Obligation of the Ministry of Education to update the EDUSAL payroll software to include statutory handicap allowances as a failure to perform a legal administrative duty

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Călăraşi, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi şi Ministerul Educaţiei Naţionale: 1) Obligarea pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi, în calitate de angajator şi ordonator secundar de credite, la calcularea diferenţelor de drepturi salariale care i se cuvin, rezultate din neaplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 751/20.sept. 2018 publicată în MO nr. 821/25.sept. 2018 şi al art. 22 a JJTL (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite ca urmare a acordării unui spor de 15% la salariul de bază, conform art. 22 al Legii nr. 153/2018, începând cu data de 25.09.2018;

2) Obligarea pârâtului ISJ Călăraşi la calcularea şi plata acestor diferenţe salariale, actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, până la data efectivă a plăţii, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestor drepturi băneşti, pentru aceeaşi perioadă precum şi întocmirea statelor de plată rectificative lunare şi întocmirea inclusiv a Declaraţiei fiscale 112 rectificativă începând din 25.05.2018 până la data efectuării tuturor plăţilor.

3) Obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale în calitate de ordonator principal de credite şi beneficiar al Sistemului informatic EduSal furnizat de S.C. B. S.A cu utilizatori la acest nivel prin Direcţia Generală Buget-Finanţe, Salarizare, Serviciul Informatic din cadrul MEN, la implementarea în sistemul EduSal a modificărilor legislative privind salarizarea personalului bugetar conform Legii nr. 153/2018 şi acordarea majorării cu un spor de 15% la salariul de bază brut, conform art. 22 din Legea nr. 153/2018 şi H.G.. 751/20.09.2018, începând cu data de 25.09.2018, obligarea să ia măsuri de corectare a erorilor de calcul privind aplicarea sporului de handicap de 15% la salariul de bază de 5018 RON generate de softul informatic EduSal (pentru poz. 22 A.), precum şi acordarea spre plată a diferenţelor salariale, actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, de la 25.09.2018 până la data efectivă a plăţii, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestor drepturi băneşti, până la data efectivă a tuturor plăţilor, pentru aceeaşi perioadă.

Prin încheierea de la 6.03.2019 a Tribunalului Călăraşi, dosar nr. x/2019, s-a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale la implementarea în sistemul EduSal a modificărilor legislative privind salarizarea personalului bugetar, fiind format prezentul dosar nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 248/2019 din 26 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 826 din 20 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale pe capătul de cerere vizând obligaţia de a face.

A fost admisă cererea reclamantei şi a fost obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale la implementarea şi actualizarea în sistemul EduSal a modificărilor legislative privind salarizarea personalului bugetar, cu includerea modificărilor legislative incidente cu privire la sporul de 15% cuvenit persoanelor încadrate în grad de handicap.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fiind criticată sentinţa atacată pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că instanţa de fond în mod greşit a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Educaţiei şi Cercetării raportat la obiectul cauzei, care în mod greşit a fost plasat în sfera contenciosului administrativ.

Recurentul a arătat că nu ne aflăm în situaţia unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, ci într-un conflict de dreptul muncii, iar obligaţia de operare a modificărilor în sistemul informatic pentru reclamantă este subsidiară unei obligaţii care îşi are izvorul într-un litigiu de muncă.

Recurentul a arătat că între Minister şi salariaţii Inspectoratului Şcolar Judeţean nu există niciun fel de raporturi juridice de muncă, neexistând astfel obligaţia ministerului de a calcula şi plăti drepturile salariale ale acestor salariaţi.

Recurentul a susţinut că nu are calitatea de angajator faţă de reclamantă, nu poate încheia contracte individuale de muncă cu personalul unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi implicit nici de a plăti salarii, ca atare nu are calitate procesuală pasivă.

Totodată, recurentul a susţinut că această chestiune de drept a fost tranşată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 13/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 763/29.09.2016, prin care a fost soluţionat un recurs în interesul legii.

Recurentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a arătat că instanţa a făcut o greşită aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 9/2017, O.U.G. nr. 114/2018, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că prin programul informatic EduSal se calculează drepturile salariale potrivit legislaţiei în vigoare şi văzând dispoziţiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi (3) din Legea cadru nr. 153/2017 şi dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 114/2018 a susţinut că drepturile salariale de care beneficiază reclamanta sunt corect calculate, motiv pentru care cererea de modificare a programului EduSal este neîntemeiată.

1.4. Apărările intimatei

La dosarul de recurs intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de primă jurisdicţie ca fiind legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Prin cererea de chemare în judecată adresată instanţei reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale la implementarea în sistemul EduSal a modificărilor legislative privind salarizarea personalului bugetar, cu referire expresă la sporul de 15% din salariul de bază brut, conform art. 22 din Legea nr. 153/2018 şi H.G. nr. 751/2018.

Instanţa de primă jurisdicţie a admis cererea reclamantei şi a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanta A. este salariata Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi, angajată prin contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe postul de Consilier Juridic, iar în baza certificatului de handicap nr. x/24.04.2017 şi a Hotărârii Guvernului nr. 751/20.09.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 821/25.09.2018, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi a emis decizia nr. 1238/15.10.2018 pentru acordarea sporului de handicap accentuat în cuantum de 15% din salariul de bază al doamnei A..

Astfel, instanţa de fond a constatat că obiectul prezentul dosar, disjuns din dosarul iniţial cu nr. x/2019 al Tribunalului Călăraşi, priveşte doar capătul de cerere având ca obiect "obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale, la implementarea în sistemul EduSal a modificărilor legislative privind salarizarea personalului bugetar".

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a pârâtului MEN sub aspectul operării unor modificări în aplicaţia EDUSAL, instanţa de fond a reţinut, pe de o parte, prevederile art. 1 din H.G. nr. 185/2013, precum şi dispoziţiile Ordinului nr. 4576/11.07.2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat, art. 6 - potrivit cu care întocmirea şi avizarea statelor de personal, respectiv întocmirea şi validarea statelor de plată a salariilor ale unităţilor de învăţământ se vor face, în mod unitar, pe baza programului de salarizare asigurat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi art. 1 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 4 care prevăd că pentru facilitarea operaţiunilor de avizare a statelor de personal şi a statelor de plată a salariilor/statelor de plată,avansuri, concedii de odihnă, aşa cum sunt descrise în ordin, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pune la dispoziţia inspectoratelor şcolare şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat sistemul informatic EDUSAL de calcul al drepturilor salariale.

Aşadar, a constatat instanţa de fond că nu se pot opera modificări individuale în cadrul acestei aplicaţii EDUSAL, decât de către pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

Înalta Curte analizând criticile formulate de recurent în raport cu actele dosarului le va respinge ca nefondate, având în vedere următoarele motive.

În ceea ce priveşte critica ce vizează soluţia dată excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului, respinsă de instanţa de fond, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluţionată de instanţa de primă jurisdicţie, soluţie pe care o va menţine.

Înalta Curte constată că recurentul îşi argumentează motivul ce vizează excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pe considerentul inexistenţei unui raport juridic de muncă cu reclamanta, neexistând astfel obligaţia ministerului de a calcula şi plăti drepturile salariale ale acesteia. De altfel, recurentul a susţinut că este un litigiu în materia conflictelor de muncă şi nu un litigiu în materia contenciosului administrativ

Or, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, obiectul litigiului de faţă nu priveşte plata unor drepturi salariale, pentru a putea vorbi de un litigiu în materia conflictelor de muncă, ci obiectul litigiului de faţă îl reprezintă refuzul pârâtului privind îndeplinirea unei atribuţii prevăzute de lege.

Ca atare, în mod corect a reţinut instanţa de fond că este un litigiu în materia contenciosului administrativ, întrucât vizează refuzul nejustificat al pârâtului de a pune în aplicare o atribuţie prevăzută de lege şi, în mod corect a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Minister, considerent pentru care Înalta Curte va respinge ca nefondat acest motiv de recurs.

Cu privire la aplicarea greşită a prevederilor legale de către instanţa de fond, motiv de casare susţinut de recurent, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, având în vedere următoarele argumente.

Instanţa de fond a făcut referire la prevederile art. 1 din H.G. nr. 185/2013, precum şi la dispoziţiile Ordinului nr. 4576/11.07.2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat, fără ca recurentul să facă referire la aceste prevederi ori să aducă vreun argument care să răstoarne raţionamentul juridic al instanţei de fond. Recurentul nu a arătat de ce aceste dispoziţii nu sunt aplicabile sau nelegale, ci s-a mărginit în a arăta că sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 9/2017 şi O.U.G. nr. 114/2018 în privinţa calculării salariului reclamantei, aspect care nu face obiectul dezbaterii în acest dosar.

De asemenea, Înalta Curte reţine că actul emis în favoarea reclamantei de către Inspectorat nu a fost desfiinţat, respectiv decizia nr. 1238/15.10.2018 pentru acordarea sporului de handicap accentuat în cuantum de 15% din salariul de bază al intimatei-reclamante A..

Instanţa de control judiciar are în vedere faptul că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale şi în mod corect a fost obligat pârâtul să modifice sistemul prin includerea sporului de handicap în calculul salariului intimatei-reclamante.

Înalta Curte nu poate primi nici apărarea cu privire la incidenţa în cauză a Deciziei ICCJ nr. 13/2016, constatând că decizia invocată soluţionează o cu totul altă problemă de drept decât cea din dosarul de faţă, aspect reţinut în mod corect de instanţa de fond.

Ca atare, constatând că nu sunt motive de casare a sentinţei atacate, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei civile nr. 826 din 20 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2020.