îndeplineau condiţiile de prag pentru a se supune respectivelor norme de drept.

De asemenea, cu referire la acelaşi contract de prestări servicii, a învederat că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că descalificarea operatorului economic C. S.R.L. a fost motivată doar de faptul că a depus oferte alternative. A precizat că acest operator economic nu s-a încadrat în perioada de desfăşurare a activităţii, nu a depus, anexat ofertei sale, meniurile de mâncare pe care le propune pentru tabără şi mai mult decât atât, certificatul de atestare fiscală şi certificatul de plată a impozitelor şi taxelor locale, solicitate de autoritatea contractantă, şi depuse de către acest operator, erau expirate de aproximativ 5 luni de zile. Nu în ultimul rând, operatorul economic descalificat nu a îndeplinit nici condiţiile de capacitate tehnică referitoare la existenţa unei licenţe de transport în trafic intern şi implicit, nu a prezentat certificate de clasificare, care să ateste gradul de confort al autocarelor cu care se va face deplasarea.

Referitor la corecţia financiară de 25% aplicată Contractului de prestări servicii nr. x/27.04.2011, încheiat cu societatea D. S.R.L., având ca obiect servicii de turism (Vizită la Bruxelles), în valoare totală de 109.500 RON TVA inclus, recurentul-reclamant consideră că instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile H.G. nr. 925/2006, referitoare la admisibilitatea ofertelor pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, precum şi principiile transparenţei şi tratamentului egal, în timpul evaluării ofertelor.

Şi cu privire la acest contract de prestări servicii, apreciază recurentul-reclamant că, în calitate sa de autoritate contractantă, nu a fost constrâns de aplicarea unei proceduri şi de respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, întrucât contractul de prestări servicii nr. x/11.04.2011 a avut ca obiect servicii de turism, care se regăsesc în cuprinsul Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006.

În ceea ce priveşte corecţia financiară de 25% aplicată Contractului de prestări servicii nr. x/01.06.2011, încheiat cu P.F.A. E., având ca obiect servicii de gestionare a proiectelor pentru o perioadă de 2 luni de zile, în valoare totală de 12.800 RON, recurentul-reclamant a învederat că instanţa de fond a aplicat, în mod greşit, dispoziţiile privind procedura de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Astfel, judecătorul fondului a considerat în mod eronat că nu s-a făcut dovada că noul contract viza servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial. Această condiţie, prevăzută de legislaţia achiziţiilor, nu era aplicabilă, întrucât prin Actul adiţional nr. x la Contractul iniţial nr. x/15.12.2010, părţile conveniseră încetarea contractului de prestări servicii, însă, datorită volumului mare de lucru, pe care nu l-a putut anticipa iniţial din cauza schimbării continue a legislaţiei din perioada respectivă, a fost nevoit să achiziţioneze, din nou, servicii de gestionare a proiectului.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 26 iunie 2018, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Intimatul-pârât a învederat, în esenţă, că sentinţa recurată a fost pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, respectiv a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 925/2006 şi ale O.U.G. nr. 34/2006.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest, acest motiv de casare nu este incident, soluţia primei instanţe fiind rezultatul interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale, în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, în urma cererii de finanţare nr. x/15.12.2008, adresată de către reclamantul Colegiul Economic A. pârâtului Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", cerere aprobată la data de 16 septembrie 2010, pentru o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.240.482 RON, în vederea implementării proiectului "cetăţean activ al statului român, cetăţean european", părţile au încheiat contractul de finanţare nerambursabilă x, înregistrat la OIPOSDRU MENCS cu nr. 1886/C/29.11.2010.

În baza constatărilor din Raportul Autorităţii de Certificare şi Plată nr. x/09.12.2015 Anexa 2.4, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, pârâtul a procedat la efectuarea unei verificări documentare/administrative a aspectelor semnalate în suspiciunea de neregulă privind proiectul x, al cărui beneficiar este reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti.

Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/05.09.2016, comunicată reclamantului la data de 21 septembrie 2016, s-au constat nereguli în ceea ce priveşte achiziţiile publice cu privire la trei contracte încheiate pentru derularea proiectului, respectiv: Contractul de prestări servicii nr. x/11.04.2011, încheiat între reclamant şi societatea B. S.R.L., modificat prin actul adiţional nr. x/16.05.2011, având ca obiect servicii de turism, Contractul de prestări servicii nr. x/27.04.2011, încheiat între reclamant şi societatea D. S.R.L., având ca obiect servicii de turism şi Contractul de prestări servicii nr. x/01.06.2011, încheiat între reclamant şi P.F.A. E., având ca obiect servicii de gestionare a proiectelor pentru o perioadă de 2 luni.

S-a stabilit astfel în sarcina reclamantului un debit în cuantum total de 53.373,25 RON, calculat urmare a aplicării corecţiilor financiare, potrivit H.G. nr. 519/2014.

Prin Decizia nr. 01/135/ES/30.01.2017 pârâtul a respins contestaţia formulată de reclamant împotriva Notei de constatare nr. x/05.09.2016.

Criticile recurentului-reclamant referitoare la locul desfăşurării verificării, precum şi la necomunicarea deciziei privind desemnarea echipei de control, sunt neîntemeiate.

Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant nu a invocat nicio dispoziţie legală care să stabilească locul desfăşurării verificării şi nici nu a dovedit vătămarea cauzată de faptul că pârâtul ar fi derulat o singură verificare la sediul său, anterior emiterii notei de constatare a neregulilor. Întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actelor administrative contestate a fost depusă la dosarul cauzei şi a fost accesibilă recurentului-reclamant, inclusiv în procedura administrativă, acesta neînţelegând să formuleze critici sub aspectul probatoriului administrat.

De asemenea, recurentul-reclamant nu a indicat prevederea legală, în termenul căreia intimatul-pârât avea obligaţia să îi comunice decizia privind desemnarea echipei de control.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 alin. (8) raportat la art. 10-12 din O.U.G. nr. 66/2011, acestea nu stabilesc o astfel de obligaţie în sarcina autorităţii de control, ci reglementează regulile în materia conflictului de interese.

În acest sens, chiar dacă reclamantul nu a cunoscut numele membrilor echipei de control înainte de derularea verificărilor, ulterior a avut la dispoziţie această informaţie, dar nu a înţeles să invoce existenţa vreunui conflict de interese referitor la membrii echipei care au desfăşurat activitatea de control.

Criticile recurentului-reclamant privind aplicarea nelegală a corecţiei financiare de 25% pentru fiecare dintre cele 3 contracte reţinute prin nota de constatare, prin raportare la prevederile H.G. nr. 519/2014, Anexă, Partea I, lit. A) punctele 3 si 4 din secţiunea "Evaluarea ofertelor", sunt, de asemenea, neîntemeiate.

Înalta Curte constată că la lit. B) din Anexa la H.G. nr. 519/2014, referitor la contractele a căror valoare este sub pragul valoric stabilit, pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se prevede expres că în cazul în care se constată abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurile de control aplică reducerile procentuale/corecţiile financiare prevăzute la lit. A).

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, în mod corect a reţinut instanţa de fond că se aplică corecţiile financiare prevăzute la lit. A) şi în cazul în care abaterile privesc contracte a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit, conform legislaţiei în vigoare, pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Înalta Curte va respinge, ca nefondate, şi criticile recurentului-reclamant referitoare la corecţia financiară de 25%, aplicată Contractului de prestări servicii nr. x/11.04.2011, încheiat cu societatea B. S.R.L.

Referitor la normele legale aplicabile contractului, instanţa de recurs reţine că la art. 1 din cuprinsul contractului supus analizei se menţionează că acest contract a fost încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, iar reclamantul a aplicat în derularea procedurii de atribuire şi prevederile H.G. nr. 925/2006, din cuprinsul comunicării către ofertantul descalificat rezultând că oferta acestuia a fost declarată inacceptabilă şi descalificată, în temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. b) şi c) din acest act normativ.

Tododată, în raportul procedurii de atribuire se menţionează că procedura de achiziţie publică a fost organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu normele interne şi cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 şi ale H.G. nr. 925/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în organizarea/desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, beneficiarul trebuie să respecte principiul nediscriminării, al tratamentului egal, al recunoaşterii reciproce, al transparenţei, proporţionalităţii, eficienţei utilizării fondurilor şi al asumării răspunderii.

Având în vedere că pârâtul a reţinut în sarcina reclamantului tocmai nerespectarea acestor principii, nu pot fi primite criticile recurentului-reclamant potrivit cărora dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 şi ale H.G. nr. 925/2006 nu sunt aplicabile procedurii de atribuire a acestui contract de prestări servicii.

În ceea ce priveşte respectarea în mod efectiv a principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 în procedura de atribuire a contractului de prestări servicii analizat, în acord cu opinia instanţei de fond, se reţine că aceste principii nu au fost respectate.

Astfel, recurentul-reclamant nu a emis o notă justificativă, în condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006, cu privire la valoarea contractului de achiziţie publică care urma a fi atribuit şi nu a cuprins această valoare în Normele interne elaborate pentru desfăşurarea procedurii de selecţie a ofertelor, în documentaţia de atribuire şi nici în anunţul de participare publicat pe site.

În plus, în fişa de date a achiziţiei, la secţiunea VI.7 - Verificarea modului de îndeplinire a criteriilor de calificare şi evaluarea ofertelor, punctul b) Modul de desfăşurare, se menţionează că:

"propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv", fără a se indica această limită.

Deşi valoarea estimată a fost menţionată şi aprobată odată cu aprobarea proiectului, aşa cum susţine chiar recurentul-reclamant, inclusiv prin cererea de recurs, aceasta nu a fost adusă la cunoştinţă în nicio modalitate potenţialilor ofertanţi.

Chiar dacă recurentul-reclamant consideră că asigurarea respectării principiului transparenţei a fost realizată şi îndeplinită prin publicarea pe site a invitaţiilor de participare, precum şi cu adresa de la care operatorul economic interesat ar fi putut intra în posesia documentelor de atribuire, se reţine că principiul transparenţei nu presupune numai publicitatea procedurii, ci transmiterea tuturor informaţiilor relevante.

Obligaţia de transparenţă presupune ca un potenţial ofertant trebuie să poată avea acces la informaţii relevante privind o procedură de achiziţii, în cazul de faţă la estimarea valorii contractului, care să îi permită să analizeze în mod realist oportunitatea depunerii unei oferte care să se încadreze în cerinţele autorităţii contractante.

În ceea ce priveşte descalificarea ofertantului C. S.R.L., Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a exclus existenţa şi altor motive care ar fi putut conduce la descalificarea acestui ofertant, dar a reţinut în mod corect că motivul principal ce a justificat invalidarea ofertei acestuia, a fost depunerea de oferte alternative, C. S.R.L. propunând oferte pentru mai multe perioade (printre care şi cea în care au fost prestate efectiv serviciile) şi mai multe unităţi de cazare.

În plus, recurentul-reclamant a încheiat cu ofertantul declarat câştigător contractul de prestări servicii pentru o perioadă parţial diferită celei prevăzute în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul C. S.R.L. a fost descalificat pentru motive similare, respectiv depunerea unei oferte alternative.

Astfel, deşi prin documentaţia de atribuire cu nr. de înregistrare 595/11.02.2011, recurentul-reclamant a solicitat depunerea de oferte pentru deplasarea din perioada 18 - 23 aprilie 2011, potrivit contractului de prestări servicii încheiat cu ofertantul câştigător B. S.R.L., serviciile au fost prestate în intervalul 17 - 22 aprilie 2011, această modificare a perioadei de executare a contractului, precizată în documentaţia de atribuire, nefiind motivată prin notă justificativă sau referat, care să reflecte justificarea care a stat la baza acestei modificări.

În aceste condiţii, având în vedere faptul că tratamentul egal vizează toţi ofertanţii, aceştia luând cunoştinţă de anumite condiţii publicate, la care s-au raportat în finalizarea viziunii lor economice, condiţii care au fost ulterior schimbate discreţionar de către reclamant, în calitatea sa de autoritatea contractantă, nu se poate susţine că a fost respectat principiul tratamentului egal în derularea procedurii de atribuire a acestui contract de prestări servicii.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că, în raport de gravitatea abaterilor reţinute anterior şi având în vedere dispoziţiile prevăzute în Partea I - pct. 3 şi 4 din secţiunea Evaluarea ofertelor a Anexei Hotărârii de Guvern nr. 519/2014, corecţia de 25% aplicată de intimatul-pârât pentru Contractul de prestări servicii nr. x/11.04.2011, încheiat de recurentul-reclamant cu societatea B. S.R.L., este legală.

Neîntemeiată este şi susţinerea recurentului-reclamant referitoare la Contractul de prestări servicii nr. x/27.04.2011, încheiat între reclamant şi societatea D. S.R.L., având ca obiect servicii de turism.

Prioritar, Înalta Curte reţine că, deşi recurentul-reclamant apreciază că instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile H.G. nr. 925/2006 referitoare la admisibilitatea ofertelor pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, precum şi principiile transparenţei şi tratamentului egal, în timpul evaluării ofertelor, recurentul nu aduce argumente în susţinerea acestor alegaţii care să poată genera un răspuns din partea instanţei de control judiciar, cu atât mai mult, care să conducă la invalidarea raţionamentului avut în vedere de către instanţa de fond în analiza corecţiei financiare aplicate contractului de prestări servicii.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că apărările invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată referitoare la Contractul de prestări servicii nr. x/27.04.2011, cu referire la nerespectarea principiilor transparenţei şi tratamentului egal în timpul evaluării ofertelor, prin neprecizarea valorii estimate a contractului în Normele interne elaborate pentru desfăşurarea procedurii de selecţie a ofertelor, în documentaţia de atribuire şi în anunţul de participare publicat pe site, sunt identice cu cele invocate cu privire la Contractul de prestări servicii nr. x/11.04.2011, încheiat cu societatea B. S.R.L.

Prin urmare, având în vedere că în urma analizei Contractului de prestări servicii nr. x/11.04.2011, au fost validate considerentele instanţei de fond privind respingerea acestor apărări formulate de către reclamant, inclusiv cu privire la criticile ce vizează incidenţa dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 şi ale H.G. nr. 925/2006 în procedura de atribuire a acestui contract, Înalta Curte, va respinge criticile privind aplicarea corecţiei de 25% Contractului de prestări servicii nr. x/27.04.2011, ca nefondate.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiate şi criticile recurentului-reclamant referitoare la corecţia financiară de 25% aplicată Contractului de prestări servicii nr. x/01.06.2011, încheiat cu P.F.A. E..

Astfel, la data de 15 decembrie 2010, reclamantul a încheiat cu P.F.A. E., Contractul nr. x/15.12.2010 pentru servicii de management pentru proiectul cu titlul "Cetăţean activ al statului român, cetăţean european", cod SMIS - 8625 pentru o perioadă de 8 luni, începând cu data încheierii contractului.

Prin Actul adiţional nr. x/25.05.2011 la contractul anterior menţionat, părţile au convenit ca, începând cu data de 31 mai 2011, contractul de prestări servicii încheiat iniţial să înceteze ca urmare a executării în întregime a obiectului contractului, dar cu aceeaşi dată, reclamantul a emis o Notă de fundamentare pentru achiziţionarea aceloraşi servicii, respectiv "Servicii de gestionare a proiectelor" la o valoare de 12.800 RON.

Prin Nota justificativă nr. x/26.05.2011, reclamantul a stabilit valoarea estimată a contractului ce urma să fie încheiat prin negociere, fără publicarea unui anunţ în prealabil, la un cuantum de 12.800 RON (200 RON/h pentru necesarul estimat de 64 ore pentru finalizarea proiectului).

În vederea justificării alegerii procedurii, reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti a încheiat Nota justificativă nr. x/27.05.2011, invocând prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin Raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x, Comisia de evaluare a hotărât ofertantul câştigător ca fiind P.F.A. E., pentru preţul de 6.400 RON/lună, părţile încheind contractul de prestări servicii de management de proiect nr. 2304/01.06.2011 pentru valoarea de 12.800 RON, raportat la 64 de ore pentru servicii de management pe o perioadă de 2 luni începând cu 01 iunie 2011.

Criticile recurentului-reclamant cu privire la aplicarea greşită de către instanţa de fond a dispoziţiilor legale privind procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, urmează a fi înlăturate.

Dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 statuează ca şi condiţie pentru autoritatea contractantă, necesitatea achiziţionării unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, nu s-a făcut dovada că noul contract viza servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, în condiţiile în care între părţi exista deja un contract având ca obiect acelaşi tip de servicii, ce urmau a fi prestate pe toată durata de implementare a proiectului.

Recurentul-reclamant argumentează că volumul mare de lucru, care nu a putut fi anticipat iniţial din cauza schimbării continue a legislaţiei din perioada respectivă, l-a determinat să achiziţioneze, din nou, servicii de gestionare a proiectului. În dezacord cu aceste argumente, Înalta Curte constată că actul adiţional prin care s-a convenit încetarea contractului de prestări servicii încheiat iniţial, precum şi nota de fundamentare, emisă de recurentul-reclamant pentru achiziţionarea aceloraşi servicii de gestionare a proiectelor, ce a stat la baza semnării noului contract, sunt concomitente, ambele fiind încheiate la data de 25 mai 2011.

În consecinţă, nu se poate considera ca fiind dovedite circumstanţele imprevizibile care ar fi justificat încheierea noului contract de prestări servicii, context în care, în mod judicios a apreciat instanţa de fond că invocarea prevederilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 a fost una formală.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Colegiul Economic A. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2953 din 17 iulie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2020.