Negative jurisdictional conflict resolved: procurement damages claim assigned to civil section for recourse.

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin acţiunea civilă înregistrată la data de 04.06.2019 pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comuna Dumbrăveni, prin Primar obligarea pârâtei la achitarea în favoarea reclamantei a sumei de 77.350 RON, reprezentând sold restant datorat în baza facturii fiscale nr. x/08.04.2019, sumă actualizată cu indicele de inflaţie calculat la data plăţii, plus penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 06.05.019 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că între părţi s-a încheiat, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, contractul de servicii nr. x/15.04.2016, având ca obiect "studii de teren: studiu topografic şi studiu geotehnic privind obiectivul- modernizare drumuri comunale de interes local în comuna Dumbrăveni, jud. Suceava", proiect ce urma a fi dispus spre finanţare prin sub-măsura 7.2 " Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică" din cadrul măsurii 07 " servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale" cod CPV 71330000-0 Diverse servicii de inginerie.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 4839, pronunţată în data de 04.11.2019 de Judecătoria Suceava, în dosarul nr. x/2019, instanţa de fond a admis cererea formulată de A. S.R.L şi a obligat pârâta Comuna Dumbrăveni- prin primar, la plata către reclamantă a sumei de 77.350 RON, la care se adaugă penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data scadenţei facturii fiscale nr. x/08.04.2019 şi până la data plăţii efective a debitului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

1.3. Împotriva sus indicatei sentinţe a formulat apel pârâta Comuna Dumbrăveni-prin primar, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală şi solicitând admiterea apelului şi schimbarea, în parte, a sentinţei apelate, în sensul de a se admite acţiunea având ca obiect "Pretenţii", în dosarul nr. x/2019, respectiv: anularea obligaţiei pârâtei la achitarea sumei de 77.350,00 RON, reprezentând sold restant datorat în baza facturii nr. x/08.04.2019, sumă actualizată cu indicele de inflaţie calculat la dată plăţii, plus penalităţile de întârziere în cuantumul de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 06.05.2019, anularea cheltuielilor de judecată, anularea plăţii sumei de 1547 RON, cheltuieli de judecată.

1.4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă la data de 16 iulie 2020, sub nr. x/2019, iar prin încheierea de şedinţă din data de 18.11.2020, sus indicata instanţă a recalificat calea de atac promovată ca fiind recursul, apreciind incidente dispoziţiile art. 55 din Legea 101/2016.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin decizia nr. 68 din data de 16 decembrie 2020 Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect "recurs-pretenţii", cale de atac formulată de recurenta - pârâtă Comuna Dumbrăveni, prin Primar, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Suceava a apreciat că în speţă ar fi incidente prevederile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, potrivit cărora hotărârea pronunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice, sens în care, întrucât, în motivarea apelului, au fost invocate prevederile sus citatului act normativ, a apreciat că aparţine Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei în discuţie.

2.2. Prin decizia nr. 295 din data de 21.04.2021 Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis, la rându-i, excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a Civilă a Tribunalului Suceava. De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 134 C. proc. civ., a constatat ivit conflict negativ de competenţă, motiv pentru care a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să se pronunţe asupra unui astfel de conflict.

În esenţă, din perspectiva elementelor relevante în planul identificării instanţei competente să judece calea de atac promovată în prezenta cauză, Curtea de Apel Suceava a reţinut ca fiind incidente speţei dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor astfel de chestiuni prin Decizia nr. 40 din 18.05.2020, pronunţată de către completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că: ˝Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară, secţia sau completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016 ˝. În considerarea unor astfel de aspecte, Curtea a apreciat că nu deţine competenţa de a soluţiona calea de atac declarată de către pârâta Comuna Dumbrăveni-prin Primar, sens în care a declinat competenţa în favoarea secţiei a II-a a Tribunalului Suceava.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă, pentru următoarele considerente:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă şi Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, îl constituie problema instanţei competente material/funcţional să soluţioneze cererea de recurs formulată de către recurenta-pârâtă Comuna Dumbrăveni - prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 4839 pronunţate în data de 04.11.2019 de Judecătoria Suceava, în dosarul nr. x/2019.

Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, se constată că cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu sus indicata pârâtă, vizează pretenţii ce decurg din contractul de servicii nr. x/15.04.2016, având ca obiect " studii de teren: studiu topografic şi studiu geotehnic privind obiectivul- modernizare drumuri comunale de interes local în comuna Dumbrăveni, jud. Suceava", proiect ce urma a fi dispus spre finanţare prin sub-măsura 7.2 " Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică" din cadrul măsurii 07 " servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale" cod CPV 71330000-0 Diverse servicii de inginerie.

Aşadar, recursul este formulat împotriva unei hotărâri civile prin care a fost soluţionată o cerere ce priveşte executarea unui contract de achiziţie publică.

De asemenea, Înalta Curte observă că cererea a fost formulată la data de 04.06.2019, sens în care se constată că, în cauză, sunt relevante prevederile art. 8 alin. (2), teză finală din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora:

"(...)Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".

Prin urmare, este evident că în considerarea unui astfel de text normativ prezentul litigiu a fost soluţionat, în primă instanţă, de Judecătoria Suceava, drept instanţă civilă.

De altfel, se impune a fi subliniat faptul că sus indicata instanţă, fiind învestită cu soluţionarea în fond a cererii de chemare în judecată şi-a verificat competenţa de soluţionare a cauzei şi a reţinut, prin încheierea din 09.10.2019 pronunţată în dosarul x/2019, că deţine atât în plan general, dar şi material şi teritorial o astfel de competenţă.

Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 55 alin. (3) prima teză din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora:

"Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. (...)", reprezintă o necorelare legislativă cu noua reglementare, iar aplicarea lor ca atare ar echivala cu interpretarea greşită a normelor de competenţă astfel cum au fost configurate prin Legea nr. 212/2018, aspect reţinut, de altfel şi în punctul 135 al Deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 212/2018, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prevedea că (şi) procesele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.

Conform art. 55 alin. (3), hotărârea primei instanţe se ataca cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, urmând a fi judecată în complet specializat în achiziţii publice.

Prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, abordarea legiuitorului a fost diferită, în ceea ce priveşte competenţa materială procesuală de soluţionare a litigiilor generate de aplicarea Legii nr. 101/2016, astfel încât forma actuală a dispoziţiilor art. 53 prevede că:

"(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice. (11) Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante".

Prin urmare, în competenţa instanţei de contencios administrativ, prin completuri specializate în achiziţii publice, sunt procesele şi cererile care privesc procedura de atribuire şi, respectiv, nulitatea sau anularea contractelor administrative, în vreme ce procesele şi cererile care rezultă din executarea acestora se află în competenţa de judecată a instanţei civile de drept comun.

Din interpretarea succesivă şi sistematică a modificărilor legislative intervenite, rezultă că atribuirea de competenţă materială în recurs priveşte doar procesele care se judecă în primă instanţă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, nu şi procesele care revin în primă instanţă în competenţa instanţelor civile de drept comun.

Atribuirea de competenţă prevăzută la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 trebuie coroborată cu art. 53 alin. (1) şi (1)1 din acelaşi act normativ, aplicându-se doar cu privire la litigiile judecate în primă instanţă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalului.

De altfel, în acord cu aspectele reţinute de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte subliniază incidenţa în speţă a Deciziei nr. 40/2020, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis sesizările conexate formulate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, stabilind astfel:

"În interpretarea şi aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice), că: Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară - secţia/completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016."

În cauza de faţă, potrivit art. 36 din Legea nr. 304/2004, instanţa ierarhic superioară Judecătoriei Suceava, este Tribunalul Suceava, prin secţiile sale specializate în litigii cu profesionişti.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe recurenta-pârâtă Comuna Dumbrăveni - prin primar şi intimata-reclamantă A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.