Nullity of cassation appeal for lack of grounds on salary calculation and seniority

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii anularea Adresei nr. x/02.02.2018 de soluţionare a contestatiei, anularea Ordinului nr. R1565/29.12.2017, stabilirea corectă a drepturilor sale salariale începind cu data de 01.01.2018 şi a vechimii în muncă, obligarea la plata diferentelor salariale dintre drepturile plătite şi cele calculate corect începând cu data de 01.01.2018 până la plata efectivă.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia necompetenţei materiale, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate.

La termenul de judecată din data de 13.06.2018 tribunalul a respins ca neîntemeiată exceptia necompetenţei materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 3960/13.06.2018 a Tribunalului Bucureşti a fost respinsă cererea reclamantului ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 485/01.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admis recursul formulat de recurentul-reclamant, casată sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Prin sentinţa nr. 4556 din 18.06.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii invocării excepţiei inadmisibilităţii, a decăzut pârâta din dreptul de a mai invoca excepţia inadmisibilităţii, a respins cererea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei nr. 4556 din 18.06.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea din data de 4 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a dispus suspendarea judecării recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 4556 din 18.06.2019, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva încheierii din data de 4 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin îmtâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora, " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi Cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Motivele de recurs sunt instituite, aşadar, prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

În cauza de faţă, recurentul-reclamant a depus o simplă declaraţie de recurs, partea nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată,

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva încheierii din 4 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.