Promotion competition winner’s appointment upheld; Ministry ordered to issue officer appointment and pay salary arrears.

Şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General Pentru Situaţii De Urgenţă şi cu petentul Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă "Vlaşca" revocarea actelor administrative x/13.06.2017 şi y/09.08.2017 emise de Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerul Afacerilor Interne; finalizarea procedurilor concursului de promovare din data 25.11.2016 şi emiterea ordinului de numire în postul de ofiţer - specialitatea C.B.R.N., în cadrul Centrului Operaţional Judeţean din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu, precum şi acordarea gradului în conformitate cu prevederile legale, luând în calcul intervalul de timp scurs dintre dată când trebuia emis ordinul şi data pronunţării sentinţei; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată şi la plata diferenţei dintre drepturile salariale cuvenite postului pe care a fost împiedicat să îl ocupe până la data încadrării efective, indexat şi actualizat.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2358 din 4 octombrie 2019, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al Judeţului Giurgiu, a obligat pârâtul Ministerul Afacerilor Interne să emită actul administrativ prin care să dispună numirea reclamantului în postul pentru care a concurat şi a fost declarat admis, a obligat pârâtul Ministerul Afacerilor Interne la plata prejudiciului cauzat reprezentat de diferenţa dintre drepturile salariale primite în postul ocupat şi cele aferente postului pe care nu l-a putut ocupa începând cu data de 13.06.2017, precum şi la plata sumei de 4.500 RON cu titlu decheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat recurs, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" recurs provocat.

I. Ministerul Afacerilor Interne, prin motivele de recurs arată că în contextul actual, raportat la noile prevederi legale, acordarea gradului militar de ofiţer reclamantului este dată în competenţa comandantului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu.

Astfel fiind, recurentul consideră că nu are calitate procesuală pasivă, motivat de faptul că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu este autoritatea competentă să emită actul administrativ solicitat de reclamant.

Aşadar, competenţa de emitere a actului administrativ de numire pe funcţie a reclamantului şi, subsecvent, de plată către aceasta a drepturilor salariale cuvenite - chiar şi sub formă de despăgubiri, cerere care se întemeiază pe răspunderea contractuală (raport de serviciu), revine Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu, în calitatea sa de ordonator terţiar de credite.

Contrar celor reţinute de către prima instanţă, recurentul apreciază că, în cauză, este incidentă Decizia nr. 13 din data de 13.06.2016 (recurs în interesul legii), prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că "Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială".

În raport de motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, recurentul consideră că aceasta a fost în mod greşit respinsă.

În sensul prevederilor Legii contenciosului administrativ, sintagma "nesoluţionare în termenul legal al unei cereri" are semnificaţia unei atitudini pasive, fiind sinonimă cu tăcerea administraţiei, un act implicit (art. 2 alin. (1) lit. h).

În opinia recurentului, prima instanţă, "a adăugat la lege", în sensul că a socotit ca început al termenului de decădere data de 17.10.2017, când reclamantului i-a fost comunicată adresa nr. x/2017, conţinând răspunsul la plângerea prealabilă.

Promovarea acţiunii la data de 15.03.2018 nu poate fi acceptată, fără a se înfrânge termenul de 1 an, termen care se calculează de la data încălcării dreptului pretins, respectiv din anul 2016. Aşa cum s-a statuat şi în doctrină dreptul pretins trebuia valorificat în termenele prevăzute de legea contenciosului administrativ.

Astfel fiind, reclamantul este decăzut din dreptul de a promova acţiunea, având în vedere faptul că data de la care termenul pentru promovarea unei cereri pentru recunoaşterea dreptului pretins începe să curgă este data la care trebuia emis actul administrativ de numire în funcţie.

Din alt punct de vedere, cerinţele instituite de actele normative în discuţie pentru legala desfăşurare a unui concurs pot fi clasificate ca şi condiţii de fond, respectiv de formă. Încălcarea oricăreia dintre acestea determină caracterul nelegal al organizării şi desfăşurării unui concurs.

Pe cale de consecinţă, D.G.M.R.U., în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea unor funcţii de ofiţer, va fi întotdeauna obligată să restituie documentaţia concursului, atunci când se constată că unitatea organizatoare a încălcat una sau mai multe cerinţe privind desfăşurarea concursului.

În situaţia în care D.G.M.R.U. şi-ar aroga dreptul să propună trecerea în corpul ofiţerilor atunci când ar constata ilegalităţi în desfăşurarea concursului, ar încălca ordinul, săvârşind cu ştiinţă un abuz.

Aşadar, în mod eronat instanţa a reţinut că "aspectul formal al nemenţionării în anunţul de concurs şi neverificării acestei condiţii anterior finalizării concursului (…) nu pot constitui impedimente pentru validarea concursului."

Faptul că intimatul - reclamantul ocupa în cadrul I.S.U. Giurgiu un post de subofiţer în cadrul aceluiaşi compartiment, precum şi înscrisurile care atestă participarea acestuia la Conferinţele Naţionale de Medicină de urgenţă şi Salvări, nu pot să acopere viciul constatat în legătură cu procedura legală de organizare şi desfăşurare a concursului.

Într-adevăr, neînscrierea în anunţul de concurs a cerinţei prevăzute în fişa postului nu îi e imputabilă reclamantului, însă culpa unităţii organizatoare, prin Comisia de concurs nu poate înlătura viciul constatat de Direcţia Generală Management Resurse Umane şi nu poate crea premisele unei situaţii de legalitate, prin emiterea unui act administrativ care nu respectă cerinţele legale.

Controlul exercitat nu poate fi unul formal, acesta având ca obiect verificarea tuturor operaţiunilor şi actelor emise cu prilejul organizării concursului, iar identificarea unor erori nu presupune că unitatea de control se substituie într-un fel rolului comisiei de concurs sau că e vorba despre o depăşire a prerogativelor, fiind vorba doar despre o îndeplinire a atribuţiilor, conferite de cadrul legal incident.

II. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" în motivarea recursului arată că instanţa de fond în mod greşit a admis excepţia lipsei calităţi procesuale pasive invocată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă raportat la motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Procedura de concurs a demarat la data de 25 octombrie 2016, dată la care era în vigoare O.M.A.I. nr. 665/2008 şi s-a finalizat odată cu rămânerea definitivă a rezultatelor concursului şi încheierea procesului-verbal de concurs la data de 28 noiembrie 2016, chiar dacă, la data de 21 noiembrie 2016, intrase în vigoare O.M.A.I. nr. 177/2016.

Având în vedere că procedura de concurs a fost finalizată la data de 28.11.2016, toate celelalte activităţi de management al resurselor umane (operaţiuni necesare emiterii ordinelor de personal privind încadrarea, acordarea gradului militar, respectiv numirea în funcţie a candidatului declarat admis), s-au desfăşurat conform procedurilor din noua legislaţie, în baza art. 57 din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 177/2016 şi competenţelor prevăzute la art. 4 lit. a) din anexa nr. 11 la O.M.A.I. nr. 177/2016.

În susţinerea recursurilor sunt redate texte de lege incidente.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza şi răspunde prin considerente comune.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În cauza de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

În motivarea hotărârii judecătoreşti se regăsesc toate susţinerile invocate de partea reclamantă, astfel că sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte constată că din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul, a susţinut concursul organizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al Judeţului Giurgiu pentru ocuparea postului de ofiţer I CBRN în cadrul Compartimentului Analiză Evaluare şi Coordonarea Intervenţiei.

Ulterior finalizării procedurii de concurs, unitatea organizatoare a transmis întreaga documentaţie către Ministerul Afacerilor Interne în vederea emiterii ordinului de numire în funcţia de ofiţer.

Dosarul a fost returnat unităţii organizatoare constatându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor întrucât nu a fost verificată îndeplinirea condiţiei existenţei "cunoştinţelor generale în domeniul P.C.-informatică şi medical"

Refuzul pârâtului Ministerul Afacerilor Interne de a emite ordinul de numire a fost motivat de faptul că în cadrul procedurii de organizare a concursului nu au fost respectate prevederile anexei 1 cap. II din Ordinul MIRA 665/2008 -Îndrumarul de completare a fişei postului unde la lit. B) se specifică: "Toate cerinţele acestui modul inclusiv cele referitoare la aptitudini, abilităţi şi atitudini/comportament sunt obligatorii şi trebuie verificată îndeplinirea lor înainte de ocuparea postului. În consecinţă, cerinţele postului incluse în acest modul trebuie dovedite fie prin documente fie, acolo unde este cazul, prin aplicarea unor teste/probe practice"

În concret, s-a invocat faptul că în fişa postului nr. x din 22.06.2016 la modulul B pct. 3.3. sunt prevăzute "cunoştinţe generale în domeniul PC.- informatică şi medical" însă în cadrul procedurii de concurs aceste cunoştinţe nu au fost cuprinse în anunţ şi nici dovedite sau testate.

Având în vedere conţinutul art. 26 din Ordinul M.I.R.A. nr. 665/2008 care stabilea că anunţul privind posturile vacante pentru care se organizează concurs va conţine următoarele elemente:, denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele cerinţe ale acestuia stabilite potrivit prevederilor din fişa postului", Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a emis Nota-raport privind unele clarificări referitoare la conţinutul anunţului de concurs, iar în anexa aferentă acestei note pentru postul şi modalitatea de recrutare vizate de concurs nu se stabileşte obligaţia cuprinderii în anunţul de concurs a altor cunoştinţe în afara pregătirii de bază şi a celei de specialitate.

Conform art. 3 alin. (2) şi anexa 1 pct. C din OMIRA 665/2008 structura fişei postului cuprinde la modulul B categoriile de cerinţe pentru ocuparea postului solicitat, înainte de numirea pe postul respectiv, iar printre acestea se regăsesc şi cerinţele privind "pregătirea necesară: pregătire de bază, pregătire de specialitate, alte cunoştinţe, autorizaţii speciale şi limbi străine".

În fişa postului pentru care s-a organizat concursul la secţiuna B, Cerinţele postului pct. 3.3. sunt prevăzute: "Alte cunoştinţe: -de cultură generală - cunoştinţe generale în domeniul PC informatică şi medical."

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod temeinic şi legal a reţinut că respectarea condiţiei referitoare la "principalele cerinţe" impunea includerea în anunţul de concurs a cunoştinţelor generale în domeniul PC informatică şi medical.

Astfel, în mod corect s-a apreciat că lipsa unor cerinţe suplimentare în anunţul de concurs nu poate determina în niciun caz o diminuare a numărului de candidaţi, o restricţionare a concurenţei, ci dimpotrivă, va permite unui număr mai mare de persoane să participe la concurs.

În ceea ce priveşte cunoştinţele generale în domeniul medical reclamantul a arătat şi a depus înscrisuri care atestă participarea la Conferinţele Naţionale de Medicină de Urgenţă şi Salvări în Situaţii Speciale în anii 2011,2012, 2016.

De asemenea, în ceea ce priveşte aspectul formal al nemenţionării în anunţul de concurs şi neverificării îndeplinirii acestei condiţii anterior finalizării concursului, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a reţinut că acestea nu pot constitui impedimente pentru validarea concursului.

Pe de o parte, omisiunea menţionării în anunţul de participare a îndeplinirii cerinţei nu este de natură a restricţiona participarea la concurs a vreunei persoane.

Pe de altă parte, îndeplinirea acestor condiţii (cunoştinţele generale PC-informatică şi medical) se putea verifica în cadrul procedurii de concurs, fie prin depunerea de înscrisuri, fie prin întrebări în cadrul probei scrise.

Prin urmare, instanţa de fond în mod corect a apreciat că refuzul pârâtului Ministerul Afacerilor Interne de a emite actul administrativ de numire a reclamantului în postul pentru care a concurat este bazat exclusiv pe aspecte formale, neesenţiale, constituie un refuz nejustificat în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. I) din Legea 554/2004.

De asemenea, Înalta Curte constată că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlasca" al judeţului Giurgiu nu are vreo culpă în această speţă, atribuţiile de numire la data când trebuia emis actul administrativ de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar fiind în sarcina Direcţiei Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Plăţile salariale dispuse de instanţa de fond reprezintă despăgubiri pentru "acoperirea prejudiciului cauzat" de refuzul de a emite actul administrativ, nicidecum cheltuieli de natură salarială pentru o muncă prestată de reclamant în cadrul unităţii.

Înalta Curte constată că Decizia nr. 13 din 13.06.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nu este incidentă în cauză atâta timp cât postul a fost scos la concurs din sursă externă, şi doar întâmplător postul a fost ocupat de un cadru militar al unităţii. La concurs au mai participat şi alte persoane care nu aveau calitatea de angajat al unităţii, astfel se deduce fără vreo urmă de îndoială că litigiul dedus judecăţii nu reprezintă un litigiu de muncă privind drepturile salariale.

Nici critica referitoare, la excepţia tardivităţii acţiunii nu este întemeiată şi nu poate fi primită, deoarece nu există nici o prevedere legală care să stabilească că termenul de 6 luni începe să curgă de la data de la care a expirat termenul legal de transmitere a dosarului de concurs la sediul pârâtului.

Înalta Curte constată că toate susţinerile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurenţilor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul principal declarat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne şi recursul provocat formulat de recurentul-pârât Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" împotriva sentinţei civile nr. 2358 din 4 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Obligă recurenţii, în solidar, la plata sumei de 2500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 ianuarie 2021.