Interpretation of "management structures" in EU-funded education projects: administrative bodies versus academic staff eligibility

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 03.06.2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, solicitând: anularea Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. x/20.04.2016, din Proiectul ID 141790, cu titlul "Creşterea accesului tinerilor romi la învăţământul superior", prin care autoritatea pârâtă a diminuat cererea de rambursare cu suma de 93.179,35 RON; anularea Deciziei nr. x/29.07.2016, de respingere a contestaţiei înregistrate cu nr. x/28.04.2016, formulate împotriva acestei scrisori standard.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1357 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii, ca neîntemeiată, şi de asemenea, a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a prezentat situaţia de fapt şi a arătat că instanţa de fond a încălcat disp. art. 14 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ., respectiv principiul contradictorialităţii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ.

Astfel, hotărârea instanţei este bazată, în principal, pe Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul finanţelor publice nr. 547/1984/ iulie 2010, prin care a fost aprobat Documentul-cadru de implementare a POSDRU 2007-2013, nemenţionat de părţi nici în cererea de chemare în judecată, nici în întâmpinare şi nici în procedura administrativă prealabilă, părţile neavând posibilitatea de a putea pune concluzii cu privire la incidenţa acestuia.

Recurenta apreciază contradictorie motivaţia instanţei de fond care, pe de o parte, reţine că acest ordin este aplicabil în ce priveşte eligibilitatea proiectului în procedura de selecţie, iar pe de altă parte, deşi reţine că cererea de finanţare a fost aprobată conform indicatorilor menţionaţi de reclamantă, apreciază că cheltuielile sunt neeligibile datorită faptului că nu ar fi respectat ordinea indicatorilor din ordin şi nu din cererea de finanţare aprobată. Obiectul prezentului dosar îl constituie cheltuielile declarate neeligibile în cadrul unui cereri de finanţare aprobate şi nu un litigiu prin care ar fi atacat procedura de atribuire a unui contract de finanţare nerambursabilă. Mai mult, nemenţionarea de către autoritatea administrativă a acestui motiv de nelegalitate şi indicarea acestuia direct de către instanţa judecătorească atrage incidenţa art. 488 pct. 4, instanţa depăşind atribuţiile puterii judecătoreşti.

Mai arată că instanţa a interpretat greşit sintagma "comisii/structuri de conducere" în sensul că se are în vedere conducerea administrativă a universităţilor/facultăţilor, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pornind chiar de la ordinul sus menţionat se poate observa că membrii comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi constituie o categorie distinctă, care poate fi individualizată prin raportare la celelalte zece categorii şi la interpretarea literală a denumirii. Astfel, la poziţiile 1 şi 2 din capitolul II. 1.2.9 din ordin se poate observa că nu există dubiu cu privire la faptul că este vorba de personal implicat în poziţii de conducere din învăţământul superior, ceea ce, per a contrario, face ca poziţia numărul 5 să nu conţină aceeaşi categorie ca şi cele de la 1 şi 2. Pe de altă parte, cuvântul "comisie"- vocabula de început a denumirii şi prepoziţia "din" sunt indicii evidente că nu este vorba de personalul administrativ/executiv de conducere a universităţii, deoarece în sens contrar ar fi trebuit ca formularea să fie în sensul "personal cu funcţii de conducere" a (sau în) universităţi(lor).

Intimata a renunţat la "verdictul" iniţial, respectiv că invalidarea s-a datorat faptului că profesorii nu ar fi fost în conducerea administrativă a facultăţii, iar instanţa ar fi putut, pe baza documentelor depuse, să constate că erau îndeplinite condiţiile de eligibilitate, profesorii făcând parte din grupul ţintă menţionat în ghidul de finanţare.

Recurenta susţine că a identificat 10 persoane ca făcând parte din grupul ţintă corespunzător obiectivelor Proiectului, menţionând pentru fiecare calitatea în conducerea facultăţii/universităţii, în perioada desfăşurării activităţilor specifice proiectului. Fiecare dintre acestea face parte din structurile de conducere ale universităţilor, iar printre condiţiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului - Condiţii specifice, nu este prevăzut ca aceste persoane să facă parte din conducerea administrativă a facultăţilor/universităţilor. Ghidul face referire la calitatea de membru într-o comisie/structură de conducere, putându-se interpreta că poate fi membru, de exemplu: în consiliul facultăţii (cum este doamna lect. univ. dr. B.) sau poate fi coordonator al studenţilor (cum este doamna C. sau domnul Gârdan Daniel) sau membru în diverse departamente sau centre cu caracter ştiinţific.

Faţă de faptul că scopul proiectului se referă la creşterea accesului la educaţie al tinerilor romi, este evident că rezultatele acestuia trebuie raportate la acest grup ţintă. Astfel, grupul ţintă al proiectului sunt cei 170 de tineri romi care beneficiază de burse, dar şi de sistemul de mentorat. Faptul că în cadrul sistemului de mentorat asigurat de alţi studenţi romi (din anii terminali) era prevăzută, în plus, o componentă de familiarizare a structurilor de conducere a universităţilor în care erau înmatriculaţi aceşti studenţi nu schimbă grupul ţintă al proiectului.

Dimpotrivă, pentru ca grupul ţintă (studenţii din anii I şi II) să beneficieze de activităţile de mentorat, cadrele didactice selectate de proiect ar fi trebuit să aibă contact şi legătură cu studenţii din anii I şi II, pentru facilitarea procesului de acomodare. Astfel, proiectul nu a presupus ca profesorii selectaţi să ocupe funcţii administrative, de exemplu: decan, prodecan sau rector, ci persoane care se pot subsuma activităţii de mentorat. Procesul de informare a structurilor administrative de conducere a universităţilor era asigurat de cadrele universitare selectate, care, pentru a participa aveau nevoie de aprobarea universităţii şi, de asemenea, în urma participării erau obligate să întocmească un raport de activitate. Or, faţă de scopul proiectului, nu ar fi fost eficient ca aceeaşi persoană din conducerea administrativă a universităţilor să participe şi la activităţile de pregătire.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor din întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamanta a depus cererea de finanţare nr. x/14.08.2013, în cadrul POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 1 (Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere), Domeniul Major de Intervenţie 1.2 (Calitate în învăţământul superior) pentru proiectul "Creşterea accesului tinerilor romi la învăţământul superior". În urma aprobării cererii de finanţare, între reclamantă şi pârât a fost încheiat contractul de finanţare nr. x/19.05.2014.

Reclamanta a depus mai multe cereri de rambursare, printre care şi cererea de rambursare nr. x, iar în urma verificării acesteia pârâtul a emis Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. x/20.04.2016, prin care a respins de la rambursare, printre altele, suma de 93.179,35 RON, cu motivarea că reclamanta a atins doar 72,17% din indicatorii asumaţi.

Contestaţia formulată de reclamantă împotriva Scrisorii de mai sus a fost respinsă prin decizia nr. x/29.07.2016.

Instanţa de fond a respins acţiunea reţinând incidenţa Ordinului comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrului finanţelor publice nr. 547/1984/ iulie 2010, prin care a fost aprobat Documentul-cadru de implementare a POSDRU 2007-2013, în cadrul căruia au fost prevăzute criteriile de eligibilitate, obiectivele, indicatorii aferenţi fiecărei axe prioritare şi fiecărui domeniu major de intervenţie din cadrul acestui instrument structural.

A reţinut că reclamanta nu şi-a structurat indicatorii potrivit categoriilor şi subcategoriilor impuse de respectivul ordin. Mai exact, reclamanta a enumerat indicatorii şi i-a clasificat în două categorii (Indicatori output şi Indicatori result), în loc să îi clasifice în primul rând în categoriile principale (Indicatori de program + Indicatori suplimentari), iar apoi în subcategoriile aferente acestora: pentru Indicatorii de program, subcategoriile: Indicatori de realizare imediată (output) şi Indicatori de rezultat (result); pentru Indicatorii suplimentari, subcategoriile: Indicatori de resurse (input), Indicatori de realizare imediată (output) şi Indicatori de rezultat (result).

Încadrarea corectă a indicatorilor propuşi de reclamantă în categoriile/subcategoriile impuse de program era foarte importantă, deoarece aceste categorii/subcategorii aveau o pondere diferită atunci când se calcula, per total, gradul de realizare a proiectului.

Instanţa de fond a mai constatat că reclamanta apreciază în mod eronat că unicul grup ţintă al proiectului sau, în orice caz, grupul ţintă principal, îl reprezintă grupul de 220 de studenţi şi că grupul-ţintă de 15 membri de comisii/structuri de conducere din universităţi şi facultăţi are caracter accesoriu, fiind destinat să servească numai la atingerea grupului-ţintă principal constituit din studenţi. Consecinţa acestui raţionament ar fi aceea că, în măsura în care grupul-ţintă principal al studenţilor a fost atins, nu ar mai prezenta relevanţă faptul că nu a fost atins şi grupul-ţintă secundar al membrilor comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi.

În ceea ce priveşte grupul-ţintă al membrilor de comisii/structuri de conducere din universităţi şi facultăţi, instanţa a reţinut că persoanele selectate trebuiau să facă parte din organele de conducere ale universităţilor/facultăţilor şi nu doar să aibă calitatea de cadru didactic implicat în activitatea de cercetare ştiinţifică în cadrul unor departamente sau centre de cercetare ştiinţifică.

Sintagma "comisii/structuri de conducere" nu putea fi interpretată decât în sensul că se are în vedere conducerea administrativă a universităţilor/facultăţilor, ţinând seama de faptul că scopul declarat de reclamantă pentru atragerea acestui grup-ţintă a fost acela de a determina "implementarea modelului de mentorat în cadrul învăţământului superior" şi de a "instituţionaliza" sistemul de mentorat. Or, instituţionalizarea şi implementarea sistemului de mentorat propus de reclamantă nu se puteau realiza decât de către factorii cu putere de decizie administrativă la nivelul universităţilor/facultăţilor, acest sistem neimplicând o activitate de cercetare ştiinţifică, ci una de organizare administrativă internă a structurilor de învăţământ superior.

Ca atare, plecând de la premisa că cele 15 persoane incluse de reclamantă în grupul-ţintă trebuiau să facă parte din conducerea administrativă a universităţilor/facultăţilor, instanţa, analizând situaţia celor 10 persoane (D., E., F., Gârdan Daniel, B., G., H., I., J. şi C.) despre care reclamanta susţine că s-ar încadra totuşi în grupul-ţintă (bazându-se în această afirmaţie pe ideea că nu era obligatoriu ca aceste persoane să facă parte din conducerea administrativă), instanţa a reţinut că niciuna nu face parte din conducerea administrativă a instituţiei de învăţământ din care provine. Nici în privinţa lectorului universitar B., menţionată de reclamantă ca făcând parte din Consiliul de conducere al Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii din cadrul K., nu se poate reţine deţinerea acestei calităţi, dat fiind faptul că participarea la seminarul organizat de reclamantă a avut loc la 11.11.2015 (deci în anul universitar 2015-2016), în timp ce extrasul de pe site-ul internet al instituţiei de învăţământ atestă deţinerea calităţii de membru în consiliul de conducere doar pentru anul universitar 2014-2015, deci pentru o perioadă anterioară.

Înalta Curte constată că recurenta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. prin prisma faptului că, deşi în actele administrative contestate, în cererea de chemare în judecată şi în întâmpinare nu se face referire la Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul finanţelor publice nr. 547/1984/ iulie 2010, prin care a fost aprobat Documentul-cadru de implementare a POSDRU 2007-2013, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe acest ordin fără a-l pune în discuţia părţilor, încălcând în acest mod principiul contradictorialităţii.

De asemenea, a invocat şi motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 6 din C. proc. civ. apreciind contradictorie motivaţia instanţei care, pe de o parte, reţine că acest ordin este aplicabil în ce priveşte eligibilitatea proiectului în procedura de selecţie, iar, pe de altă parte, deşi reţine că cererea de finanţare a fost aprobată conform indicatorilor menţionaţi de reclamantă, apreciază că cheltuielile sunt neeligibile datorită faptului că nu ar fi respectat ordinea indicatorilor din ordin şi nu din cererea de finanţare aprobată. Mai mult, nemenţionarea de către autoritatea administrativă a acestui motiv de nelegalitate şi indicarea lui direct de instanţa judecătorească atrage incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., instanţa depăşind atribuţiile puterii judecătoreşti.

Înalta Curte constată că nu se impune analizarea acestor motive de recurs în condiţiile în care din scrisoarea standard de informare a beneficiarului contestată în prezenta cauză rezultă cu claritate că singurul motiv de diminuare a cererii de rambursare nr. x finală cu suma de 93.179,35 RON este reprezentat de gradul de îndeplinire a indicatorilor şi grupului ţintă din Matricea realizată cu ocazia vizitei de verificare la faţa locului, acesta fiind de 72,17%. Nu se menţionează în cuprinsul actelor administrative contestate că un alt motiv al emiterii lor este acela al nestructurării de către reclamantă a indicatorilor potrivit categoriilor şi subcategoriilor impuse prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul finanţelor publice nr. 547/1984/ iulie 2010.

De altfel, în întâmpinarea depusă în dosarul de fond se arată că au fost invalidate cheltuielile aferente Activităţii 5, deoarece reclamanta şi-a asumat formarea continuă şi dezvoltarea capacităţii profesionale a 15 reprezentanţi ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi. Ulterior, la vizita finală la faţa locului, efectuată de ofiţerii de control ai OI POSDRU, s-a constatat că nu există documente doveditoare cu privire la cele 15 persoane aferente grupului ţintă.

Instanţa de control judiciar mai reţine din considerentele sentinţei recurate că ordinul sus menţionat a fost invocat cu ocazia analizării modului în care reclamanta şi-a structurat indicatorii şi nu cu ocazia verificării atingerii grupului ţintă din care trebuiau să facă parte 15 reprezentanţi ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi.

Aşadar, pentru a pronunţa soluţia de respingere a acţiunii, prima instanţă a avut în vedere două argumente: nestructurarea de către reclamantă a indicatorilor potrivit categoriilor şi subcategoriilor impuse prin Ordinul anterior menţionat şi neatingerea grupului ţintă de 15 membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi, gradul de îndeplinire a indicatorilor şi grupului ţintă fiind de 72,17%.

Din moment ce autoritatea publică pârâtă a emis scrisoarea standard de informare a beneficiarului contestată, întrucât nu a fost atins grupul ţintă de 15 membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi, ceea ce a determinat un grad de îndeplinire a indicatorilor şi grupului ţintă de 72,17%, analiza instanţei de recurs va avea ca obiect legalitatea sentinţei prin prisma conţinutului actelor administrative contestate şi al cererii de chemare în judecată, urmând a examina doar considerentele primei instanţe referitoare la grupul-ţintă al membrilor de comisii/structuri de conducere din universităţi şi facultăţi, chiar instanţa de fond recunoscând că asupra acestuia poartă discuţia în speţa de faţă. În consecinţă, nu va avea în vedere nici ordinul sus amintit, la care nu se face referire în cuprinsul actelor administrative contestate şi al acţiunii, şi care a fost invocat de instanţă în privinţa modului în care reclamanta şi-a structurat indicatorii.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că în Ghidul solicitantului - Cap. 3 - Condiţii de eligibilitate, pct. 3.1. - Grup ţintă eligibil, se menţionează că grupul ţintă al unui proiect finanţat în cadrul actualei cereri de propuneri de proiecte va fi alcătuit din minim 150 de studenţi din programe de studii de licenţă sau master, la care se pot adăuga şi alte categorii de grupuri ţintă specificate mai jos, în funcţie de specificul proiectului (...) grupul ţintă eligibil cuprinde următoarele categorii: membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi (...).

Obiectivul specific nr. 3 al proiectului reclamantei constă în formarea continuă şi dezvoltarea capacităţii profesionale a 15 reprezentanţi ai structurilor de conducere din universităţile în care sunt înmatriculaţi tineri romi, cu scopul familiarizării acestor structuri cu principiile şi practicile sprijinului personal de tip mentorat, respectiv dezvoltarea unor modele şi metode de instituţionalizare a mentoratului în universităţile din România (...), precum şi familiarizarea structurilor universitare de conducere cu diverse politici de incluziune a romilor în învăţământul superior practicate în state europene.

Printre activităţile proiectului se numără Activitatea nr. 5 - Formarea profesională a reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi, iar la rubrica - Justificarea necesităţii implementării proiectului - se menţionează că în cadrul componentei de mentorat, proiectul îşi propune organizarea unui training pentru 15 reprezentanţi ai structurilor de conducere din primele 15 universităţi din România în care vor fi înmatriculaţi cei mai mulţi studenţi bursieri ai proiectului. Trainingul va avea drept scop familiarizarea managementului universitar din universităţile cu un număr relativ mare de studenţi romi cu principiile sistemului de mentorat pentru studenţii romi (...).

Din aceste prevederi ale Ghidului solicitantului şi ale proiectului depus de reclamantă rezultă că s-a avut în vedere participarea la grupul ţintă a reprezentanţilor structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi, care asigură managementul universitar, în mod corect reţinând instanţa de fond că persoanele selectate trebuiau să facă parte din organele de conducere ale universităţilor/facultăţilor şi nu doar să aibă calitatea de cadru didactic implicat în activitatea de cercetare ştiinţifică în cadrul unor departamente sau centre de cercetare ştiinţifică.

Nu poate fi reţinută susţinerea recurentei potrivit căreia prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond intimata şi-a nuanţat motivele pentru care a declarat cheltuielile eligibile, în sensul că nu mai consideră că profesorii universitari participanţi la activităţile proiectului nu ar fi din comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi, ci afirmă că la vizita la faţa locului nu ar fi existat documente doveditoare, rezultând o renunţare la "verdictul iniţial".

Instanţa de control judiciar constată că solicitarea documentelor doveditoare a calităţii participanţilor de membri în comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi era impusă de prevederile Ghidului solicitantului conform cărora pentru categoriile de persoane din grupurile ţintă eligibile, dovada apartenenţei la categoria de grup ţintă respectivă se va face astfel: membri în comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi - document justificativ din care să reiasă, pentru persoana din grupul ţintă, că pe durata participării la activităţile proiectului are statut de membru într-o comisie/structură de conducere din universitate şi/sau facultăţi.

Împrejurarea că intimata a făcut referire la lipsa documentelor doveditoare a acestei calităţi nu are semnificaţia invocată de recurentă, aceea că a renunţat la motivul iniţial de diminuare a cererii de rambursare nr. x finală cu suma de 93.179,35 RON, menţionat în actul administrativ contestat, ci vine să susţină acest motiv, în sensul că nu s-a dovedit faptul că participanţii la trainingul organizat de recurentă aveau respectiva calitate cerută de Ghidul solicitantului, menţionată în proiect, deci nu a fost atins grupul ţintă.

Apartenenţa celor 10 persoane enumerate în cererea de recurs la comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi a fost analizată de prima instanţă care în mod corect a reţinut că niciuna nu face parte din conducerea administrativă a instituţiei de învăţământ din care provine.

Referitor la doamna lector univ. dr. B. se reţine că, într-adevăr, a făcut parte din Consiliul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii a K., Bucureşti, deci dintr-o structură de conducere, dar în anul universitar 2014-2015, aspect ce nu poate fi reţinut în soluţionarea favorabilă a recursului din moment ce a participat în cadrul proiectului la seminarul din data de 11.11.2015, deci în anul universitar 2015-2016 când nu mai avea calitatea cerută pentru a putea fi considerată membru al grupului ţintă.

Este nefondată susţinerea că poate fi membru al grupului ţintă o persoană care are calitatea de coordonator al studenţilor (cum este doamna C. sau domnul Gârdan Daniel) sau o persoană care este membru în diverse departamente sau centre cu caracter ştiinţific, câtă vreme Ghidul solicitantului face referire în mod expres la apartenenţa la comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi. Or, departamentele sau centrele cu caracter ştiinţific nu fac parte din structurile de conducere ale universităţilor şi facultăţilor, după cum nici coordonatorul studenţilor nu aparţine unei asemenea structuri.

Recurenta mai arată că scopul proiectului se referă la creşterea accesului la educaţie al tinerilor romi, fiind evident că rezultatele acestuia trebuie raportate la acest grup ţintă. Astfel, grupul ţintă al proiectului sunt cei 170 de tineri romi care beneficiază de burse, dar şi de sistemul de mentorat. Faptul că în cadrul sistemului de mentorat asigurat de alţi studenţi romi (din anii terminali) era prevăzută, în plus, o componentă de familiarizare a structurilor de conducere a universităţilor în care erau înmatriculaţi aceşti studenţi, nu schimbă grupul ţintă al proiectului.

Sub acest aspect se reţine, aşa cum s-a precizat deja, că în Ghidul solicitantului - Cap. 3 - Condiţii de eligibilitate, pct. 3.1. - Grup ţintă eligibil, se menţionează că grupul ţintă al unui proiect finanţat în cadrul actualei cereri de propuneri de proiecte va fi alcătuit din minim 150 de studenţi din programe de studii de licenţă sau master, la care se pot adăuga şi alte categorii de grupuri ţintă specificate mai jos, în funcţie de specificul proiectului (...) grupul ţintă eligibil cuprinde următoarele categorii: membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi (...).

Este vorba aşadar despre două grupuri ţintă distincte, fiecare având obiective specifice ale proiectului, respectiv obiectivele nr. 1 şi 2 - grupul ţintă de studenţi, obiectivul nr. 3 - grupul ţintă de reprezentanţi ai structurilor de conducere din universităţi, astfel încât nu se poate considera că este lipsită de relevanţă împrejurarea că nu s-a realizat obiectivul specific nr. 3 al proiectului în condiţiile în care au fost realizate obiectivele nr. 1 şi 2.

Contrar susţinerii recurentei, proiectul nu a presupus doar ca profesorii selectaţi să fie persoane care se pot subsuma activităţii de mentorat, ci a prevăzut în mod expres că acestea trebuie să facă parte din comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi.

Cât priveşte susţinerile că procesul de informare a structurilor administrative de conducere a universităţilor era asigurat de cadrele universitare selectate, care, pentru a participa aveau nevoie de aprobarea universităţii şi, de asemenea, în urma participării erau obligate să întocmească un raport de activitate, Înalta Curte constată că nu pot constitui un argument în soluţionarea favorabilă a recursului, faţă de prevederile exprese ale Ghidului solicitantului şi ale proiectului depus de recurentă, care vizează apartenenţa cadrelor universitare participante la training la comisiile/structurile de conducere din universităţi şi facultăţi, fiind fără relevanţă aspectele de natură organizatorică privind obţinerea aprobării din partea universităţii şi prezentarea unui raport de activitate referitor la participarea la training.

În acest sens, în mod corect prima instanţă a reţinut că faptul că unele dintre cadrele didactice participante la seminarul desfăşurat de reclamantă ar fi putut aduce la cunoştinţa organelor de conducere ale facultăţilor/universităţilor din care proveneau aspectele discutate la seminar, nu implică în mod automat şi capacitatea de influenţare a deciziilor acestor organe de conducere, cu atât mai mult cu cât nici nu s-a stabilit în sarcina participanţilor vreo obligaţie în acest sens. În plus, raporturile profesionale şi personale dintre cadrele didactice participante la seminar şi organele de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior din care proveneau erau necunoscute, astfel încât orice concluzie cu privire la eficacitatea unor astfel de informări ar fi fost pur speculativă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa este legală, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1357 din 12 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2020.