Appeals annulled for missing signature and lack of interest in administrative execution suspension dispute

Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Conturi a României şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989, suspendarea executării Decizia nr. 4/2018 emisă de pârâtă.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţei nr. 541 din 2 iulie 2020, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamant ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantul A. şi pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989, invocându-se motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

3.1. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant A. a reluat situaţia de fapt expusă şi în faţa primei instanţe şi a susţinut, în esenţă, că i-au fost încălcate drepturile în raport cu prevederile art. 33 din C. proc. civ., întucât prin actul contestat s-a reţinut în mod nelegal faptul că a încasat venituri salariale necuvenite, solicitând admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989 a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a încălcat prevederile art. 33 din C. proc. civ., faptul că această instituţie nu a formulat cerere de suspendare a deciziei atacate nu constituie un impediment în baza căruia să-i fie interzis accesul reclamantului la justiţie, acesta având calitate procesuală activă să formuleze o astfel de cerere, întrucât are calitate de recurent-intervenient în dosarul nr. x/2019 în care Secretariatul a contestat măsura dispusă prin decizia atacată în prezenta cauză.

În concluzie, a a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului reclamantului şi excepţia lipsei de interes a recursului pârâtului, invocate din oficiu, Înalta Curte constată că sunt întemeiate.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

1.1. Cu privire la recursul reclamantului A.. Regularitatea promovării căii de atac.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar, conform alin. (3) al aceluiaşi articol, "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii (...)".

În temeiul art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare

în judecată care nu poartă semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia introducerii oricărui demers judiciar, inserate în art. 148 din C. proc. civ., în conformitate cu care orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă, printre alte menţiuni esenţiale, şi semnătura.

Dispoziţiile art. 194 lit. f) din C. proc. civ. prevăd aceeaşi obligaţie.

Potrivit art. 268 alin. (1) din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia.(...)."

Prin urmare, semnătura, având rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului semnat, trebuie să fie olografă şi nicidecum dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

În cauză, se constată că recurentul a depus la dosar cererea de recurs, fără să poarte semnătura sa, făcându-se doar menţiunea "Întocmit A.".

Deşi recurentul a fost citat cu menţiunea de a depune la dosar cererea de recurs semnată olograf în original, pentru termenul de judecată din 28.01.2021, acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

Lipsa semnăturii este un aspect prealabil peremptoriu de natură a determina neregularitatea învestirii instanţei, în consecinţă, nefiind îndeplinită această cerinţă de formă, devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Prin raportare la prevederile menţionate, referitoare la sancţiunea aplicată în cazul nesemnării cererii de chemare în judecată, se reţine şi faptul că, în şedinţa

Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data 29 ianuarie 2018, s-a stabilit următoarea soluţie de principiu: "În ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea (de recurs) exclusiv prin fax sau e-mail şi instanţa face demersuri pentru a obţine exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancţiunea aplicabilă este cea a anulării cererii (de recurs)".

2. Referitor la recursul formulat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrative cu o cerere vizând suspendarea executării Decizia nr. 4/2018 emisă de pârâta Curtea de Conturi a României.

Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Conturi a României şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Instanţa de control judiciar constată că Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989, care a promovat prezenta cale de atac, a avut calitatea de pârât în cauza dedusă judecăţii în primă instanţă, soluţionată în sensul arătat.

Aşa fiind, în cauză se pune problema lipsei interesului în promovarea căii de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că, în cauză, recurentul nu justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, în condiţiile în care a avut calitatea de pârât în cauza dedusă judecăţii în primă instanţă, iar soluţia pronunţată fiind de respingere a acţiunii pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge constata nulitatea recursului reclamantului şi va respinge recursul pârâtului ca lipsit de interes, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe, pentru lipsa semnăturii.

Respinge recursul formulat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România 1945 - 1989 împotriva sentinţei civile nr. 541 din 2 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 ianuarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.