Disqualification over legal-services procurement falls outside procurement-remedies law; jurisdiction set by claimant's seat at Bucharest Tribunal

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub numărul de dosar x/2020, reclamanta SCPA A. a formulat contestaţie privind procedura de atribuire şi a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA: 1. anularea răspunsului nr. x/11.09.2020, emis de Municipiul Cluj-Napoca faţă de plângerea prealabilă formulată de reclamantă şi înregistrată sub nr. x/07.09.2020, prin care se menţine procedura de achiziţie publică astfel cum a fost desfăşurată şi finalizată, precum şi decizia luată de autoritatea contractantă de a descalifica oferta reclamantei; 2. anularea comunicării nr. x/20.08.2020 privind rezultatul procedurii pentru atribuirea contractului de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în litigii având ca obiect proiectul Amenajare parc Zona Observator, Cartier Zorilor, din Municipiul Cluj-Napoca şi anularea Raportului procedurii de selecţie de oferte pentru achiziţia de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în litigii având ca obiect proiectul Amenajare parc Zona Observator, Cartier Zorilor, din Municipiul Cluj-Napoca, nr. x/20.08.2020; 3. obligarea pârâtului la reluarea procedurii de atribuire cu respectarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi reevaluarea ofertei reclamantei conform criteriilor de selectare indicate în documentaţia de atribuire; 4. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 5850 din 12 noiembrie 2020, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa că, în cauză, este aplicabilă, din punct de vedere procedural, Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, iar, potrivit art. 49 alin. (2) din lege, competenţa de soluţionare a contestaţiilor privind procedurile de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 aparţine tribunalului în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin complete specializate în achiziţii publice.

Tribunalul Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 582 din 5 martie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale ridicată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

A reţinut instanţa că, reclamanta, în preambulul cererii de chemare în judecată, în privinţa legii aplicabile, a arătat că prezenta contestaţie nu a fost formulată în baza Legii 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ci în baza Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, prin raportare la prevederile art. 29 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din Legea 98/2016.

A mai reţinut tribunalul că intimatul nu a ales ca procedura să fie guvernată de Legea 98/2016, neexistând o opţiune prevăzută de lege în acest sens, ci doar a ales ca procedura proprie să urmeze aceleaşi reguli ca cele prevăzute de Legea 98/2016, or, nefiind în prezenţa unei proceduri care intră sub incidenţa Legii 98/2016 conform art. 29 alin. (1) lit d şi alin. (3) din Legea 98/2016, evident că nu va fi aplicabilă nici Legea 101/2016, aspect reiterat în faţa instanţei şi de către reprezentanta intimatului Municipiul Cluj Napoca, aceasta achiesând la poziţia procesuală a reclamantului, ambele părţi procesuale arătând că legea aplicabilă prezentului litigiu este Legea 554/2004.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Din expunerea obiectului acţiunii, rezultă că, în cauză, reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere având ca obiect anularea răspunsului nr. x/11.09.2020, emis de Municipiul Cluj-Napoca şi anularea comunicării nr. x/20.08.2020 privind rezultatul procedurii pentru atribuirea contractului de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în litigii având ca obiect proiectul Amenajare parc Zona Observator, Cartier Zorilor, din Municipiul Cluj-Napoca şi anularea Raportului procedurii de selecţie de oferte pentru achiziţia de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică.

Înalta Curte reţine că Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice prevede anumite excepţii de la aplicabilitatea acesteia, la art. 29, respectiv:

"Art. 29. - (1) Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect:

(...)

d) oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3);

(...)

(3) Serviciile juridice care fac obiectul alin. (1) lit. d) sunt următoarele:

a) asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau altui organism naţional de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă;

b) asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor internaţionale;

c) asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) şi b) ori în cazul în care există indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care sunt acordate asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri;

(...)."

Astfel, în raport cu obiectul contractului de achiziţie publică, "servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în litigii având ca obiect proiectul "Amenajare parc Zona Observator, Cartier Zorilor, din Municipiul Cluj-Napoca", publicând în SEAP anunţul cu nr. x/06.07.2020", Înalta Curte apreciază că nu sunt incidente dispoziţiile Legii achiziţiilor publice şi, implicit, nici cele ale Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Prin urmare, determinarea competenţei instanţei se realizează în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, litigiile "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până/a 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ - fiscale iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel." Iar dispoziţiile art. 10 alin. (3) stabilesc că "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."

Aşadar, din punct de vedere al instanţei competente teritorial, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la sediul său.

În concluzie, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la sediul reclamantei SCPA A..

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SCPA A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.