Appeal dismissed: Gubernatorial audit and damage-recovery provisions upheld as lawful; one claimant's claim inadmissible for lack of prior complaint.

Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 noiembrie 2017, sub nr. de dosar x/2018, reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ardud şi Primarul Oraşului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu şi Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug şi Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâş şi Primarul Comunei Acâş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare şi Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur şi Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbeşti şi Primarul Comunei Porumbeşti, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Negreşti Oaş şi Primarul Oraşului Negreşti Oaş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului şi Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolţ şi Primarul Comunei Craidorolţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni şi Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand şi Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa şi Primarul Comunei Apa, şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turţ şi Primarul Comunei Turţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, au solicitat anularea în parte a H. C. civ. nr. 155/2014 cu privire la art. 1 pct. 5 a 29-a liniuţă, şi cu privire la pct. 163, în ceea ce priveşte competenţa pârâtei de a propune stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia, cu privire la pct. 171 lit. b)1) şi 174 lit. b), respectiv faţă de reglementarea potrivit căreia pârâta are competenţa de a dispune conducerii entităţii auditate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07 martie 2018 a fost admisă în principiu cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor, formulată de intervenienţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri şi Primarul Comunei Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin şi Primarul Comunei Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău şi Primarul Comunei Sanislău şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călineşti Oaş şi Primarul Comunei Călineşti Oaş.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică, invocată de pârâtă, respingând ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României;

- a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ardud şi Primarul Oraşului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu şi Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug şi Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâş şi Primarul Comunei Acâş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare şi Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur şi Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbeşti şi Primarul Comunei Porumbeşti, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Negreşti Oaş şi Primarul Oraşului Negreşti Oaş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului şi Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolţ şi Primarul Comunei Craidorolţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni şi Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand şi Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa şi Primarul Comunei Apa, şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turţ şi Primarul Comunei Turţ, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României cu sediul în Bucureşti;

- a respins ca nefondată cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamanţilor, formulată de intervenienţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri şi Primarul Comunei Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin şi Primarul Comunei Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău şi Primarul Comunei Sanislău şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călineşti Oaş şi Primarul Comunei Călineşti Oaş, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ardud prin Primar, Primarul Oraşului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâş prin Primar, Primarul Comunei Acâş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbeşti prin Primar, Primarul Comunei Porumbeşti, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Negreşti Oaş prin Primar, Primarul Oraşului Negreşti Oaş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolţ prin Primar, Primarul Comunei Craidorolţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turţ prin Primar, Primarul Comunei Turţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică prin Primar şi Primarul Comunei Gherţa Mică, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

În ceea ce priveşte excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul UAT Comuna Gherţa Mică, recurenţii-reclamanţi consideră că soluţia instanţei de fond este consecinţa interpretării şi aplicării greşite a prevederilor art. 7 şi art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la fondul dreptului, recurenţii-reclamanţi susţin că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor Legii nr. 94/1992, coroborate cu cele ale Legii nr. 24/2000 şi Legii nr. 215/2001.

În motivare, recurenţii-reclamanţi au arătat că prin dispoziţiile a căror anulare se solicită se încalcă prevederile art. 33 şi ale art. 43 din Legea 94/1992. Au învederat, în esenţă, că nu putea fi reglementată abilitarea auditului public cu estimarea valorii prejudiciului, de vreme ce se poate estima doar valoarea abaterii, şi nici cu instituirea măsurii de stabilire a întinderii prejudiciului şi recuperare efectivă a acestuia, atât timp cât măsurile prevăzute de lege privesc exclusiv punerea în legalitate, cu consecinţa stabilirii prejudiciului şi recuperării lui.

În opinia recurenţilor-reclamanţi, recomandările auditului public sunt adresate conducătorului entităţii şi nu conducătorului Curţii de Conturi. În acest context, apreciază că emiterea unei decizii prin care i se impune conducătorului entităţii auditate aplicarea măsurilor pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, în orice modalitate, constituie o încălcare a legii, revenindu-i conducătorului entităţii auditate obligaţia de a stabili şi de a lua aceste măsuri.

Recurenţii-reclamanţi au învederat că din această perspectivă trebuie analizată legalitatea H. C. civ. nr. 155/2014, acolo unde reglementează în sensul competenţei Curţii de Conturi de a dispune stabilirea prejudiciului cu privire la toate abaterile pe care această autoritate le consideră generatoare de prejudicii, precum şi recuperarea prejudiciului stabilit, atâta timp cât este în obligaţia legală a conducătorului entităţii auditate de a verifica fiecare abatere ce i-a fost adusă la cunoştinţă, iar Curtea de Conturi are posibilitatea, ulterior, să verifice dacă conducătorul entităţii şi-a îndeplinit obligaţia legală.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2018, intimaţii-intervenienţi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri, Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău, Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Sanislău, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călineşti Oaş prin A. şi Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Călineşti Oaş au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Au învederat că achiesează la opinia recurenţilor - reclamanţi, atât în ceea ce priveşte criticile de nelegalitate invocate cu privire la modul de soluţionare a excepţiei inadmisibilităţii, precum şi a fondului dreptului dedus judecăţii.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 09 iulie 2018, intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la excepţia neîndeplinirii procedurii plângerii prealabile de către recurenţii-reclamanţi Comuna Gherţa Mică şi Primarul comunei Gherţa Mică, apreciază că hotărârea recurată este temeinică şi legală în ce priveşte admiterea excepţiei, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă faţă de cei doi reclamanţi, fiind pronunţată cu respectarea dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la fondul cauzei, învederează că în mod corect instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile contestate din H. C. civ. nr. 155/2014 nu sunt contrare dispoziţiilor Legii nr. 94/1992, fiind emise cu respectarea acesteia şi în vederea îndeplinirii rolului Curţii de Conturi, potrivit art. 140 alin. (1) din Constituţie.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţi este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte criticile pe care recurenţii-reclamanţi le subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte le va respinge, ca nefondate.

Potrivit acestui motiv de casare, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale, în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Referitor la soluţia de admitere a excepţiei neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică, Înalta Curte constată că, raportat la situaţia de fapt reţinută în speţă, instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar criticile recurenţilor-reclamanţi, formulate sub acest aspect, vor fi respinse ca nefondate.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, în dovedirea parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamanţii au depus la dosarul instanţei de fond, ataşat cererii de chemare în judecată, răspunsul emis de Curtea de Conturi la plângerea prealabilă formulată de către aceştia, înregistrat cu nr. x/31.10.2017. Răspunsul este emis de Curtea de Conturi ca urmare a plângerii prelabile înregistrată la autoritatea pârâtă sub nr. x/M.B./18.10.2017 şi este adresat reclamanţilor din cauza dedusă judecăţii, cu excepţia reclamanţilor Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică.

Având în vedere că recurenţii-reclamanţi nu contestă faptul că plângerea prealabilă înregistrată la Curtea de Conturi sub nr. x/M.B./18.10.2017 nu a fost formulată şi de către reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică şi nu s-a făcut dovada înregistrării la autoritatea pârâtă a unei noi plângeri administrative, în care să fie indicaţi şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a admis excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică şi Primarul Comunei Gherţa Mică şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de către aceştia.

În plus, Înalta Curte reţine că instanţa de fond a procedat la o analiză pe fond a tuturor pretenţiilor deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor arătate în cuprinsul acesteia, care sunt comune tuturor reclamanţilor, inclusiv a celor faţă de care s-a admis excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, astfel încât nu s-a produs o vătămare intereselor recurenţilor.

Criticile formulate de recurenţii-reclamanţi privind greşita aplicare şi interpretare de către instanţa de fond a prevederilor art. 33 şi art. 43 din Legea nr. 94/1992, sunt neîntemeiate.

În cauză, reclamanţii au contestat dispoziţiile pct. 5 a 29-a liniuţă, pct. 163, pct. 171 lit. b)1) şi 174 lit. b) din Anexa la Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, cu privire la competenţa pârâtei de a propune stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia şi în ceea ce priveşte competenţa pârâtei de a dispune conducerii entităţii auditate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia.

Având în vedere că una dintre condiţiile de valabilitate ale oricărui act administrativ este conformitatea acestuia cu legea şi cu actele normative cu forţă juridică superioară, în mod corect a procedat instanţa de fond la o analiză a dispoziţiilor criticate, prin raportare la prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, "organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi".

Articolul 33 alin. (3) din acelaşi act normativ statuează că "În situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate".

Conform art. 43 din Legea nr. 94/1992, "În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabileşte:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată".

Prima instanţă a statuat în mod just că prevederile punctelor 5 a 29-a liniuţă, 163, 171 lit. b)1) şi 174 lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi sunt legale, existând concordanţă între prevederile contestate de reclamanţi şi actul normativ cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea căruia a fost emis, respectiv Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Stabilirea de către Plenul Curţii de Conturi, prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014, a unor proceduri cu privire la stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia, precum şi reglementarea competenţei pârâtei de a dispune conducerii entităţii auditate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia, nu adaugă la prevederile constituţionale şi legale ci, dimpotrivă, este consecinţa unei abilitări legale exprese consacrată printr-un text dintr-o lege organică, anume de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, care dispune că "organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi".

În legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi s-a prevăzut ca prin regulament să se acopere şi să se dezvolte întreaga sferă a atribuţiilor şi competenţelor Curţii de Conturi, precum şi procedurile de urmat în valorificarea constatărilor rezultate din desfăşurarea activităţilor specifice, toate acestea constituind obiectul de reglementare al Legii nr. 94/1992.

În Regulament s-au prevăzut, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 94/1992, inclusiv procedurile de urmat în emiterea actelor administrative încheiate în exercitarea misiunii constituţionale pe care o are Curtea de Conturi a României, inclusiv în sensul de a stabili în mod concret anumite măsuri care devin obligatorii pentru entitatea auditată.

În consecinţă, în cauză, în acord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte reţine că obligaţia conducătorului autorităţii auditate de a dispune măsuri pentru stabilirea întinderii concrete a prejudiciului şi pentru recuperarea acestuia este una subsecventă şi decurge din actul administrativ de control, cu caracter obligatoriu, emis de autoritatea pârâtă.

Contrar susţinerilor recurenţilor-reclamanţi, din interpretarea dispoziţiilor art. 33, care fac trimitere la prevederile art. 11 din Legea nr. 94/1992, rezultă fără echivoc că valorificarea constatărilor cuprinse în rapoartele de audit şi anexele la acestea nu este limitată la valorificarea rapoartelor de audit, ca acte finale ale activităţii de audit, ci dimpotrivă, în funcţie de situaţiile constatate, Curtea de Conturi va proceda distinct pentru valorificarea rapoartelor de audit şi a anexelor la acestea.

Astfel, în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate şi se comunică entităţii auditate, iar în celelalte situaţii în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi de la regularitate în activitatea financiar-contrabilă sau fiscală controlată, care au determinat producerea unor prejudicii, se procedează potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 sau se sesizează organele în drept când se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, potrivit art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992.

De asemenea, din interpretarea art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, rezultă că intimata-pârâtă are competenţa de a stabili înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, competenţă care se concretizează prin estimarea întinderii prejudiciilor cauzate şi dispoziţia privind recuperarea acestora.

O interpretare diferită ar fi contrară scopului pentru care a fost înfiinţată Curtea de Conturi, astfel cum este stabilit prin dispoziţiile art. 140 din Constituţia României, respectiv de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi sectorului public.

Prin urmare, criticile aduse sentinţei de fond sunt neîntemeiate, dispoziţiile din hotărârea atacată nu sunt contrare actelor normative cu forţă juridică superioară, nefiind încălcate prevederile art. 4 alin. (3) şi art. 77-78 din Legea nr. 24/2000.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ardud prin Primar, Primarul Oraşului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâş prin Primar, Primarul Comunei Acâş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbeşti prin Primar, Primarul Comunei Porumbeşti, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Negreşti Oaş prin Primar, Primarul Oraşului Negreşti Oaş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolţ prin Primar, Primarul Comunei Craidorolţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turţ prin Primar, Primarul Comunei Turţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică prin Primar şi Primarul Comunei Gherţa Mică împotriva sentinţei civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ardud prin Primar, Primarul Oraşului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâş prin Primar, Primarul Comunei Acâş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbeşti prin Primar, Primarul Comunei Porumbeşti, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Negreşti Oaş prin Primar, Primarul Oraşului Negreşti Oaş, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolţ prin Primar, Primarul Comunei Craidorolţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turţ prin Primar, Primarul Comunei Turţ, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherţa Mică prin Primar şi Primarul Comunei Gherţa Mică împotriva sentinţei civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2020.