EU-funded school rehabilitation tender: 5% financial correction upheld over disproportionate qualification criteria

Şedinţa publică din data de 24 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vâlcea a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare x din 29 iulie 2016, referitoare la contractul de achiziţie publică de lucrări nr. x/07.07.2011, atribuit, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare, S.C. A. S.R.L; anularea Deciziei nr. 338 din 7 octombrie 2016, privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea, înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x din 20 septembrie 2016 şi obligarea pârâtului la plata sumei de 206.286,11 RON (165.115,90 RON + TVA 41.170,21 RON), reprezentând corecţia financiară, în cuantum de 5% aplicată la valoarea contractului de achiziţie publică de lucrări nr. x din 07 iulie 2011, încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea şi S.C. A. S.R.L., reţinută la plată în cadrul Proiectului cod SMIS 11225 cu titlu "Consolidare, modernizare, extindere si dotare Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni - Judeţul Vâlcea".

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3147 din 13 septembrie 2020, a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială-Judeţul Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială-Judeţul Vâlcea a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că reţinerile instanţei de fond în considerentele hotărârii judecătoreşti pronunţate sunt nelegale, deoarece documentaţia pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a lucrărilor în cadrul Proiectului Cod SM1S 11225 cu titlu "Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Centrul Şcolar pentru Educaţie incluzivă Băbeni -Judeţul Vâlcea" s-a elaborat cu respectarea prevederilor art. 184 şi art. 185 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Toate aceste documente au stat la baza elaborării fişei de date a achiziţiei publice şi trebuiau analizate împreună şi nu separat aşa cum a procedat instanţa de fond, deoarece acestea definesc toate condiţiile în care se atribuia contractul.

Din acest punct de vedere este nelegală reţinerea "instanţei de fond " potrivit căreia:

"autoritatea contractantă nu a motivat în concret care este raţiunea pentru care a impus cerinţele,.." referitoare la prezentarea de către ofertant a unei declaraţii pe propria răspundere că nivelul indicatorului financiar "lichiditate generală, mai mare de 100% conform bilanţului contabil şi la responsabilul Tehnic cu Execuţia (RTE) cu autorizaţie valabilă în domeniul construcţiilor civile, industrial şi agricole, cu o vechime de minim 5 ani.

De asemenea, recurenta apreciază că este nelegală reţinerea instanţei de fond şi faţă de dispoziţiile art. 9 lit. "c" şi lit. "d" din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în raport de dispoziţiile lit. "d" ale art,9 din cadrul prevederilor legale arătate, nivelul indicatorului financiar «lichiditate generală» trebuia să depăşească cota de 100%, iar în nota justificativă nr. x din 11 aprilie 2011 s-a prevăzut ca dovada acestuia să se facă prin prezentarea de către ofertant a unei declaraţii pe propria răspundere că nivelul indicatorului financiar "lichiditate generală, este mai mare de 100% conform bilanţului contabil.

Pe lângă faptul că respectiva cerinţă este prevăzută în cadrul actelor normative care reglementează achiziţiile publice, aceasta nu se regăseşte în cadrul criteriilor restrictive menţionate în anexa nr. 1 la Ordinul Preşedintelui ANRMAP nr. 509/2011, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie.

În considerarea celor arătate, cerinţele de calificare solicitate sunt raportate la obiectul contractului de lucrări din cadrul Proiectului Cod SMIS 11225 cu titlu "Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni - Judeţul Vâlcea", în speţa de faţă este vorba de lucrări de consolidare, modernizare şi construire la un imobil destinat copiilor cu dizabilităţi a căror valoare era de 6.476.940 RON.

În ceea ce priveşte cea de a II-a cerinţă pe care intimatul-pârât a apreciat-o ca fiind restrictivă, referitoare la Responsabilul Tehnic cu Execuţia (RTE) cu autorizaţie valabilă în domeniul construcţiilor civile, industriale şi agricole, cu o vechime de minim 5 ani, recurenta consideră că, faţă de obiectul contractului şi de lucrările care trebuiau executate, aceasta este legală, fiind stabilită în raport de responsabilităţile constructorului prevăzute de art. 25 din Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor legale menţionate, unele din obligaţiile executantului lucrărilor de construcţii sunt cele care se referă la sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, la începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi şi la asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia.

Recurenta mai arată că nici cea de a II-a cerinţă nu se găseşte menţionată expres în cadrul criteriilor prevăzute de Ordinul Preşedintelui ANRMAP nr. 509/2011, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie.

Cu toate că prevederile Ordinului Preşedintelui ANRMAP nr. 509/2011, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, nu erau în vigoare la data întocmirii documentaţiei achiziţiei publice, faţă de cele arătate, rezultă că niciunul din criteriile de calificare care au stat la baza atribuirii contractului de lucrări nu au fost propuse, în mod nejustificat, având în vedere că, în speţa de faţă, este vorba de lucrări de consolidare, modernizare şi extindere a unei construcţii deja existente pentru o suprafaţă desfăşurată de 3751 mp., lucrări pentru care este necesară calificarea unui Responsabil Tehnic cu Execuţia (RTE).

Totodată, pentru remedierea aspectelor menţionate, Consiliul Judeţean Vâlcea a luat măsuri pentru elaborarea documentaţiilor tehnice în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică necesare înlăturării problemelor cauzate de existenţa infiltraţiilor majore de apă în subsolul internatului şcolar aparţinând Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni.

Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, pentru aprobarea reglementării tehnice "îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii", cu modificările şi completările ulterioare, preluat în considerentele hotărârii judecătoreşti de către instanţa de fond, nu prevede care trebuie să fie natura vechimii în execuţie, respectiv aceea necesară executării din speţa de faţă de construcţii civile.

Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea a îndeplinit obligaţia respectării politicii Uniunii Europene în domeniul achiziţiilor publice, ajutorului de stat, egalităţii de şanse, dezvoltării durabile, informării şi publicităţii şi nu a încălcat legislaţia în materia achiziţiilor publice, motivând clar şi concis condiţiile în care operatorul economic trebuia să execute lucrarea, fără a încălca în vreun fel tratamentul egal şi nediscriminatoriu al operatorilor economici.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 25.10.2010 a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Unitatea administrativ- teritorială Judeţul Vâlcea- având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOR pentru implementarea Proiectului nr. SV/23/3/3.4/27/09.07.2009 intitulat " Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea".

Pentru atribuirea Contractului având ca obiect executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru realizarea obiectivului " Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea", recurenta a aplicat procedura de achiziţie publică de tip "licitaţie deschisă" prin publicarea în SEAP a Anunţului de participare nr. x/15.04.2011.

În urma desfăşurării procedurii de achiziţie a fost încheiat între Unitatea administrativ- teritorială Judeţul Vâlcea, în calitate de achizitor, şi S.C. A. S.R.L., în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/07.07.2011prin care aceasta din urmă se obliga să execute lucrări de construcţii şi instalaţii pentru realizarea obiectivului în schimbului preţului de 3.542.546 RON fără TVA, echivalent 864.372, 92 Euro, la care se adaugă TVA în sumă de 850.211,04 RON.

În baza Mandatului nr. x/16.05.2016, emis de Şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional, echipa de control a pârâtei a procedat la efectuarea verificării documentare a cazului de suspiciune de nereguli vizând aspectele cuprinse în sesizarea nr. 29687/23.03.2016 a Unităţii Gestionare Nereguli Fonduri Europene, conţinând constatări cu implicaţii financiare cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziţie publică la atribuirea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011.

Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/29.07.2016 cu privire la contractul de finanţare nr. x/25.10.2010 proiect cod SMIS 11225 cu titlul " Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea" a fost stabilită o corecţie financiară de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011, în conformitate cu Anexa la H.G. nr. 519/2014, Partea 1, lit. A) pct. 9 potrivit căruia: "Prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire sunt stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii".

Împotriva acestui titlu de creanţă, recurenta-reclamantă a formulat contestaţie administrativă înregistrată la sediul pârâtei sub nr. x/20.09.2016, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 338/07.10.2016.

Raportat la susţinerea recurentei cu privire la cerinţa obligatorie conform căreia:

"Ofertantul va face dovada printr-o declaraţie pe proprie răspundere că, nivelul indicatorului financiar Lichiditate venerată este mai mare de 100%, conform bilanţurilor contabile", Înalta Curte constată că prin Fişa de date a achiziţiei, Cap. V.3.3) Situaţia economico - financiară (criterii de calificare şi selecţie), autoritatea contractantă a solicitat ca ofertantul să facă dovada printr-o declaraţie pe proprie răspundere că, nivelul indicatorului financiar Lichiditate generală este mai mare de 100%, potrivit bilanţurilor contabile.

Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 care prevede că autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

De asemenea, în concordanţă cu prevederile art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia.

Conform prevederilor art. 176 din O.U.G, nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la: a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului; b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; c) situaţia economică şi financiară; d) capacitatea tehnică şi/sau profesională; e) standarde de asigurare a calităţii; f) standarde de protecţie a mediului, în cazurile prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) lit. e).

Scopul îndeplinirii de către operatorii economici a unor cerinţe de calificare este de a demonstra potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziţie publică şi capacitatea de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia.

Potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, atunci când se impun cerinţe minime de calificare, autoritatea contractantă trebuie să motiveze introducerea acestor cerinţe, printr-o notă justificativă, care trebuie să cuprindă o detaliere temeinică a motivelor care au stat la baza acestor cerinţe minime, deoarece alegerea acestei soluţii reprezintă o situaţie de excepţie şi nu o regulă.

Contrar susţinerilor recurentei, în cuprinsul Notei justificative privind alegerea criteriilor de calificare în cadrul procedurii de achiziţie publică emisă de către aceasta, nu există o justificare temeinică a motivelor care au stat la baza impunerii acestei cerinţe de calificare.

Aşadar, instanţa de fond reţine în mod corect faptul că recurenta în calitatea sa de autoritate contractantă, avea obligaţia să justifice temeinic introducerea cerinţei minime de calificare cu privire la Indicatorul lichiditate generală (active circulante/datorii curente) 100 > 100%", astfel cum dispun prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 9 din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora:

"în sensul prevederilor art. 8 alin. (1), se prezumă ca cerinţele minime de calificare sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, dacă se impune îndeplinirea unor condiţii cum ar fi:

a) suma valorilor/cantităţilor de produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate, incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienţei tui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/presate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit;

b) valoarea cifrei de afaceri a operatorului economic sa fie mai mare decât valoarea estimată a contractului, multiplicată cu 2;

c) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «lichiditate generală» în cazul atribuirii unui contract cu durata de îndeplinire mai mică de 3 luni sau în cazul atribuirii unui contract cu executare succesivă, având o durată mai mare de 3 luni, dar pentru care plăţile aferente prestaţiilor urmează să se efectueze ta intervale mai mici de 60 de zile de la data efectuării acestora;

d) nivelul indicatorului financiar "lichiditate generală" să depăşească cota de 100%, în cazul atribuirii unui contract care nu se încadrează în categoria celor prevăzute la lit. c);

e) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «solvabilitate» în cazul în care operatorul economic a prezentat documente din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 181 lit. a) sau b) din ordonanţa de urgenţă."

Astfel fiind, Înalta Curte constatăcă în mod corect s-a reţinut că cerinţa recurentei-reclamante potrivit căreia "Ofertantul va face dovada printr-o declaraţie pe proprie răspundere că, nivelul indicatorului financiar Lichiditate generală este mai mare de 100%, conform bilanţurilor contabile", este restrictivă şi nu se poate încadra în cerinţele legale în vigoare la data organizării procedurii de achiziţie publică, întrucât lichiditatea generală, solvabilitatea, rentabilitatea şi trezoreria netă, stabilite în bilanţ, reprezintă indicatori care pot edifica situaţia economică şi financiară a unui operator economic la momentul solicitat.

De altfel, la Cap. III. 4 din Fişa de date a achiziţiei şi capitolul 18.1 din contract, recurenta a menţionat că plata facturilor se face lunar, în 30 zile de la data emiterii facturii, pe baza situaţiilor de lucrări verificate şi însuşite de dirigintele de şantier, ceea ce face ca solicitarea unei lichidităţi mai mari de 100% să fie restrictivă.

În consecinţă, prin cerinţele minime impuse de către recurentă, s-a restricţionat accesul posibililor ofertanţi la procedura de achiziţie, fiind impuse anumite cerinţe minime de calificare restrictive şi nu s-a asigurat o competiţie adecvată, încălcându-se principiul concurenţei cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei referitoare la incidenţa prevederilor Ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 509/2011, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi nu poate fi primită.

Art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 dispune că "în procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006".

Prin intrarea în vigoare a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011 s-a urmărit ca stabilirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie să nu conducă la restricţionarea participării operatorilor economici la procedurile de atribuire.

Contrar susţinerilor recurentei, reglementările stabilite prin Ordinul nr. 509/2011 au creat cadrul de a aduce lămuriri/clarificări/precizări cu privire la criteriile de calificare şi selecţie, prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, criterii existente de altfel şi la momentul iniţierii procedurii.

Nici susţinerea recurentei-reclamante privind solicitarea cerinţei "responsabil tehnic cu execuţia RTE cu autorizaţie valabilă în domeniul Construcţii civile, industriale şi agricole, cu o vechime de minim 5 ani ", nu poate fi primită.

Prin Fişa de date a achiziţiei publice, cap. V. 4.4.) Informaţii privind personalul tehnic de specialitate şi de asigurare a calităţii, autoritatea contractantă a solicitat:

"Cerinţă minimă obligatorie: responsabil tehnic cu execuţia RTE cu autorizaţie valabilă în domeniul Construcţii civile, industrial şi agricole, cu o vechime de minim 5 ani".

Potrivit art. 188 alin. (3) lit. b) şi lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 - "în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:

b). informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii,

c). informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru execuţia lucrărilor".

Deci, recurenta are dreptul de a solicita îndeplinirea unor criterii minime de calificare, dar care se reduc numai ta informaţii privind studiile, pregătirea şi calificarea.

Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 12 din Ordinul nr. 777/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice "îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii", potrivit cărora:

"(1) Responsabilul tehnic cu execuţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie inginer sau subinginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei facultăţi de construcţii, arhitect sau conductor arhitect, absolvent al unei facultăţi de arhitectură;

b) să fi desfăşurat o activitate de execuţie de cel puţin 8 ani în domeniul solicitat pentru atestare sau înrudit cu acesta, ori 4 ani vechime în execuţie şi 8 ani vechime în activitatea de control al calităţii, precizată în memoriul de activitate."

Prin urmare, în mod corect s-a reţinut că solicitarea suplimentară impusă de autoritatea contractantă a unei vechimi de minim 5 ani pentru RTE devine una restrictivă, deoarece a limitat dreptul potenţialilor ofertanţi de a participa la procedură.

Astfel, procedura de atribuire a devenit inaccesibilă ofertanţilor care, deşi îndeplineau condiţiile generale pentru responsabil tehnic cu execuţia RTE cu autorizaţie valabilă, nu îndeplineau condiţiile specifice de vechime minim 5 ani.

Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea împotriva sentinţei civile nr. 3147 din 13 septembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iulie 2020.