Railway accident investigation report and dismissal of preliminary complaint: Quashed and remanded for admissibility confirmation

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 aprilie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "C.F.R." S.A. a chemat în judecată pe pârâta AGENŢIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea următoarelor acte administrative- unilaterale: Actul nr. 1020/41/21.10.2016 emis de AGIFER, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă, şi Raportul de investigare din 30 iunie 2016 întocmit de AGIFER al accidentului feroviar produs în data de 02.07.2015 în Staţia C.F. Roşiori Nord; cu cheltuieli de judecată.

La data de 19.06.2017, pârâta AGIFER a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, excepţia de inadmisibilitate cu privire la ambele capete de cerere, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3768 din 17 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a admis excepţia de inadmisibilitate şi a respins acţiunea judecată, formulată de către reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Investigare Feroviară Română, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen, reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "C.F.R." S.A., solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea sentinţei recurate şi, pe cale de consecinţă, aplicarea dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ.., respectiv, trimiterea cauzei Curţii de Apel Bucureşti, spre rejudecarea cererii de chemare în judecată formulată de C.N.C.F. "C.F.R." S.A., în contradictoriu cu AGIFER, şi, în subsidiar, casarea sentinţei recurate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 496 din C. proc. civ., rejudecând cauza în fond, admiterea cererii de chemare în judecată formulată de C.F.R.SA, în contradictoriu cu AGIFER, şi să se dispună anularea următoarelor acte administrative- unilaterale: Actul nr. 1020/41/21.10.2016 emis de AGIFER, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă, şi Raportul de investigare din 30 iunie 2016 întocmit de AGIFER al accidentului feroviar produs în data de 02.07.2015 în Staţia C.F. Roşiori Nord; în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ.., a solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de soluţionarea demersului judiciar.

În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 6 şi pct. 8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-reclamantă a înfăţişat scurtă prezentare a C.N.C.F. "C.F.R." S.A.; scurtă prezentare pe situaţia de fapt şi scurtă prezentare a cauzei, şi a criticat sentinţa primei instanţe ca netemeinică şi nelegală, invocând, în esenţă, următoarele motive:

Sentinţa civilă recurată este nelegală pentru lipsa motivării, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 5, art. 14 alin. (6), art. 425 C. proc. civ. şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.., "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei";

Considerentele referitoare la lipsa caracterului administrativ al Raportului de investigare nr. x/23.05.2016 întocmit de AGIFER şi soluţia referitoare la respingerea cererii, ca inadmisibilă, sunt nelegale prin neanalizarea argumentelor de fapt şi de drept invocate de C.F.R. S.A. prin acţiunea dedusă judecăţii şi coroborarea probatoriului administrat. Prima instanţă nu a indicat probele care au fost administrate în cauză şi care au creat instanţei convingerea că se impune respingerea acţiunii - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ..;

Sentinţa civilă recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 33/2015, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar; art. 1 lit. b), art. 20 alin. (1), art. 21 din Legea nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară; art. 6 lit. g), art. 45, art. 70 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 117/2010 pentru aprobarea Regulamentului de investigare a accidentelor şi a incidentelor, de dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei feroviare pe căile ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul din România; lit. d) din Anexa 2 la H.G. nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, recurenta a precizat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei să pronunţe soluţia de respingere a contestaţiei deduse judecăţii şi nici motivele pentru care au fost înlăturate cererile/susţinerile/apărările CFR S.A..

De asemenea, recurenta a susţinut că soluţia de respingere a cererii ca inadmisibilă şi considerentele referitoare la lipsa caracterului administrativ al Raportului de investigare sunt nelegale, întrucât instanţa nu a analizat argumentele de fapt şi de drept invocate de CFR S.A. prin acţiunea dedusă judecăţii şi probatoriul administrat.

Recurenta a arătat că încheierea de şedinţă din data de 30.062017 a fost dată cu încălcarea condiţiilor impuse de art. 233 din C. proc. civ.

Recurenta a arătat că prima instanţă nu a efectuat o analiză temeinică a dispoziţiilor legale incidente în cauză şi nici a probatoriului administrat, în condiţiile în care recurenta a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică cu obiective complexe, ceea ce echivalează cu o nemotivare a sentinţei pronunţate în cauză.

În susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a arătat că prima instanţă a reţinut în mod greşit că actul atacat nu este un act administrativ individual sau normativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 554/2004. A susţinut că rezultă în mod evident caracterul de act administrativ al actului atacat din prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară. De asemenea, a arătat recurenta că rezultă caracterul de act administrativ al actului şi din dispoziţiile art. 6 lit. g) şi art. 45 din Anexa la H.G. nr. 117/2010 pentru aprobarea Regulamentului de investigare a accidentelor şi a incidentelor, de dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei feroviare pe căile ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul din România.

Astfel, recurenta a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală, având în vedere că din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus artate rezultă că instituia pârâtă este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, iar actele emise de aceasta sunt acte administrative unilaterale supuse cenzurii instanţei de contencios administrativ şi fiscal.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata - pârâtă AGENŢIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ - AGIFER a formulat întâmpinare în recurs, prin care, pe cale de excepţie, a invocat nulitatea recursului şi excepţia inadmisibilităţii, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca fiind vădit nefondat, şi menţinerea sentinţei recurate, ca fiind temeinică, precum şi neacordarea cheltuielilor de judecată, ca nejustificată.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 21 noiembrie 2018 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 18 septembrie 2020, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, precum şi din perspectiva obiectului şi a normelor legale incidente, dar şi a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte constată că acesta este fondat, urmând a fi admis şi a dispune casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În speţă, pe calea acţiunii în contencios administrativ deduse judecăţii, reclamanta a solicitat, în principal, anularea Raportului de investigare din 30 iunie 2016, al accidentului feroviar produs în data de 02.07.2015 în Staţia C.F. Roşiori Nord, întocmit de AGIFER, precum şi a Actului nr. 1020/41/21.10.2016 emis de AGIFER, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă.

Instanţa de fond a respins acţiunea, ca inadmisibilă, în esenţă, reţinând că Raportul de investigaţie contestat nu produce efecte de drept administrativ, şi, pe cale de consecinţă, nefiind în prezenţa unui act administrativ, nu exista nici obligaţia efectuării unei proceduri prealabile.

Verificând sentinţa recurată, prin prisma cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., căruia se circumscriu criticile de nelegalitate formulate de recurentă, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea formulată de reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. a avut ca obiect anularea Actului cu nr. 1020/41/21.10.2016 emis de AGIFER, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de aceasta, şi a Raportului întocmit la 30 iunie 2016, de investigare a accidentului feroviar produs în data de 02.07.2015, în Staţia C.F. Roşiori Nord, întocmit de A.G.I.F.E.R.

Potrivit art. 6 lit. g) alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 117/2010, pentru aprobarea Regulamentului de investigare a accidentelor şi a incidentelor, de dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei feroviare pe căile ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul din România, "Investigaţia are statutul juridic de act administrativ".

Or, faţă de dispoziţia astfel expresă a legii, care conferă caracter de act administrativ investigaţiei accidentului feroviar şi Raportului de investigare întocmit, excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intimata-pârâtă A.G.I.F.E.R. şi însuşită de către instanţa de fond, greşit a fost admisă, caracterul de act administrativ al actului contestat rezultând din conţinutul prevederii legale arătate.

Pe cale de consecinţă, se constată că sunt incidente dispoziţiile referitoare la parcurgerea procedurii speciale prealabile, motiv pentru care, Înalta Curte conchide în sensul că este admisibil demersul judiciar al reclamantei, în condiţiile art. 2 din Legea nr. 554/2004 şi, astfel, excepţia inadmisibilităţii invocată este nefondată, motiv pentru care, va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe de fond, pentru continuarea judecăţii.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei- reclamante sunt întemeiate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. fiind fondat.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte, va admite recursul, va casa sentinţa recurată, şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "C.F.R." S.A. împotriva sentinţei civile nr. 3768 din 17 octombrie 2017, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2020.