Eligibility of international organizations in EU-funded projects: retroactive application of partner substitution instructions and systemic irregularities vs. beneficiary liability

Şedinţa publică din data de 24 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanta Fundaţia Centrul Pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene, suspendarea executării actului administrativ emis de Direcţia Generală Programe Capital Uman din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene constând în "Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x încheiat la data de 16.02.2016 pentru proiectul x "Economia Socială ca Soluţie a Dezvoltării Comunităţilor Roma din România" SMIS 9246, anularea în tot a actului administrativ emis de Direcţia Generală Programe Capital Uman din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene constând în "Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x încheiat la data de 16.02.2016 pentru proiectul x "Economia Socială ca Soluţie a Dezvoltării Comunităţilor Roma din România" SMIS 9246 şi, pe cale de consecinţă, anularea Deciziei nr. 75915/28.11.2017 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria şi exonerarea acesteia de la plata sumei de 3.915.363,74 RON, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2540 din 31 mai 2018, a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ, ca inadmisibilă, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Fundaţia Centrul Pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene, a anulat Procesul-verbal de constatare nereguli şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.02.2016 referitor la proiectul x "Economia Socială ca Soluţie a Dezvoltării Comunităţilor Roma din România" emis de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, precum şi Decizia nr. 75915/28.11.2017 a Comisiei de soluţionare a contestaţiei emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi a exonerat reclamanta de la plata sumei de 3.915.363,74 RON.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că sentinţa atacată a fost pronunţată de instanţa de fond cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la anularea actelor administrative atacate şi la exonerarea de la plata sumei de 3.915.363,74 RON.

În opinia recurentului, hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a prevederilor Ghidului Solicitantului aferent cererii de propunere de proiecte nr. 69, Documentului Cadru de Implementare al POSDRU (DCI), aInstrucţiunii AMPOSDRU nr. 31/18.09.2010 referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013, modificată şi completată prin Instrucţiunea nr. 37/26.10.2010 referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013, a Clarificării nr. 1 privind unele aspecte referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013, precum şi ale H.G. nr. 113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu modificările şi completările ulterioare.

Activitatea PNUD în România se bazează pe cadrul juridic oferit de standardul de bază al Acordului de Asistenţă (SBAA), încheiat între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Acest document constituie temeiul juridic pentru cooperarea între PNUD şi Guvernul României, care stipulează condiţiile în care PNUD acordă asistenţă Guvernului în realizarea obiectivelor sale de dezvoltare.

Acordul a fost aprobat prin H.G. nr. 113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial nr. 81 din 17 aprilie 1991, fiindu-i aduse amendări/modificări ulterioare prin H.G. nr. 952/2004, H.G. nr. 1285/2005 şi H.G. nr. 1917/2006.

În conformitate cu adresa nr x/29.09.2009 emisă de Ministerul Afacerilor Externe, PNUD ca "organism subsidiar al Organizaţiei Naţiunilor Unite este o organizaţie de drept internaţional public la care România este parte".

Astfel, PNUD beneficiază de toate privilegiile şi imunităţile prevăzute în acordul internaţional şi nu se supune cadrului legal naţional şi deci Organizaţia internaţională nu este eligibilă pentru proiectele finanţate prin programe finanţate nerambursabil ale UE.

Aşadar, din însuşi actul normativ care reglementează statutul PNUD, rezultă indubitabil faptul că PNUD oferă asistenţă Guvernului şi nu este beneficiar al asistenţei financiare nerambursabile.

Prin suspiciunea de neregulă nr. 2996/384CC5N/19.06.2013 în care au fost preluate constatările din adresa DLAF nr. 670/OS.04.2D13 - OLAF THOR B229/O3. O4.2013, se arată faptul că:

"(...) nu în ultimul rând, nici statutul internaţional al PNUD, nici normele române privitoare la înfiinţarea şi funcţionarea sa nu s-au schimbat în vreun fel în 2009 sau 2010.

Aşadar, actul normativ precizează condiţiile în care Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în calitate de organizaţie de drept internaţional - ORGANISM ONU poate acorda asistenţă Guvernului României.

Însă, raportat la dispoziţiile acestei reglementări legate, faptul că prin H.G. nr. 113/1991 ar fi fost aprobată înfiinţarea în România a unei misiuni permanente nu poate conduce la concluzia pe care instanţa de fond a îmbrăţişat-o cu o deosebită uşurinţă şi fără nici o altă analiză făcută în baza reglementărilor legale care statuează cu privire la înfiinţarea persoanelor juridice, potrivit căreia PNUD ar fi o organizaţie legal constituită pe teritoriul României.

În opinia recurentului, PNUD nu este eligibil întrucât nu se încadrează în niciuna din categoriile de beneficiari eligibili stabiliţi în cadrul DCI şi în Ghidul Condiţii specifice aferent C. proc. pen. 69.

Cererea de finanţare a fost aprobată pentru finanţare având ca solicitant Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi fără a avea parteneri. Cererea de finanţare nu a fost depusă în parteneriat,. nu sunt completate câmpurile obligatorii din care să rezulte capacitatea financiară şi operaţională a partenerilor şi partenerii nu au trecut prin procesul de evaluare, proces premergător şi obligatoriu anterior aprobării unei Cereri de finanţare.

Prin urmare, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de organizaţie de drept internaţional - ORGANISM ONU, nu este eligibil, întrucât nu se încadrează în niciuna din categoriile de beneficiari eligibili astfel cum aceştia sunt precizaţi expres în DCI şi în Ghidul Solicitantului aferent Cererii de propuneri de proiecte nr. 69, fapt ce a determinat recuperarea întregii sume nerambursabile,

Instanţa de fond nu a reţinut însă aceste dispoziţii din documentele aplicabile sau prevederile actelor normative care reglementează statutul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, cu aplicarea greşită a legii.

De asemenea, instanţa de fond nu a făcut distincţia între calitatea de "solicitant" al finanţării, aceasta fiind atribuită aplicantului din cererea de finanţare, şi cea de "beneficiar" al finanţării, în calitate de semnatar al contractului de finanţare, şi nu a reţinut în considerentele hotărârii faptul că semnatarul cererii de finanţare, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare {PNUD) nu a avut la niciun moment calitatea de solicitant eligibil cu privire la cererea de finanţare formulată şi, cu atât mai puţin, pe cea de beneficiar al contractului de finanţare.

Aşadar, acordul de parteneriat la care face referire a fost încheiat la data de 25.11.2010, după depunerea cererii de finanţare de către PNUD dar înaintea semnării contractului de finanţare nr. E9792/2G. 12.2010 aferent proiectului x "Economia Socială ca Soluţie a Dezvoltării Comunităţilor Rome din România", cod SMIS 9246.

Conform acordului de parteneriat reţinut de instanţa de fond, încheiat la data de 25.11,2010, Fundaţia Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria a avut calitate de lider de parteneriat, iar Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare calitate de partener 1, însă participarea la semnarea contractului de finanţare urma să se facă de către partenerul principal (liderul de parteneriat), acesta devenind şi beneficiar al finanţării nerambursabile,

Aşadar, deşi cererea de finanţare a fost depusă de către PNUD România în calitate de solicitant al finanţării nerambursabilă, Contractul de finanţare identificat cu nr. x, cu titlu "Economie Sociali ca Soluţie a Dezvoltării Comunităţii Roma din România" şi înregistrat cu nr. x/20.12.2010 a fost încheiat între AMPOSDRU şi intimata-reclamantă Fundaţia Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile.

Partenerii din acordul de parteneriat care nu depuseseră cererea de finanţare nu au trecut însă prin procesul de evaluare, proces premergător şi obligatoriu anterior aprobării unei Cereri de finanţare.

Pentru a justifica faptul că o astfel de înlocuire s-ar fi produs în mod legal, instanţa de fond apreciază cu aplicarea greşită a dispoziţiilor Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 31/2010 referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013, completată şi modificată prin Instrucţiunea nr. 37/2010 referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013, şi ale Clarificării nr. 1 privind unele aspecte referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013 faptul că: "(...) înlocuirea solicitantului iniţial PNUD cu reclamanta a avut loc cu respectarea instrucţiunilor nr. 31 şi 37 din anul 2010, astfel cum acestea au fost clarificate prin Clarificarea nr. x/10.06.2011".

Instanţa de fond, fără ca intimata-reclamantă să fi făcut astfel de susţineri prin cererea de chemare în judecată, cu depăşirea principiului disponibilităţii şi limitelor investirii, substituindu-se practic intimatei-reclamante, face o apreciere eronată cu privire la aplicarea în speţă a prevederilor art. 3 din Instrucţiunea nr. 31/2010 referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007-2013 (completată cu Instrucţiunea nr. 37/26.10.2010), teza a doua, şi anume situaţia existentei unei necorelări între statutul reglementat al acestor organizaţii şi legislaţia naţională, pentru a justifica înlocuirea PNUD cu partenerul Fundaţia Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare nu a avut niciodată calitatea de solicitant eligibil în cadrul proiectului şi cu atât mai puţin pe cea de beneficiar al finanţării nerambursabile astfel după cum se stipulează în mod expres prin prevederea menţionată, pentru a putea opera "înlocuirea beneficiarului".

La data de 10.06.2011, DG AMPOSDRU a emis Clarificarea nr. 1 privind unele aspecte referitoare la modul de înlocuire a partenerilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU 2007 - 2013, înregistrată cu nr. E 334/10.06.2011.

Prin conţinutul ei, se modifică şi se completează Instrucţiunea nr. 31/28.09.2010, întocmai cum aceasta a fost modificată şi completată prin Instrucţiunea nr. 37/26.10.2010, astfel încât nu este vorba despre o simplă clarificare a unor noţiuni sau concepte, "emisă doar în scop de ratificare cu caracter retroactiv a modificărilor operate în baza Instrucţiunii nr. 31/2010" astfel după cum în mod greşit apreciază instanţa de fond, ci de o veritabilă completare a Instrucţiunii nr. 31/28.09.2010 (completată prin Instrucţiunea nr. 37/26.10.2010) care se aplică doar pentru viitor.

Faţă de aceste considerente, Clarificarea nr. 1 produce efecte doar de la data emiterii, respectiv 10.06.2011 şi nu produce efecte în mod retroactiv.

Este nelegală şi concluzia potrivit căreia înlocuirea solicitantului din cererea de finanţare PNUD cu partenerul 1 Asociaţia reclamantă s-a realizat la solicitarea PNUD, motivată de neconcordanţe între forma sa de organizare şi legislaţia aplicabilă şi cu respectarea Instrucţiunii nr. 31/2010 şi a Instrucţiunii nr. 37/2010, astfel cum au fost clarificate prin Clarificarea nr. x/2011.

Recurentul mai susţine că ne aflăm în prezenţa unei nereguli care a determinat obţinerea de către intimata-reclamantă, în calitate de beneficiar al finanţării, a unor sume acordate în mod nejustificat de la bugetul Uniunii Europene, câtă vreme aceasta nu putea înlocui solicitantul din cererea de finanţare, cu privire la care s-a demonstrat faptul că era neeligibil, iar Instrucţiunile emise de AMPOSDRU şi Clarificarea nr. 1 nu au fost aplicabile, contrar susţinerilor nelegale din sentinţa atacată potrivit cărora aceasta ar fi respectat cadrul normativ aplicabil la data semnării contractului de finanţare şi Instrucţiunile emanând de la AMPOSDRU.

Cu aplicarea greşită a legii a reţinut instanţa de fond incidenţa în prezenta cauză a prevederilor art. 2 lit. a)1 din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi ale dispoziţiilor art. 10 alin. (7) din H.G. nr. 875/2011 referitoare la neregulile cu caracter sistemic/de sistem şi la procedura aplicabilă în situaţia în care se constată o neregulă determinată de necorelarea dintre legislaţia naţională şi reglementările comunitare (teza finală a art. 2 lit. a)1 din O.U.G. nr. 66/2011).

Faptul că în prezenta cauză s-a dat de către instanţa de fond o interpretare diferită de cea legală a Instrucţiunilor AMPOSDRU invocate şi a Clarificării nr. x/2011 nu are semnificaţia constatării unei "(...) eventuale necorelări de către autoritatea competentă a legislaţiei secundare cu normele comunitare".

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că între autoritatea contractantă AMPOSDRU, si beneficiarul Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria, a fost încheiat Contractul de finanţare x privitor la proiectul "Economia socială ca soluţie a dezvoltării a comunităţilor Roma din România" cod SIMS 9246, contract înregistrat sub nr. x/20.12.2010. Acest contract a fost semnat ca urmare a cererii de finanţare nr. x/22.12.2008, aprobată pentru o finanţare nerambursabilă în valoare de 4 079 203,94 RON, perioada maximă de implementare fiind de 36 de luni.

Potrivit notificării pentru modificarea contractului, a fost decalată cu două luni data de începere a implementării proiectului, începerea implementării proiectului fiind stabilită pentru data de 1.03.2011.

Acordul de asociere pentru implementarea proiectului a intervenit la data de 25.11.2010, între reclamantă, în calitate de lider de parteneriat, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de partener 1, Departamentul pentru Relaţii Interetnice - Secretariatul General al Guvernului, în calitate de partener 2 şi Alianţa Civică a Romilor din România, în calitate de partener 3, obiectul acestui parteneriat constând în stabilirea responsabilităţilor fiecărui partener.

Contractul de finanţare a fost modificat prin actul adiţional nr. x din data de 22.06.2011, fiind modificate anexele acestuia, respectiv cererea de finanţare şi acordul de parteneriat, având în vedere Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 31/2010, modificată prin Instrucţiunea nr. 37/2010 şi Clarificarea AMPOSDRU nr. 1/10.06.2011.

În perioada 21.01.2017 - 25.01.2017, Direcţia Generala Programe Europene Capital Uman (DG-PCU) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice si Fondurilor Europene, a efectuat o verificare în urma aspectelor semnalate în suspiciunea de neregulă nr. 2996/384CCSN/19.06.2013.

În acest sens a fost emis procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.02.2017, reţinându-se că misiunea permanentă în România a PNUD nu este eligibilă ca solicitant în vreuna dintre aceste cereri de propuneri, întrucât aceasta este o organizaţie de drept internaţional public şi nu o organizaţie legal constituită în România., fiind declarată ca neeligibilă întreaga sumă nerambursabilă, în cuantum de 3 991 690,65 RON.

Reclamanta a formulat contestaţie împotriva acestui proces-verbal, care a fost respinsă prin Decizia nr. 75915/28.11.2017.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Totodată, potrivit art. 2 alin 1 lit. a)/1, reprezintă "nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerinţele-cheie ale sistemelor de management şi control care se produc ca urmare a unor deficienţe de proiectare a procedurilor de management şi control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management şi control sau din necorelarea prevederilor legislaţiei naţionale cu reglementările comunitare"

Prin procesul-verbal contestat autoritatea a reţinut existenţa unei nereguli în procedura de evaluare a cererii de finanţare şi de acordare a finanţării, constând în încălcarea cerinţelor de eligibilitate din Ghidul solicitantului - Condiţii specifice, potrivit cărora, "pentru verificarea eligibilităţii solicitanţilor se aplică următoarele criterii: solicitantul să fie o organizaţie legal constituită în România" .

Problema supusă controlului de legalitate o reprezintă aprecierea emitentei că PNUD, prevăzută ca partener 1 în cadrul acordului de parteneriat, nu este o organizaţie legal constituită în România, acesta fiind prevăzută, în opinia pârâtei, ca partener încă de la nivelul anilor 2010, iar statutul legal nefiind modificat pe parcursul anilor 2010 - 2011, astfel încât să fie permisă modificarea partenerului, în lumina Instrucţiunilor 31/2010.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că nu se poate face abstracţie de faptul că acordul de finanţare a fost semnat anterior acordării finanţării, respectiv în data de 25.11.2010, acordul de parteneriat fiind menţinut în aceeaşi formă pe toată perioada derulării contractului de finanţare. Prin urmare, menţiunile eferitoare la înlocuirea beneficiarului finanţării sunt străine de situaţia de fapt concretă, calitatea de beneficiar a finanţării având-o reclamanta, astfel cum rezultă din cuprinsul contractului de finanţare. Modificarea care a operat a fost în sensul indicării reclamantei ca fiind solicitant în cadrul acestui proiect. Or, în cauza de faţă nu a fost pusă sub semnul întrebării calitatea reclamantei de "organizaţie legal constituită în România", fiind în mod implicit recunoscut că această cerinţă este îndeplinită.

Înlocuirea solicitantului iniţial PNUD cu reclamanta a avut loc cu respectarea Instrucţiunilor nr. 31 şi nr. 37 din anul 2010, astfel cum au fost acestea clarificate prin Clarificarea nr. x/10.06.2011.

Prin procesul-verbal de control, Instrucţiunea nr. 31/2010, astfel cum a fost modificată prin Instrucţiunea nr. 37/2010, se prevedea posibilitatea la art. 3, cu caracter excepţional, să se admită "înlocuirea beneficiarului finanţării nerambursabile şi în situaţiile în care beneficiari/parteneri principali sunt instituţii/structuri cu statut internaţional confirmat de MAE în cazul modificării statutului internaţional al acestor organizaţii (...) sau al existenţei unei necorelări între statutul reglementat al acestor organizaţii şi legislaţia naţională".

Corespondenţa purtată de AMPOSDRU cu aplicantul PNUD depusă la dosarul cauzei şi aflată la dosarul administrativ dovedind faptul că înlocuirea a fost necesară deoarece s-au identificat necorelări între statutul PNUD, care deşi este organizaţie de drept public internaţional are dreptul de a opera pe teritoriul României, în baza H.G. nr. 113/1991 şi cerinţa din Ghidul solicitantului, potrivit căreia aplicantul poate fi doar o organizaţie legal constituită în România, calitate pe care o îndeplineşte reclamanta.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a reţinut că, în cauză, Clarificarea nr. x/2011 vine doar să clarifice modul de interpretare a noţiunii de "beneficiar", în sensul în care Instrucţiunea nr. 31/2010 priveşte inclusiv "solicitantul". Clarificarea nr. x/2011 a fost emisă doar în scop de ratificare cu caracter retroactiv a modificărilor operate în baza Instrucţiunii nr. 31/2010, explicând că sintagma "beneficiarul finanţării" din instrucţiune are în vedere inclusiv noţiunea de "solicitant" din cererea de finanţare.

Modificarea solicitantului iniţial cu reclamanta a avut loc tocmai în contextul în care regimul juridic al PNUD era neclar, fiind posibilă ca urmare a Instrucţiunilor anterioare. La momentul adoptării Instrucţiunilor nr. 31 şi nr. 37 din 2010, la nivel de autoritate, noţiunea de "beneficiar" era utilizată inclusiv în privinţa "solicitantului" din cererea de finanţare.

Astfel fiind, în mod temeinic şi legal s-a constatat că înlocuirea solicitantului din cererea de finanţare PNUD cu partenerul 1 Asociaţia reclamantă s-a realizat la solicitarea PNUD, motivată de neconcordanţe între forma sa de organizare şi legislaţia aplicabilă şi cu respectarea Instrucţiunii nr. 31/2010 şi a Instrucţiunii nr. 347/2010, astfel cum au fost clarificate prin Clarificarea nr. x/2011.

De asemenea, în mod corect s-a reţinut că PNUD îndeplineşte condiţia de eligibilitate, întrucât organizarea şi funcţionarea acestei entităţi pe teritoriul României a fost aprobată prin H.G. nr. 113/1991, prin acest act fiind aprobată înfiinţarea în România a unei misiuni permanente.

Prin urmate, toate susţinerile privind existenţa unei "nereguli" în sensul art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 nu au legătură cu modul în care reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile legale, în privinţa acesteia neputându-se reţine în mod rezonabil existenţa vreunei abateri, în sensul Regulamentului 1083/2006 ori a Regulamentului nr. 2988/1995, ci au legătură cu modul în care autoritatea de management şi-a îndeplinit propriile atribuţii potrivit Regulamentului nr. 1083/2006.

Înalta Curte apreciază că temeinic şi legal s-a reţinut că, în cauză, nu s-a făcut dovada celei mai mici culpe a reclamantei în obţinerea finanţării, aceasta nefăcând altceva decât să respecte cadrul normativ aplicabil la data semnării contractului de finanţare şi Instrucţiunile emanând de la AMPOSDRU.

De asemenea, Înalta Curte reţine că instanţa de fond în mod corect a apreciat că de fapt aspectele în legătură cu legalitatea Instrucţiunilor nr. 31/2010 şi 37/2010 şi a Clarificării nr. x/2011, invocate de DLAF prin Suspiciunea de neregulă, nu o privesc pe reclamantă ci au legătură cu o eventuală neregulă cu caracter sistemic, astfel cum este aceasta definită de art. 2 lit. a)/1 din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv cu "erori sistematice de aplicare a procedurilor de management şi control sau din necorelarea prevederilor legislaţiei naţionale cu reglementările comunitare".

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin 7 din H.G. nr. 875/2011:

"În cazul în care se constată o neregulă determinată de necorelarea dintre legislaţia naţională şi reglementările comunitare (în cauză s-a contestat legalitatea Instrucţiunilor AMPOSDRU şi Clarificarea nr. x/2011), în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se menţionează că sumele reprezentând creanţe bugetare se recuperează de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - în conturile programelor europene respective şi/sau în conturile de la bugetul de stat aferente acestora şi nu se completează rubrica "Debitor" - din:

a) sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcţionează autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, conform prevederilor legale aplicabile, în cazul beneficiarilor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă;

b) conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuată rambursarea cheltuielilor, pe baza referatului prevăzut la art. 21 alin. (2), în cazul beneficiarilor prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă".

Astfel fiind, în situaţia în care abaterea nu are legătură cu acţiuni sau inacţiuni ale operatorului economic "beneficiar" al finanţării, ci cu eventuale necorelări de către autoritatea competentă a legislaţiei secundare cu normele comunitare, atunci nu poate fi stabilită calitatea de debitor a operatorului economic, astfel cum în mod greşit a apreciat recurentul-pârât.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul la plata sumei de 5.000 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinţei civile nr. 2540 din 31 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul - pârât Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei de 5000 RON către intimata - reclamantă Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională Eleutheria.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iulie 2020.