Annulment action dismissed without joining complainants quashed and remanded for retrial.

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea hotărârii nr. 97 din 07.03.2018 a Colegiului Director al CNCD, pronunţată în dosarul nr. x/2017, şi implicit, constatarea inexistentei unei discriminări şi a unei hărţuiri.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 4525 din data de 06.11.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 4525 din data de 06.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta B. S.A., succesor în drepturi şi obligaţii a Societăţii A. S.A., ca urmare a fuziunii prin absorbţie.

Prin motivele de recurs formulate, întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta arată că sancţiunea respingerii acţiunii nu a fost pusă în mod real în discuţia părţilor, în spiritul art. 78 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că la termenul de judecată din data de 09.10.2018, instanţa de fond a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a petenţilor, în temeiul art. 16 din Legea nr. 554/2004 şi al art. 78 alin. (2) C. proc. civ.

Instanţa de fond a dispus transmiterea unei adrese către intimată, absentă la termenul de judecată, pentru a se pronunţa asupra aceluiaşi subiect.

La ultimul termen de judecată, fără a da importanţa cuvenită inexistenţei la dosar a unui răspuns scris din partea intimatei, instanţa de fond a ridicat direct excepţia inadmisibilităţii acţiunii, rămânând în pronunţare asupra acesteia. Procedând astfel, instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii, prevăzut de art. 14 C. proc. civ. şi dreptul la apărare prevăzut de art. 13 C. proc. civ.

În cazul în care instanţa de fond ar fi statuat asupra coparticipării şi ar fi acordat ulterior societăţii intimate posibilitatea de a solicita introducerea în cauză, în temeiul art. 78 alin. (2) C. proc. civ., neîndoielnic reprezentantul recurentei ar fi procedat în acest sens, ţinând seama că acesta a precizat în reprezentantul acesteia ar fi procedat în acest sens, ţinând seama că acesta a precizat în repetate rânduri că "nu consideră necesar, dar nu se opune".

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 06 iunie 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 18 noimebrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 97 din 07.03.2018 a Colegiului Director al CNCD, pronunţată în dosarul nr. x/2017, şi implicit, constatarea inexistentei unei discriminări şi a unei hărţuiri.

Prima instanţă a respins, ca inadmisibilă, cererea dedusă judecăţii, reţinând în esenţă că, prin raportare la procedura de soluţionare a sesizării stabilită prin O.G. nr. 137/2000, se impune ca persoana care a formulat sesizarea să aibă calitatea de parte în cadrul procedurii judiciare în care este analizată legalitatea hotărârii Colegiului Director.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că motivele de recurs se întemeiază pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - încălcarea, de către prima instanţă, a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii hotărârii.

Sub acest aspect, recurenta-reclamantă arată că, deşi prima instanţă a constatat că pentru soluţionarea contestaţiei formulate împotriva hotărârii nr. 97 din data de 07.03.2018 a Colegiului Director al CNCD se impune a pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a petenţilor C. şi D., iar reprezentantul recurentei-reclamante a solicitat să se constate că nu se opune introducerii în cauză a acestor persoane, în mod greşit nu a dat eficienţă principiului contradictorialităţii şi dreptului la apărare, conform dispoziţiilor art. 14 şi 13 din C. proc. civ.

Într-adevăr, conform art. 78 C. proc. civ.:

"(1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc. (2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond. (…)".

Iar potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004:

"Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului şi instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunţa în fond."

Însă, potrivit prevederilor art. 129 C. proc. civ., instanţa este în drept să pună întrebări părţilor sau să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu sunt cuprinse în cerere sau în întâmpinare, putând ordona dovezile care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc.

De asemenea, instanţa este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul şi pentru a preveni orice greşeală în cunoaşterea faptelor, dând părţilor ajutor activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor.

Nu în ultimul rând, instanţa poate să invoce din oficiu încălcarea normelor imperative pentru a se respecta contradictorialitatea şi dreptul la apărare.

În cauza de faţă, instanţa de fond a respins acţiunea, ca inadmisibilă, invocând dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 554/2004.

Conform acestui articol instanţa de contencios administrativ poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.

Or, tocmai în temeiul acestui text de lege, instanţa de fond putea şi trebuia să pună în discuţia părţilor introducerea în cauză a petenţilor din faţa Consiliului pentru a nu fi încălcat principiul contradictorialităţii.

Acest principiu presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii şi discuţiei părţilor, că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenţia dedusă judecăţii.

Pentru ca acest principiu să fie respectat, nu este necesar ca partea să se fi exprimat efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.

Contradictorialitatea se manifestă atât în raporturile dintre părţi, iar pentru aceasta trebuie în prealabil ca părţile să fie informate exact despre existenţa procesului, conţinutul pretenţiilor şi argumentelor părţii adverse, cât şi în raporturile dintre părţi şi instanţă.

Având în vedere că la termenul de judecată din data de 09.10.2018 când s-a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a acestora, intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu s-a prezentat, iar reprezentantul recurentei-reclamante a arătat că nu se opune introducerii în cauză a petenţilor, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod greşit a respins acţiunea ca inadmisibilă fără a da eficienţă dispoziţiilor legale sus-citate.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, deşi poziţia adoptată de recurentul-reclamant nu a fost fermă în sensul introducerii în cauză a petenţilor C. şi D., în baza art. 161 din Legea nr. 554/2004 şi în virtutea rolului activ instituit de art. 129 din C. proc. civ., se impunea ca prima instanţă să dipună, din oficiu, introducerea în cauză a acestora, titlularii seszării adresate Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Aşadar, prima instanţă urmează să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată cu stabilirea corectă a cadrului procesual, C. şi D. fiind beneficiarii actului administrativ împotriva căruia s-ar răsfrânge efectele hotărârii judecătoreşti, iar cauza va fi rejudecată în contradictoriu şi cu aceste persoane.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va casa sentinţa cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă B. S.A. împotriva sentinţei nr. 4525 din 6 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.