Denial of anti-communist resistance fighter status due to non-political basis of prior criminal conviction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's decision that rejected the plaintiff's claim and leaving the defendant's 2004 denial of status in force. The dispute concerned an administrative challenge to a ministry decision refusing to recognize the plaintiff as an "Anti-Communist Resistance Fighter" under Emergency Governmental Ordinance No. 214/1999, which grants such status to individuals subjected to political persecution or abusive administrative measures between 1945 and 1989. The decisive legal basis for the rejection was the evidentiary failure to prove the required political motive or abusive measure, as the plaintiff's 1950 criminal conviction by a military tribunal was based on ordinary offenses of association against public order and bodily injury, rather than the expression of protest against the military dictatorship or the imposition of political reprisals.
Legislator headnote
AI generatedDenial of anti-communist resistance fighter status due to non-political basis of prior criminal conviction: Art. 2 din ordonanță prevede că sunt infracțiuni săvârșite din motive politice, acelea care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii militare, pentru democrație și pluralism; art. 3 din același act normativ, stipulează că prin măsuri abuzive se înțeleg orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități, ori de alte organe, ca urmare a săvârșirii unei fapte în baza căreia s-a dispus: privarea de libertate în locuri de deținere sau efectuarea de cercetări; intrarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee, facultăți.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 5451 din 2 martie 2004, reclamantul M.I. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Justiției - Comisia pentru Constatarea Calității de „Luptător în Rezistența Anticomunistă”, anularea deciziei din 15 ianuarie 2004, emisă de pârât și obligarea pârâtului la recunoașterea pentru reclamant, a calității prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999 .
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 757 din 2 iunie 2004, a respins acțiunea formulată de reclamatul M.I., împotriva pârâtului Ministerul Justiției - Comisia pentru Constatarea Calității de „Luptător în Rezistența Anticomunistă”.
În motivarea sentinței s-a reținut că, susținerile reclamantului privind persecuțiile pe care acesta le-a suferit, urmare a măsurilor administrative abuzive, nu au fundament, întrucât din actele depuse rezultă că respectivele măsuri s-au luat ca urmare a unei abateri disciplinare, săvârșite de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul, susținând că aceasta este neîntemeiată.
Recursul este nefondat.
Prin O.U.G. nr. 214/1999, cu modificările ulterioare, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice, unor măsuri administrative abuzive, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Art. 2 din ordonanță prevede că sunt infracțiuni săvârșite din motive politice, acelea care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii militare, pentru democrație și pluralism; art. 3 din același act normativ, stipulează că prin măsuri abuzive se înțeleg orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități, ori de alte organe, ca urmare a săvârșirii unei fapte în baza căreia s-a dispus: privarea de libertate în locuri de deținere sau efectuarea de cercetări; intrarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee, facultăți.
În cauză, reclamantul nu a făcut dovada, prin probele administrate, că îndeplinește condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999, respectiv că a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau a fost supus unor măsuri administrative abuzive.
Se reține că prin sentința nr. 471 din 4 iulie 1950, a Tribunalului Militar Cluj, reclamantul a fost condamnat la închisoare pentru asociere contra liniștii publice și pentru vătămarea integrității corporale a unei persoane, provocând împreună cu alți inculpați, scandal la birtul din sat, lovindu-și consătenii.
În consecință, instanța de fond a reținut corect situația de fapt, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge declarat de M.I. împotriva sentinței civile nr. 757 din 2 iunie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2005.