Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3587/2021 AI generated

Competence conflict resolved in favor of Bacău Court for prison officer salary recalculation action

Case Number Decizia nr. 3587/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Bacău Court of Appeal, ordering that it retain competence to adjudicate the dispute. The case involved a labor/employment law action brought by a union on behalf of a prison officer against the penitentiary administration, seeking salary recalculation and specific allowances for the period 2017–2018. The jurisdictional conflict arose because the Bacău court declined competence based on the plaintiff’s registered domicile in Dolj County, while the Dolj court declined it based on the plaintiff’s actual residence in Bacău County at the time of filing. The Supreme Court held that under Article 10(3) of Law No. 554/2004, the procedural concept of "domicile" is identified with the de facto domicile or stable residence where the party effectively lives, rather than the administrative registration, thereby prioritizing effective access to justice and valid service of process over formal population records.

Legislator headnote

AI generated

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, Art. 88 din C. civ, art. 155 pct. 6 C. proc. civ; Competence conflict resolved in favor of Bacău Court for prison officer salary recalculation action: Instanţa a mai reţine că, reşedinţa în judeţul Bacău, nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte stabilire competenţei, în condiţiile în care prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 folosesc termenul de domiciliu, nu şi cel de reşedinţă, dacă legiuitorul ar fi optat pentru stabilirea competenţei în funcţie şi de reşedinţa persoanei fizice, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction labor jurisdictional conflict administration of justice salary recalculation e-justice valid service of process

Cited Legislation

AI generated
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Instanţa a mai reţine că, reşedinţa în judeţul Bacău, nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte stabilire competenţei, în condiţiile în care prevederile art. 10 alin.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
art. 133 pct. 2 din C. proc. civ
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct.
art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019
Conform art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", în timp ce art.
Art. 88 din C. civ
c.civ
art. 155 pct. 6 C. proc. civ
nu arată, în mod expres, ce se înţelege prin domiciliul părţilor, prezintă relevanţă prevederile art. 155 pct.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la 29 iunie 2020 sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Bacău, în numele şi pentru membri de sindicat A., împreună cu alţi colegi a chemat în judecată Penitenciarul Bacău şi Directorul Penitenciarului Bacău, solicitând obligarea pârâţilor:

1. la recalcularea drepturilor salariale cuvenite la nivelul salariului maxim pentru aceeaşi/funcţie/grad/treaptă/gradaţie, vechime în funcţie şi pentru activitatea desfăşurată în aceleaşi condiţii, stabilit în cadrul Penitenciarului Bacău şi în unităţile de penitenciar din sistemul administraţiei penitenciarelor, pentru perioada 26.06.2017-31.12.2018 (sau de la data angajării dacă aceasta a avut loc ulterior datei de 26.06.2017) şi actualizarea acestor drepturi salariale cu indicele de inflaţie şi acordarea unei dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor solicitate, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective;

- ofiţerii, a sporului de fidelitate în cuantum de 20%, a sporului de confidenţialitate în cuantum de 25%, a sporului de mobilitate în cuantum de 25%;

- agenţii a sporului de fidelitate în cuantum de 20%, a sporului de confidenţialitate în cuantum de 15% şi a sporului de studii superioare de 25%;

2. la plata drepturilor salariale recalculate conform punctului 1 cu indicele de inflaţie şi acordarea unei dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor solicitate, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective.

La termenul din 18 decembrie 2020 instanţa a dispus disjungerea cauzei în ceea ce priveşte pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Bacău şi Directorul Penitenciarului Bacău şi formarea unui nou dosar, fiind format dosarul cu numărul x/2020

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 67/2021 din 29 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul cu nr. x/2020, Tribunalul Bacău, secţia a II - a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Bacău - în numele şi pentru membrul de sindicat A. - în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Bacău şi Directorului Penitenciarului Bacău având ca obiect "anulare act administrativ", în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bacău a reţinut că reclamantul A. are calitatea de funcţionar public cu statut special/poliţist de penitenciar în cadrul penitenciarului Bacău, iar domiciliul acestuia este în municipiul Craiova, judeţul Dolj.

Instanţa a mai reţine că, reşedinţa în judeţul Bacău, nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte stabilire competenţei, în condiţiile în care prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 folosesc termenul de domiciliu, nu şi cel de reşedinţă, dacă legiuitorul ar fi optat pentru stabilirea competenţei în funcţie şi de reşedinţa persoanei fizice, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru.

2.2. Prin sentinţa nr. 676/2021 din 30 martie 2021, pronunţată în dosarul cu nr. x/2020, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal. A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Dolj a reţinut că, deşi domiciliul reclamantului este situat în judeţul Dolj, începând din luna iulie a anului 2018, acesta şi-a stabilit reşedinţa în municipiul Bacău, judeţul Bacău, reşedinţă valabilă până la data de 18 iulie 2020.

A mai reţinut instanţa că, deşi noţiunile de "domiciliu" şi "reşedinţă" nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, această distincţie nu este relevantă în procedura civilă, unde utilizarea alternativă a celor două sintagme urmăreşte să asigure legalitatea procedurii de citare, respectiv înştiinţarea corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii.

Totodată, a apreciat că o interpretare contrară ar conduce la atribuirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea unei instanţe în circumscripţia căreia reclamantul nu domiciliază în mod efectiv - aspect de natură a invalida voinţa legiuitorului care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamanţilor un acces facil la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială locuiesc în mod efectiv.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, stabilesc că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte înţelesul noţiunii de "domiciliu", în sens procedural şi a diferenţei juridice dintre această noţiune şi aceea de "reşedinţă", precum şi a efectului pe care această distincţie îl produce asupra competenţei instanţei de judecată.

Reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Bacău, în numele şi pentru membri de sindicat A., împreună cu alţi colegi au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Bacău şi Directorul Penitenciarului Bacău, obligarea acestora să emită documentele prin care să recalculeze salariul cuvenite la nivelul salariului maxim pentru aceeaşi/funcţie/grad/treaptă/gradaţie, vechime în funcţie şi pentru activitatea desfăşurată în aceleaşi condiţii, stabilit în cadrul Penitenciarului Bacău şi în unităţile de penitenciar din sistemul administraţiei penitenciarelor.

Reclamantul A. este funcţionar public cu statut special (poliţist de penitenciar în cadrul penitenciarului Bacău).

Conform art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", în timp ce art. 367 din acelaşi act normativ statuează "Dispoziţiile prezentei părţi (Partea VI: Statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice) se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz".

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului; (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".

Art. 88 din C. civ. defineşte reşedinţa persoanei fizice drept "locul unde îşi are locuinţa secundară", în timp ce art. 87 din acelaşi act normativ statuează că: "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Deşi dispoziţiile art. 107 şi următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înţelege prin domiciliul părţilor, prezintă relevanţă prevederile art. 155 pct. 6 C. proc. civ., care stipulează că, prin locul citării se înţelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuieşte la domiciliu,"citarea se va face la reşedinţa cunoscută ori la locul ales ..".

Aplicând aceste dispoziţii legale la speţa de faţă, Înalta Curte reţine că, deşi noţiunile de "domiciliu" şi "reşedinţă" nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, această distincţie nu este relevantă în procedura civilă, unde utilizarea alternativă a celor două sintagme urmăreşte să asigure legalitatea procedurii de citare, respectiv înştiinţarea corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii. Noţiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noţiunea de domiciliu de fapt, în cazul de faţă şi cu reşedinţa, iar în raport de locuinţa statornică a părţii se stabileşte atât legalitatea procedurii de citare, cât şi instanţa competentă să soluţioneze pricina.

O interpretare contrară ar conduce, în speţă, la atribuirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea unei instanţe în circumscripţia căreia reclamantul nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voinţa legiuitorului, care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamantului accesul facil la instanţa de judecată aflată în circumscripţia teritorială în care locuieşte în mod efectiv.

De altfel, jurisprudenţa a stabilit că prin "domiciliu" în sens procesual, urmează a se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăieşte, deoarece scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului.

Astfel fiind, se constată că deşi reclamantul A. figurează cu domiciliul, începând cu data de 15 februarie 2014, în Municipiul Craiova, Judeţul Dolj, la data de 29 iunie 2020 - data înregistrării cererii de chemare în judecată - acesta avea stabilită reşedinţa în Municipiul Bacău, judeţul Bacău, reşedinţă valabilă până la 18 iulie 2020, aşa cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul cauzei, respectiv copia vizei de reşedinţă a reclamantului de la fila x verso din dosarul Tribunalului Bacău.

Potrivit acestor date, reclamantul îşi are locuinţa pe raza judeţului Bacău, aceasta fiind locuinţa statornică, în raport de care se stabileşte competenţa teritorială a instanţei de contencios administrativ.

În condiţiile în care reclamantul locuieşte efectiv în Municipiul Bacău, ce se află în raza de competenţă teritorială a Tribunalului Bacău, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, constată că instanţa competentă să soluţioneze litigiul privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Penitenciar Bacău în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Bacău şi Directorul Penitenciarului Bacău este Tribunalul Bacău.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Penitenciar Bacău în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Bacău şi Directorul Penitenciarului Bacău, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 10 iunie 2021.