Inadmissibility of appeal against definitive order dismissing reexamination of claim cancellation for non-compliance

Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea atacată

Prin încheierea de şedinţă din data de 10 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 28.09.2018 pronunţate în dosarul nr. x/2018, prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată, pentru că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei luate prin rezoluţia din data de 08.08.2018.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că în mod corect s-a procedat la anularea cererii de chemare în judecată în baza art. 200 alin. (3) din C. proc. civ., întrucât reclamantul nu a complinit lipsurile constatate şi comunicate în termenul procedural.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri a declarant recurs petentul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (4)-(6) şi (8) din C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că au fost încălcate prevederile privind citarea şi comunicarea actelor de procedură.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului, Înalta Curte constată că încheierea atacată este definitivă, calea de atac promovată de petent nefiind prevăzută de lege.

1. Asupra admisibilităţii recursului

Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. şi art. 129 din Constituţia României, presupune, aşadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

În cauză, recurentul a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulată în temeiul art. 200 alin. (6) din C. proc. civ., încheiere care are caracter definitiv conform art. 200 alin. (7) din C. proc. civ., în care se prevede:

"(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, (...)."

În concluzie, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, încheiere care nu face parte din categoria celor supuse recursului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca inadmisibil, ţinând seama şi de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 10 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 ianuarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.