Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning dental practitioner's administrative action for member certificate issuance to district court

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin acţiunea înregistrată în data de 04 iunie 2020 sub nr. x/2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania, a solicitat instanţei: (i) obligarea pârâtului la soluţionarea cererii reclamantului, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania, precum şi (ii) obligarea pârâtului la emiterea avizului de liberă practică.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1185 din 11 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetentei teritoriale, invocată de către pârât prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2020.

1.3. La data de 17 decembrie 2020, reclamantul a formulat o cerere precizatoare prin care, faţă de apărările invocate de pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania, dar raportat şi la prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a învederat că înţelege să cheme în judecată şi Colegiul Medicilor Stomatologi ai judeţului Bacău. De asemenea, din perspectiva clarificării cadrului procesual dedus judecăţii, prin precizările expuse de către reprezentantul convenţional al reclamantului (avocat), în cadrul şedinţei publice din data de 26 ianuarie 2021 (astfel cum au fost susţinerile acestuia consemnate în sentinţa nr. 9 din 26 ianuarie 2021 emisă de Curtea de Apel Bacău), reclamantul a renunţat la soluţionarea celui de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 9 din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, reţinând, în esenţă, că, în raport de obiectul dedus judecăţii, astfel cum a fost acesta restrâns de către reclamant, competenta emiterii certificatului de membru solicitat de către reclamant aparţine unei autorităţile publice judeţene.

În susţinerea soluţiei pronunţate, sus indicata curte a reţinut incidenţa prevederilor art. 521 din Legea nr. 95/2006, ce reglementează faptul că CMSR este organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în colegii ale medicilor stomatologi, denumite în continuare colegii teritoriale, precum şi aspectul potrivit căruia colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii, precum şi autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.

De asemenea, Curtea de Apel Bacău a apreciat că, în concordanţă cu prevederile art. 5 alin. (1) din Decizia nr. 24/2CN/2019, privind eliberarea certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (M.Of., Partea I, nr. 835/15.10.2019) certificatul de membru se emite de către colegiile teritoriale, prin completarea tipizatelor transmise de Colegiul Medicilor Stomatologi din România şi se semnează de preşedintele colegiului teritorial, după verificarea documentelor şi înregistrarea, de către colegiul teritorial, a datelor necesare pentru obţinerea numărului de înregistrare a medicului dentist solicitant în sistemul informatic naţional."

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 239 din 24 martie 2021, Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis, la rându-i, excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău. De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 134 din C. proc. civ., a constatat ivit conflict negativ de competenţă, motiv pentru care a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să se pronunţe asupra unui astfel de conflict.

În esenţă, Tribunalul Bacău a reţinut faptul că obiectul prezentului dosar îl reprezintă refuzul autorităţii pârâte, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, de a emite certificatul de membru, în condiţiile în care reclamantul s-a adresat acesteia cu o cerere în sensul sus indicat.

Invocând rangul autorităţii pârâte de autoritate publică centrală, Tribunalul Bacău, în aplicarea coroborată a prevederilor art. 10 şi art. 1 lit. f) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că întinderea competenţelor pârâtului Colegiul Medicilor Stomatologi din România vizează un nivel naţional, sens în care, faţa de obiectul cererii de chemare în judecată, apreciat de Tribunalul Bacău în maniera indicată în paragraful anterior (acţiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva refuzului nejustificat al unei autorităţi publice centrale de a soluţiona cererea sau nesoluţionarea cererii reclamantului de către aceasta), a apreciat că aparţine Curţii de Apel Bacău competenţa de soluţionare a litigiului de faţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în contextul unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de A., astfel cum a fost aceasta modificată atât prin cererea precizatoare formulată de către reclamant la data de 17 decembrie 2020, dar si prin precizările expuse de către reprezentantul convenţional al reclamantului (avocat), în cadrul şedinţei publice din data de 26 ianuarie 2021, sus indicatul reclamant a înţeles să cheme in judecată pârâţii Colegiul Medicilor Stomatologi ai Judeţului Bacău, precum şi Colegiul Medicilor Stomatologi din România, solicitând obligarea acestora la soluţionarea cererii reclamantului, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania.

Demn de reţinut este şi faptul că potrivit aspectelor învederate de reclamant prin cererea precizatoare formulată la data de 17 decembrie 2020, prin intermediul căreia partea în discuţie a modificat cadrul procesual pasiv, în sensul introducerii în cauză şi a Colegiului Medicilor Stomatologi ai Judeţului Bacău, o astfel de modificare a avut drept fapt generator apărările invocate de pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România, prin întâmpinarea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2020. Or, printr-o astfel de întâmpinare, pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România a invocat atât necompetenţa materială a Curţii de Apel (Bucureşti, la acel moment), apreciind că aparţine tribunalului competenţa de soluţionare a cauzei, cât şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, arătând că o astfel de pârâtă nu deţine atribuţii legate de emiterea certificatului de membru al organismului profesional, astfel de atribuţii aparţinând exclusiv colegiilor teritoriale ale CMSR.

Fără a realiza o analiză a temeiniciei sau lipsei de temeinicie a elementelor invocate de către pârât prin întâmpinare, întrucât o astfel de analiză este excedentară limitelor cadrului procesual dedus judecăţii în regulatorul de competenţă, Înalta Curte apreciază că, din perspectiva delimitării cadrului procesual ce face obiectul cauzei de faţă, drept element relevant în soluţionarea conflictului cu care instanţa supremă a fost sesizată, faptul material al reclamantului de a justifica modificarea cadrului procesual prin raportare la apărările formulate de către pârât, reprezintă un indicativ al scopului concret al demersului judiciar exercitat de o astfel de parte, respectiv cel al obligării părţilor pârâte la soluţionarea cererii, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania

Relevante, din această perspectivă, sunt şi actele de dispoziţie exercitate de către reclamant, prin reprezentant convenţional avocat B., cu ocazia desfăşurării şedinţei de judecată din data de 26 ianuarie 2021, cărora Curtea de Apel Bacău le-a dat eficienţă juridică, respectiv renunţarea la soluţionarea celui de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, constând în obligarea pârâtului la emiterea avizului de liberă practică, reprezentantul reclamantului arătând, cu acestă ocazie, că reclamantul nu doreşte eliberarea unei autorizaţii de liberă practică, ci doar a unui număr în Registrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România, iar un astfel de număr depinde de eliberarea unui act care atestă calitatea de membru în acest colegiu.

Or, în mod judicios Curtea de Apel Bacău a reţinut că potrivit art. 5 alin. (1) din Decizia nr. 24/2CN/2019 privind eliberarea certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (M.Of., Partea I, nr. 835/15.10.2019) "Certificatul de membru se emite de către colegiile teritoriale prin completarea tipizatelor transmise de Colegiul Medicilor Stomatologi din România şi se semnează de preşedintele colegiului teritorial după verificarea documentelor şi înregistrarea de către colegiul teritorial a datelor necesare pentru obţinerea numărului de înregistrare a medicului dentist solicitant în sistemul informatic naţional."

Se impune a fi menţionat şi faptul că, în virtutea prevederilor art. 521 din Legea nr. 95/2006 colegiile teritoriale reprezintă forma de organizare a CMSR la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, având personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii, precum şi autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.

Prin urmare, acţiunea de fond fiind îndreptată pe de o parte şi împotriva unei autorităţi publice de rang judeţean (urmare a modificării cadrului procesual pasiv), iar pe de altă parte prin aceasta se solicită emiterea unui act administrativ în privinţa căruia legiuitorul a reglementat drept autoritate emitentă o autoritate publică având competenţă în plan judeţean, iar nu central, sunt aplicabile prevederile art. 10, teza a I-a din Legea nr. 554/2004, ce stabileşte că: ˝Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale (...)˝

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.