Eligibility for ethnic persecution benefits: burden of proof for forced relocation and exclusion of mere foreign study
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the applicant, upholding the first-instance decision that rejected the claim for annulment of an administrative pension decision. The dispute centered on a petition for benefits under the legislation governing rights for persons persecuted for ethnic reasons between 1940 and 1945, specifically alleging status as a refugee who suffered ethnic persecution and was relocated. Relying on Article 1, lit. c) of Emergency Ordinance No. 105/1999 as amended by Law No. 189/2000, the court held that the applicant failed to provide sufficient evidence of ethnic persecution or forced displacement, noting that the submitted documents only proved study abroad and the mother's foreign citizenship, which did not meet the statutory criteria for the requested benefits.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ; Eligibility for ethnic persecution benefits: burden of proof for forced relocation and exclusion of mere foreign study: Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanță, persoana, cetățean român, care, în perioada arătată, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitatea, decât cea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată sub nr. 6641 din 15 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, reclamantul P.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, anularea hotărârii nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia, la recunoașterea pentru reclamant, a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 672 din 19 mai 2004, a respins ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P.A., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș, pentru anularea hotărârii nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă de pârâtă.
În motivarea soluției s-a reținut că reclamantul nu a făcut dovada persecuției etnice suferite, chiar dacă și-a schimbat domiciliul, urmând cursurile Facultății de Medicină din cadrul Universității din Viena.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul P.A., susținând că aceasta este lipsită de temei legal, întrucât, deși are calitate de refugiat, acțiunea sa a fost respinsă.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanță, persoana, cetățean român, care, în perioada arătată, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitatea, decât cea de domiciliu.
Or în cauză, recurentul-reclamant nu a făcut dovada că ar fi suferit persecuții din motive etnice. Din probele administrate în cauză, inclusiv din motivarea acțiunii și recursului, nu rezultă că reclamantul ar fi fost strămutat din motive etnice sau că a fost ținut în lagăr, înscrisurile depuse referindu-se doar la studiile urmate de reclamant în străinătate și la cetățenia germană a mamei reclamantului.
Față de considerentele expuse, urmare a examinării cauzei, în raport cu motivele invocate, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat și în consecință, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P.A. împotriva sentinței civile nr. 672 din 19 mai 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2005.