Unappealability of jurisdictional declination under administrative litigation code

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi cu nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele B. şi C., apreciind că au dat o hotărâre ilegală şi fără motivare, în data de 23.11.2020 în dosarul nr. x/2020, în camera de consiliu.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că nu a formulat cerere de reexaminare, iar pârâtele au încălcat prevederile C.R. prevăzute la art. 126 alin. (6) care precizează: Controlul judecătoresc al actelor administrative este garantat. Pârâtele au soluţionat cererea sa printr-o încheiere nelegală, dată în camera de consiliu şi fără citarea părţilor şi prin încălcarea Legii nr. 554/2004, care la art. 14 alin. (2) precizează: Instanţa soluţionează cererea ... cu citarea părţilor. Acest articol mai prevede: Procedura prevăzută la art. 200 şi 201 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. nu este aplicabil.

Pârâtele au încălcat şi art. 28 al O.U.G. nr. 80/2013 conform căruia "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru". Conform unei hotărâri a ICCJ publicată în Monitorul oficial se precizează:

"este scutit de taxă judiciară petentul".

A mai arătat reclamantul că potrivit art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013:

"În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea . . . . . . . . . .".

De asemenea, a invocat şi prevederile art. 427 din Legea nr. 134/2010 potrivit cărora "Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în condiţiile legii", iar exemplarul comunicat reclamantului nu este semnat.

Potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţia României, jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Conform Legii nr. 554/2004, în materia contencios jurisdicţia este gratuită, lui interzicându-i-se accesul la justiţie.

Legea nr. 554 la art. 17 prevede că judecarea cererilor adresate instanţei se judecă în şedinţă publică (deci nu în camera de consiliu), nu i s-a comunicat întâmpinarea, care este obligatorie.

În baza Constituţiei şi Legii nr. 554/2004 a solicitat instanţei ca pârâtele să-i plătească, în solidar, daune morale în valoare de 40.000 (patruzeci mii) RON.

Pârâtele B. şi C., legal citate, nu au depus întâmpinare.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 41 din data de 11.03.2021, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Iaşi şi în consecinţă a declinat, în favoarea Tribunalului Vaslui, competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. şi C..

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 41 din data de 11.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatele-pârâte nu au formulat întâmpinări.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 12 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 09 iunie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând decizia atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

Astfel, recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat acordarea de daune morale în raport de pretinsele acte procedurale întocmite de către pârâtele B. şi C., în exercitarea funcţiei judiciare, cerere întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Instanţa de fond având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, precum şi valoarea obiectului cererii deduse judecăţii a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Iaşi şi a declinat competenţa de soluţionare a cereii în favoarea Tribunalului Vaslui.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ. potrivit cărora "Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent."

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Pe cale de consecinţă, constatând că recursul este promovat împotriva unei hotărâri nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs şi, având în vedere că inadmisibilităţile se situează în categoria excepţiilor peremptorii, de fond, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii prezentului recurs dedus judecăţii, ca inadmisibil.

7. Temeiul de drept al soluţiei.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei nr. 41 din 11 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi -contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 41 din 11 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi -contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.