Medical-records dispute sent by negative-conflict ruling to Pitești Court of Appeal under claimant-domicile exclusive venue
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Court of Appeal Pitești (administrative and fiscal section) as the competent first-instance court, thereby favoring that court over the Court of Appeal Bucharest. The underlying dispute is an administrative law action by a physician against professional medical bodies, seeking annulment of individual administrative acts and an order to record a professional qualification; both lower courts had declined territorial jurisdiction based on differing interpretations of the claimant’s address. The decisive legal basis is Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which provides that a private-person claimant must file exclusively with the court at their "domicile" (principal residence under Article 87 of the Civil Code), not their "reședință" (secondary residence), and this exclusive territorial rule is strictly interpreted, offering no option between courts.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 87 din C. civ, Art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ; Medical-records dispute sent by negative-conflict ruling to Pitești Court of Appeal under claimant-domicile exclusive venue: The underlying dispute is an administrative law action by a physician against professional medical bodies, seeking annulment of individual administrative acts and an order to record a professional qualification; both lower courts had declined territorial jurisdiction based on differing interpretations of the claimant’s address. The decisive legal basis is Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which provides that a private-person claimant must file exclusively with the court at their "domicile" (principal residence under Article 87 of the Civil Code), not their "reședință" (secondary residence), and this exclusive territorial rule is strictly interpreted, offering no option between courts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for resolving the negative conflict of jurisdiction and establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 iunie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii. Circumstanţele cauzei. Hotărârea primei instanţe
1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 28.05.2019, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România, anularea actului administrativ individual emis de pârât sub nr. x/18.10.2018 şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtului la înscrierea specialităţii "medicină generală" în Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, conform calificării profesionale dobândite.
La 21.10.2019, reclamanta a formulat cerere modificatoare şi completatoare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înţelege să cheme în judecată pe pârâţii Colegiul Medicilor Argeş şi Colegiul Medicilor din România, solicitând anularea Deciziei nr. 12/11.04.2017 emise de Colegiul Medicilor Argeş, anularea actelor administrative individuale emise sub nr. x/18.10.2018 şi nr. y/25.04.2019 de către Colegiul Medicilor din România şi obligarea pârâtului Colegiul Medicilor din România la înscrierea calificării profesionale de "medic de medicină generală" în Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România şi eliberarea certificatului de membru corespunzător calificării profesionale de "medic de medicină generală" dobândite de reclamantă.
Prin sentinţa civilă nr. 2390 din 25 iunie 2020, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de disjungere a primului capăt de cerere, formulată de pârâtul Colegiul Medicilor Argeş, a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 98 din 6 octombrie 2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi faptul că reclamanta are reşedinţa în Bucureşti.
A apreciat că, în mod tradiţional, doctrina s-a pronunţat în sensul că noţiunea de "domiciliu" se referă la adresa unde reclamantul locuieşte efectiv, astfel că, în raport cu menţiunea de pe cartea de identitate a reclamantei, potrivit căreia în perioada 20.03.2019-19.09.2019 locuinţa efectivă a fost stabilită în Bucureşti, competenţa aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 09.11.2020.
Prin încheierea de şedinţă din 7 ianuarie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia de litispendenţă şi a dispus înaintarea cauzei având ca obiect anularea Deciziei nr. 12/2017 emise de Colegiul Medicilor Argeş către Curtea de Apel Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 505 din 6 aprilie 2021, Curtea a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. x şi faptul că reclamanta are domiciliul în Piteşti, judeţul Argeş.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Curtea a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte reţine că, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, dispun că "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
3.1. Aspectele care au generat conflictul negativ de competenţă vizează înţelesul noţiunii de "domiciliu" în sens procedural, a diferenţei juridice dintre această noţiune şi aceea de "reşedinţă", precum şi a efectului pe care această distincţie îl produce asupra competenţei instanţei de judecată.
Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar "reşedinţa" este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară. Cele două noţiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, iar dovada fiecăreia se realizează prin menţiuni diferite în actul de identitate.
De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăseşte utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalităţii procedurii de citare, respectiv înştiinţării corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii.
3.2. Or, în materia contenciosului administrativ, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său.
Se observă, aşadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului şi nu la reşedinţa acestuia.
Cum dispoziţiile art. 10 alin. (3) anterior menţionate sunt de strictă interpretare, nu se poate deroga de la competenţa teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Medicilor Argeş în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.