Statutory time bar and evidentiary failure to prove labor-detachment affiliation in pension benefit claims
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Appeal and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the lower court’s decision to reject the claim as time-barred. The dispute involved an administrative lawsuit filed by a claimant to annul a decision issued by a County Pension House denying benefits under Law No. 309/2002, which grants specific rights to individuals who completed military service in labor detachments under the General Directorate of Labor between 1950 and 1961. The court determined that the action was inadmissible because it was filed after the 30-day statutory limitation period provided in Article 6(5) of Law No. 309/2002, in accordance with the Administrative Litigation Law. Additionally, the court noted that on the merits, the claimant failed to provide sufficient evidence to prove that their service was rendered specifically within labor detachments affiliated with the General Directorate of Labor, as required by the statute.
Legislator headnote
AI generatedArt. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002; Statutory time bar and evidentiary failure to prove labor-detachment affiliation in pension benefit claims: Art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, prevede că împotriva hotărârilor date de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile, de la comunicarea hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 6637 din 15 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, reclamantul M.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, anularea deciziei nr. 164.898 din 22 martie 2004 și a hotărârii nr. 4641 din 2 octombrie 2003, emise de pârâtă și pe cale de consecință, obligarea acesteia, la plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 630 din 12 mai 2004, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, pentru soluționarea cererii privind anularea deciziei nr. 164.898 din 22 martie 2004, a Casei Județene de Pensii Maramureș. A disjuns cererea și a declinat în favoarea Tribunalului Maramureș, competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul M.G., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Maramureș, pentru anularea deciziei nr. 164.898 din 22 martie 2004, emisă de pârâtă. A respins ca tardivă, acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamantul M.G., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, pentru anularea hotărârii nr. 4641 din 2 octombrie 2003, emisă de pârâtă.
În motivarea soluției privind cererea pentru anularea deciziei nr. 4641 din 2 octombrie 2003, s-a reținut că cererea este tardivă, în raport cu data comunicării hotărârii contestate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul M.G., susținând că sentința este lipsită de temei legal, întrucât a efectuat stagiul militar în detașament de muncă.
Recursul este nefondat.
Art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, prevede că împotriva hotărârilor date de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile, de la comunicarea hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
În cauză, se reține că împotriva hotărârii nr. 4641 din 2 octombrie 2003, emisă de pârâtă, reclamantul a înregistrat acțiunea, la 15 aprilie 2004, cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Se reține, de asemenea, că nici pe fondul cauzei, reclamantul nu a depus dovezi, în sensul că îndeplinește cumulativ cele două condiții prevăzute expres de Legea nr. 309/2002, respectiv că a efectuat armata în cadrul unor detașamente de muncă, și nu în cadrul unor unități militare și că acele detașamente au făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
În consecință, întrucât recursul este nefondat, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.G. împotriva sentinței civile nr. 630 din 12 mai 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2005.